1,916 matches
-
ca probă la care va fi supusă femeia narcisistă; tot lui i se datorează dezlegarea enigmei de către Bătrânul filozof, căruia îi va dărui alți ochi: Care să-i îngăduie să vadă, în sfârșit, Ceea ce rămâne nevăzut pentru restul muritorilor. În locul mirajului, gata oricând să dispară, să se spulbere dacă te apropii prea mult de el, Moș Crăciun impune necesitatea unei credințe bazate numai și numai pe constatările privirii: „Iată-te, așadar, silit să crezi doar ceea ce vezi cu ochii tăi”. Dar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de a împinge cât mai departe de noi granițele ignoranței este marele țel al experienței teoretice și practice în general, nu doar din Economie. Întrecerea teoreticienilor pentru rafinarea metodelor de cunoaștere și acțiune economică, ce-i îndeamnă să creadă în mirajul echilibrului perfect, bunăoară, se traduce în dezastru când sfidează regulile de aur ale satisfacției pentru reușită. Acestea ne cer să nu ne propunem să rezolvăm toate problemele deodată căci rezultatul iese prost, să nu urmărim exclusiv o cale atunci când este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zeflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Macedonski [...] e grandoman în sensul sublim (notă comună raselor migrante), neliniștit, eroic. Indivizii din ramura lui aduc prudenței noastre mirajul, fabulosul, construcția unei lumi artificiale, instinctul de lux necesar oricărei mari culturi, compensând mișcarea de regresiune a carpatinilor. Macedonski visează comori, veșminte fastuoase, palate mirifice, tronuri, nestemate, existența superbă. Eliade și Macedonski, amândoi utopici violenți, mistici constructori de lumi neterestre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reface forțele și pentru a trage concluziile cu privire la obiective și strategia ce trebuie urmată. Imaginea unei oaze este pozitivă, deoarece înseamnă sfârșitul preumblării, al setei (și deci al dorinței nesatisfăcute) și al rătăcirii. Dar oaza poate fi uneori doar un miraj și îl pune în gardă pe cel ce visează cu privire la iluziile pe care și le face. Crede că a ajuns deja unde și-a propus, dar drumul este încă lung. Dezordine, haos În plan psihologic, dezordinea evocă regresia și este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
gînduri; grijă; grijuliu; hmmm...; iarbă; ideal; identitate; iluzie; imaterial; important; inconștient; influență; inițiativă; intelect; inteligență; intimitate; ironic; în; început; închipuire; închisoare; încordare; îngrijorare; înșelător; înțelegător; întotdeauna; liber; limbă; limpede; lucid; lumină; luminare; lung; maiou; fără margini; mereu; mic; mint; mintea; miraj; mîna sub barbă; moment; de mult; munte; muzică; nebunesc; nedumerire; neliniște; neliniștit; nematerializat; nemijlocire; nervos; neterminat; neuron; neuroni; nimicitor; noapte; nostalgie; obicei; ochi; ocuparea minții; om; opinie; optimist; păru; de pace; pasiune; pauză; permanent; persoană; pierdere de timp; planuri; ploaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
imagine (6); părere (6); apărea (5); ceva (5); cuminte (5); dispărea (5); imagina (5); închipuire (5); îndoială (5); năzări (5); nesigur (5); asemănare (4); ciudat (4); credea (4); drăguț (4); fals (4); fantomă (4); greșeală (4); idee (4); iluzii (4); miraj (4); prefăcut (4); probabil (4); umbră (4); urît (4); venea (4); ceață (3); coincidență (3); a crede (3); deștept (3); falsitate (3); gînd (3); incertitudine (3); mare (3); mic (3); nesiguranță (3); supărat (3); suspect (3); vag (3); a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cunoștințe; da; degeaba; delicatețe; destăinuiri; duce; durere; ea; el; ele; eu; a doua familie; foarte; folositor; fotbal; gînd; greu de găsit; important; interes; Ioana; Ionela; încercare; îndrumare; înghețată; jumătate; legat; legătură; liniște; loial; melec; al meu; Mihaela; Mihai; minciună; minciunos; miraj; mîndrie; modestie; moment; mult; de nădejde; nebun; nerecunoscător; nevoie; niciodată; noroc; nu; Olea, Ana; om apropiat; om de încredere; omenie; optimism; oricînd; Paul; părinte; persoană de încredere; persoană; povară; prietenos; putere; robot; scump; senior; sfat; sincer; sociabilitate; sper; speranță; străin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că vei avea noroc de extratereștri mai rezistenți la încercările vieții... Nu mai lungesc vorba. Spor la treabă și, dacă ești norocoasă, poftă bună! un PS pentru binele tău și al extratereștrilor cu care împarți patul și mai ales cina Mirajul gloriei în bucătărie nu trebuie să ne întunece rațiunea. Pentru că în acea încăpere shit happens, la început ar fi de preferat să lași loc de „poftă bună“ măcar în restaurantul tău de suflet! Nu încurajez încălcarea normelor pe care ni
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
califica în trei luni la locul de muncă. Si uite așa, atât eu cât și Ionel Corciovă, am ajuns ucenicii bătrânului sas Antosch Gerhard care, în scurt timp, ne-a format ca buni electricieni ai uzinei și ne-a dezvăluit mirajul electronicii. Timpul trecea ușor la uzină, ne plăcea munca, am început să câștigăm și ceva bani. După un an de uzină Ionel Corciovă m-a părăsit; tatăl lui nu mai era chiabur, așa că Degeratu, cum îi spuneam noi, s-a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lună" și "totuși n-au învins", așa cum biblicul Saul și-a oprit sabia necinstită în zid și nu în trupul lui David. Eugen Jebeleanu rămâne tragic și când evocă curgerea timpului semnalând că viața este perisabilă și omul antrenat în mirajul ei observă doar trecerea frunzelor, zborul păsărilor, mașinile, soarele, noaptea și luna, într-un cuvânt, tot ce se raportează la existența lui. O mare sensibilitate și o concentrare a emoției a avut un rol important în procesul evolutiv al poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind, aude un sunet de corn, asemenea eroului din "La Chanson de Roland", dar numai pentru o clipă: "Să suni până mor către cerul senin/ atunci asfinți după creștete luna/ și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
el crede în triumful unei arte ce golește poezia de epic, de retoric, adunând în terenul liric amiezi fierbinți, cu ceruri transparente, culori și lumini, umbre și infernuri, cetăți și catedrale, ulițe și orașe bătrâne, corăbii drapate într-un lung miraj al depărtărilor ce țin de Africa sau de Marea Japoniei. Imaginile sunt exotice: lumina coaptă, meduzele sunt gătite cu cimbru, lumina are pragul verde, privirea pisicii aduce lumini de iris etc. L. Dimov scrie versuri în care nu trebuie, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai puțin realizat tehnic. "Priveam umilul pelican/ Și îmi păru icoana vie/ A-ntregului trecut uman/ De-ncătușată nostalgie." Alteori dialoghează cu moartea ca "orbul cu obrazul strâns legat" sau teribilul exod de epoci și apariții sumbre, turme nefericite, atrase de mirajul Mecăi. În general poemele sunt de dragoste ("Tauli"), cam prea lungi și cu prea multe și insistențe asupra manifestărilor, mai mult sau mai puțin senzuale. "Căci trupul ei mlădiu în vânturi/ Cu foșnet gingaș și domol/ Nu-nțelegea asemeni cânturi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
istorii, umbre false și iarăși, într-o "inversă răsucire", imperii de regrete, căci timpul se cuprinde în ierburi, măsoară în ritmul lui uitări, într-un cuvânt,timpul nu ne mai înșală, chiar dacă conștiința lui ne mistuie ca o despărțire de mirajul existenței. Alexandru Piru fixează unele poeme din câteva volume 1 sub semnul modelelor Lautréamont, Ezra Pound, Gottfried Benn. În "Zăpezile fără întoarcere" timpul este implicat în sentimentul iubirii. "La semnul ei hipnotic, printre ziduri/ de vechi cetăți ne ascundem sub
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ploi de curcubeie". Se întoarce la tradiție, la obiceiuri și ceremoniale vechi, la folclor: "Întoarce-te la casa geamului deschis" ("Poezie"). În poemul "Cât infern" pune problema "cuvintelor". Fiecare cuvânt este semnul unei părți din civilizație; În cuvânt sălășluiesc infernul, mirajul și cenușa; cuvintele ard, sunt stele mișcătoare, de aceea căutarea cuvintelor, întruchiparea lor îi dau sfâșieri și trăiri de calvar. Ioan Alexandru cântă raiul "începutului", și anii trec fără să i se dezvăluie lucrul în sine. "Legat de ceafa mea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
esența, miezul de foc, straja eternă care sălășluiește în om: " În drum spre ființă prin jertfa neființei" ("Tentation"). Există un ceas anume în această mare călătorie, ceas în care se poticnesc toți călătorii, când steaua urmărită se depărtează ca un miraj. Unii se depărtează și dispar în această cumplită arșiță, ca Emirul lui Macedonski, iar alții se retrag la timp. "Via Dolorosa. Durează chinul până/ Ai dispărut și din zbuciumul mării/ Primordiale apar primele țărmuri neînchipuite./ Prea Puternic îi să vorbești
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de pământul Traciei va face din el un dezrădăcinat; dar eroul va păstra în permanență în inima lui pământul Traciei. Curând va risipi pământul, plătind cu el vămile sale omenești. Rămâne clară ideea bărbăției și a curajului celui atras de mirajul depărtărilor, în care este căutat un tâlc ascuns al lumii. În "Cavalerul trac", e urmărită călătoria spiritului; Manimazos este cel dintâi care a spus că sufletul omului, după ce își parcurge destinul în cer, se reîncarnează într-un animal și o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dinspre partea dreaptă/ și numai două picioare/ tot dinspre partea dreaptă." Drama cuvintelor este drama neputinței atingerii absolutului în artă, a luării în stăpânire a realului, a aneantizării prin cuvinte, a materializării abstracțiunilor. Universul spre care tinde devine un permanent miraj, pentru că el, Dedal, artistul, este acoperit și sufocat de teluric: "De ce te îndepărtezi de mine/ i-am strigat/ De ce pleci, de ce/ fără pricină/ Mi-a răspuns, fără pricină" (Al meu suflet, Psychée"). Condiția poetului este de nemulțumire perpetuă: "E făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
el nu poate defini absolutul, lumea este o imensă scenă și comunicarea se realizează dincolo de cuvânt ("Scenă"). Altădată, poetul opinează că este posibilă o armonizare a cuvintelor cu obiectele pe care le reprezintă ("Armonizare"). Nașterea omului este un cântec divin ("Miraj") și zicerea devine "de cai, de hai, de haide, de să nu fim, să nu fie"; orice este posibil, repetă obsesiv poetul, atâta vreme cât harul este divin ("Coboară Doamne stelele joase/ pe coasta mea de colivie"). Nichita Stănescu încearcă o resacralizare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rămân aceleași; poetul însă le nuanțează sau împrospătează limbajul, căutând alte formule de expresie. În "Oul și sfera", lumea se desfășoară între doi poli: poetul și absolutul. Poetul încearcă să se situeze în sfera absolutului, dar aceasta rămâne un permanent miraj, un fel de Mecca ce lasă în urmă, semnificativ, strădania: "...Dar el s-a dus alunecând,/ împins din rai ca de un vânt,/ sau, poate, de apăsarea unui gând/ cu mult mai mare" ("Îngerul cu o carte în mână"). Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
G. Bacovia ("De iarnă") o stare emoțională: Se aude/ doar: Stângul! Stângul!/ Drept-drept,/ stângul!/ Stângul! Stângul!/ Drept-drept/ Stângul..." ("Tu") sau "Lerui-ler/ Plouă și e noroi, Lerui-ler/ plouă pe dinăuntru, în respirație/ lerui-ler, în degete, lerui-ler/ în timpane,/ lerui-ler, în dinte" ("Miraj"). Nevroza se transformă într-o stare permanentă, stare de fapt, similară exaltării, provocată de o trăire ascuțită cu toate fibrele. Pentru a-și defini stările, poetul creează cuvinte menite să sugereze principiile cosmogonice al lumii; "Aerburg", "Ferburg", "Terburg", "Focburg" (apa
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Arată-i țâța ta-n oglindă/ și miere picură-i pe limbă". Poetul este în căutarea "sunetului mai pur", deși nu mai suntem Ulise, deși marea s-a uscat între timp, deși ne lipsește curajul și nu ne mai fascinează mirajul depărtărilor. Expus luminii și soarelui, poetul poartă aureolă de sfânt, se situează printre cei aleși: "Mă simt ca omul zăpezilor,/ Scos din peșteră și pus la soare,/ De i se topesc sloiurile/ De păr, de piept și de picioare/ Și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru că eșuează în plan sentimental (cum sugera un critic); avariția lui nu e urmarea eșecului în dragoste și în viața conjugală, ci, dimpotrivă, el începe să adune avere tocmai pentru a izbîndi în iubire, pentru a-i oferi soției sale mirajul avuției. [...] Dumitru, nebunul blînd (ecou evident din Năpasta), victimă a războiului, umblă în neștire prin sat, pe cîmp, se ține ca un cîine credincios de Stavrache; nu-i o simplă sugestie că destinele celor doi se vor interfera, ci e
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca însuși idealul împlinit al creatorului. În scenariul lui Alexa Visarion este excelent realizată devenirea tinerei din persoană oarecare, întîlnită întîmplător, în personaj de ficțiune în scenariul pe care bărbatul i-l tot povestește; persoana devine (la vedere) personaj adevărat miraj al creației. Toate aceste procese se produc în filmul lui Alexa Visarion printr-un adevărat circuit al metaforelor și simbolurilor, prin jocul subtil al sensurilor tainice, ca în marea poezie ceea ce face ca filmul să fie poetic înainte de orice. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
umane". "Teatrul e mai adevărat decât viața, viața e mai puternică decât teatrul" iar moartea e cea care obligă, și viața și teatrul, să se unească și să strige: Atenție mărită, domnilor, atenție mărită! Poate fi jocul actorului (alcătuit din mirajul altor voci, din meandrele unor existențe netrăite, din proiecțiile amăgi toare dar veridice ale unor măști) sistematizat, raționalizat, prins în tipare? Care e opinia dvs. în legătură cu această tendință, tot mai accentuată, de a ierarhiza, de a raționaliza, de a sistematiza
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]