3,438 matches
-
pe jumătate dărâmată, un perete și alte lucruri care arătau că în acel loc, cândva, s-a aflat chilia unui monah. Primul lucru pe care l-au găsit a fost un cap de om. Și imediat s-a răspândit o mireasmă plăcută. Plecând muncitorul, maica a îngenuncheat și a sărutat cu mare evlavie sfintele moaște. Săpând cu mâinile sale, ea a dat peste mânecile rasei sfântului, păstrată neputrezită, precum și peste corpul întreg al unui sfânt mucenic. Seara, pe când citea Vecernia, stareța
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Mănăstirii. În aceeași noapte, Sfântul Mucenic și Martir Efrem cel Nou i-a apărut maicii, în vis, spunându-i numele său, cât și cele despre viața lui. Astăzi, moaștele Sfântului Efrem cel Nou se află în katholikonul mănăstirii, răspândind bună mireasmă și săvârșind nenumărate minuni. Maica Macaria a trecut la Domnul în ziua de 23 aprilie 1999. De aceea, Sfântul Efrem cel Nou, Marele Mucenic și Martir din Nea Makri (Grecia), este sărbătorit de două ori pe an: pe 3 ianuarie
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
cu mirul lacrimii de umilință Bucură-te, surâs de bucurie izvorât din aspră nevoință Bucură-te, jertfă sfințită prin război până la sânge Bucură-te, că prin tine nebunia necredinței se înfrânge Bucură-te, viață înveșmântată cu monahicească haină Bucură-te, mireasmă bună a viețuirii fără de prihană Bucură-te, stea care pe colina neprihăniților răsare Bucură-te, că în bezna vremurilor noastre ești precum un soare Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 9-lea Tu dezlegi legăturile
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
ca aceste daruri, dintru smerenia inimii strigă către Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 10-lea Adunând în sufletul tău mirul cel de taină dobândit întru adâncul smereniei, dăruiești mângâiere inimilor celor credincioși, iar din racla cu sfintele tale moaște răspândești minunată mireasmă tuturor celor care, cu capetele plecate, îți cântă cu evlavie: Bucură-te, mir al smereniei preabinemirositor Bucură-te, că turmei tale îi ești dumnezeiesc păstor Bucură-te, Rai ce răspândește ale nestricăciunii bune-nmiresmări Bucură-te, chiparos înalt al sfintei nepăsări
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
concise, ea este percepută doar în nuanțe, în orizonturi vizuale depărtate: „ Ești iară vinul care mă-amețește./ Purtând așa de-aproape-mbrățișarea,/ Mă-mbăt de tine iar în noaptea asta,/ O beție-a iubirii cât cerul și cât marea. // Ești floarea albă, mireasmă de cais,/ Femeie dulce cu zâmbet de copil!/ Ești tot cireșul scuturat în mine,/ Eu, omul păcătos, un... infantil...”(Floare albă) Imaginarul spațial și temporal din lirica lui Puiu Răducan ne transpune într-o lume diafană, unde percepțiile senzoriale guvernează
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
Când luna se piaptănă-n chipul mării.// Prin vise îți văd sânii - trofee.../ Dar am ajuns o piatră ce strigă,/ Și-n nopțile gri cu gust de ferigă,/ Dau bice la cai pe Calea Lactee...// Curând voi învăța cum se moare./ Miresme de dor se urcă în tei...,/ Te-aștept mereu să vii, dar nu vrei!/ Din glastră-mi lipsește o floare.”( Piatra) Puiu Răducan recurge la procedee artistice diverse, reușind să surprindă prin imaginile vizuale și olfactive de o încărcătură simbolică
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
Domn, Tu Ești Marele Maestru, Tu Isuse! Împăratul Meu! Cluj Napoca, 26 mai 2015 Omagiu Am țesut din frunza verde, Din petalele de crin, Un covor de bucurie Pentru tot ce-I sfânt și bun. Am pus flori cu gingășie, Și miresme am pus și cânt Pentru Cel ce are să vină, Pentru Împăratul Sfânt! Mi-am pus inima în cale-I Să pășească lin și sacru, Și să îi aduc din mine, Cel mai scump și drag omagiu. Mi-am adus cu
NETĂCEREA DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369805_a_371134]
-
redevenim Daruri întru dragostea de Dumnezeu și de Neam. Dăruirea de sine cu bucurie curată este o aleasă împlinire de sine. Petre Țuțea este Fiul risipitor al Cerului, care a dăruit tuturor celor chemați, lumina Harului lui Dumnezeu, împărtășită prin mireasma sufletului său aprins. Plinătatea vieții creștine este o permanentă dăruire de sine, jertfă care înmugurește, înflorește și rodește în taina Crucii. Puterea Crucii își trage seva din iubirea lui Hristos și din susurul de credință și tezaurul de virtuți al
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
plin și de covârșit de inspirația Sfanțului Duh încât de multe ori se ruga lui Dumnezeu să potolească revărsarea de hâr peste el: „Opreste-ti Doamne, revărsarea de hâr!”. În aceeași manieră, Sfanțul Efrem descrie Sfanțul Duh că pe o mireasma bineplăcuta care s-a revărsat peste apostoli în ziua Pogorârii Sfanțului Duh și „exaltat propovăduitorii prin care oaspeții erau să fie invitați la marea sărbătoare a nunții Mirelui”. În viziunea Sfanțului Efrem la Pogorârea Sfanțului Duh „Duhul se pogoară cu
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
și le-așez în cuvinte fără nicio teamă, chiar dacă vara vieții-i demult în ramă. Pe trepte de gând mă strecor în suflet, cotrobăi toate ungherele, aud un sunet și simt cum, timpul nu mai are răbdare, iar vântul adie miresme de sărbătoare. Dincolo de gânduri înfloresc cuvintele și-nnodate-n vers împânzesc poemele, strânse-n casa sufletului, care-i o carte, cuvintele respiră chiar, și după moarte. 17 Iulie 2016 - MIT Referință Bibliografică: CUVINTELE RESPIRĂ / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CUVINTELE RESPIRĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370053_a_371382]
-
mierea, poezia-i durerea, că-nghite lacrima și căntă patima! Îmi spui să mă căsătoresc cu poezia, dar eu îmi rup deja cuvintele argintii din stele și ți le aștern pe poteca ce duce spre văntul de primăvară, să te-nvăluie-n mireasma florilor de mai; ramurile înflorite ale liliacului din colțul casei să-ți încolăcească dorul, de e prea mare. Te voi aștepta pe cărări de lună, din versuri îți voi smulge și dor și patimă, le voi presăra pe-aleea-nstelată, acolo unde
GLASUL TĂCUT AL IUBIRII de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370297_a_371626]
-
cum să nu-ți alerge gândurile spre văi și poieni, spre râul în care te-ai bălăcit până ai învățat să înoți, spre anumite întâmplări menite să aibă un rol determinant în alegerea viitorului? Și cum să nu-ți amintești mireasma de izmă pe care mama o semăna cu multă grijă în fața casei printre atâtea alte flori ce ne înseninau diminețile prin curcubeul culorilor ce ni se dezvăluiau generoase dinaintea privirilor? Firește, este un dor purtat permanent, mai mult sau mai
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
colinda, Oameni de zăpadă cresc în depărtare, Țurțuri spiralați licăresc la grinda. Mă cuprinde dorul de copilărie, Raiul îmi părea orice glastra ninsa, Stele-am strâns în suflet pentru veșnicie Și tivesc cu ele inimi, gânduri, vise. Cozonacii Bunei cu miresme fine, Îndulciți cu-arome de surâs zglobiu Erau copți în vatra dragostei divine, Slavă aducându-i Celui veșnic viu. Retrăiesc mirajul clipei de-odinioară, Primele zapezi, clinchetul angelic, Gustul de iubire, mâini de scorțișoară, Tandra amintire din regat mirific. Brazii
DRAGOSTEA COLINDĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370381_a_371710]
-
speriau deloc. Privea pericolele cu inocență, candid, ca pe ceva imposibil. A venit fără frică cu el și cu ceilalți bărbați, la vânătoare. Și nu a speriat-o deloc leul fioros care a venit în apropierea sa, atras irezistibil de mireasma pielii ei delicate. Dacă Ly nu l-ar fi împușcat rapid, femeia ar fi fost victimă sigură a animalului sângeros. Iar șarpele impresionant, care se încolăcea pe trunchiul copacului secular i-a plăcut Violetei atât de mult, încât s-a
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
regina sufletelor noastre curgând leneș din cosițele fecioarelor ce-și uitaseră bujorii înfloriți pe pomeții obrajilor proaspeți a zăbovit o clipă pe buzele pe care de-abia sângeraseră trandafirii iar rostirea-i cu gust de fragi s-a contopit cu mireasmele codrilor și luată de vâltoarea râurilor de cristal s-a revărsat pe iile țesute cu spice de aur sub care sâni feciorelnici copseseră cea mai dulce pâine pâinea din care ne-fruptăm cu toții dulcea limbă românească STÂNCILE ȚĂRII MELE DE PIATRĂ
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
duhul Iancului strigătul bravilor sfârtecați sub roți prăvălite sub plesnetul cnutului într-un timp nemilos când rășina brazilor picură frunțile ostenite cu amintiri de demult sculptate în mințile fiilor acestui tărâm... Tulnicăresele, mândrele munților neliniștii împletindu-și pe sânii sprințari miresme de fân cosit cu panglici de vise feciorelnice vestesc sărbătoarea... Au fost fetele târguite pe crestele Găinii cu dorurile strânse-n pumni cu inimile arse în jaruri de maci și speranțe-azvârlite pe iile țesute cu râuri și flori sub care
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
2014 Toate Articolele Autorului Fecioara Maria este strălucirea Tainei negrăite hărăzite de Dumnezeu înainte de Creația Sa, pentru a ne înfia harului atotiubirii sale dumnezeiești. Fecioara Maria este Luceafărul divin care a îngemănat în priviri strălucirea zorilor ce ne îmbrățișează cu mireasma luminii lor diafane răsăritul sufletelor noastre. Fecioara Maria este Crăiasa Creației care brodează cu brațele sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim al frumuseții lor creatoare. Poeții aleși, hărăziți de Duhul Sfânt pentru a cânta
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag, s-a răsfățat în poala Creației divine a naturii, s-a înrourat cu mireasma Duhului Sfânt în polenul geniului creației sale, s-a ctitorit în luceferii profetismului pelasgo-hristic, s-a asumat testamentului iubirii evanghelice îndârjindu-se pentru a-i păstra demnitatea dacoromânului, luptând pentru a-i împlini menirea sa cultural-religioasă, suferind pentru crezul ortodox
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
de Dumnezeu și de Neam! Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost și este slova de Foc a Logosului dumnezeiesc, care a întrupat în constelații „Rugul Aprins”. Și-a făcut din poezie consoartă sihastră, iar din schimnicie, logodnă mistică a poeziei. Cu mireasmă de psalm a împresurat dragostea lui Dumnezeu cu o înfiorare a trăirii care permanent flămânzește și însetează de Duhul Sfânt. El a adâncit în suflet strigarea Luminii de sus ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
de la Rarău, Sfințita-Rugăciune. Ed. Christiana, București 2000) *** NUMELE TĂU - MARIA În fiecare literă e-un limpede înțeles, în jocul care face slova de mătase, cum cântecul Sirenei din valuri se brodase, cum cântecu-i logodna pentru cel ales, cum floarea în miresmele sublime se desface. Ca o holdă de aur e numele Tău, un Trandafir cât cerul înflorit e scris de-o mână albă ca de pruncă, din zare-n zare prins de infinit stă zămislit de-a cerului poruncă. Fiecare literă
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Trandafir cât cerul înflorit e scris de-o mână albă ca de pruncă, din zare-n zare prins de infinit stă zămislit de-a cerului poruncă. Fiecare literă-i un înger ce se-nchină ca-n ramuri verdele-cuminecare. Arome și miresme din mugurii grăbiți împodobesc cohortele de Sfinți din sufletele dalbe: Floare lângă Floare. Literele sfinte țes slova divină ca-n Psaltiră, ruga, cerul necuprins. Sfintele oseminte odrăslite-n tină, Glia strămoșească pururi au aprins: Candelele Cerului-Grădină. Gătite-n surâs și
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
tale stăpână, dar ce culege destinul, rămâne ca legătură divină și chiar dacă depărtarea se tot prelungește-n timp, în calendarul vieții vom păstra acest etern anotimp. N-am știut că-n oglinda timpului voi rămâne un mit, întotdeauna vor adia miresmele acestui trecut rănit, se spune că timpu' vindecă, a fost doar, pansament, iar iubirea n-are echivalent, e singurul medicament. N-am știut că vom fi destinați să ne scriem poeme, iar viața-i-mprevizibilă, e geloasă chiar și pe vreme, dar
N-AM ŞTIUT... de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370479_a_371808]
-
se spune că timpu' vindecă, a fost doar, pansament, iar iubirea n-are echivalent, e singurul medicament. N-am știut că vom fi destinați să ne scriem poeme, iar viața-i-mprevizibilă, e geloasă chiar și pe vreme, dar dincolo de surprizele, cu miresme de nemurire doar, iubirea ne-mplinește, iar în suflet-dumnezeire. 14 Iulie 2016 - MIT Referință Bibliografică: N-AM ȘTIUT... / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Ileana
N-AM ŞTIUT... de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370479_a_371808]
-
pierdut); m-ai adunat din răsăritul fiecărei dimineți (Hamac din cuvinte); simt neliniști vechi și-n brațele minții te strâng - timpul te-a dăltuit pe placa din sufletul meu (Umbra destinului); te caut printre ramuri de cuvinte - te adulmec din mireasma salcâmilor în floare (Mireasma salcâmilor în floare); ești ascuns sub pleoape între ramuri de tăceri, iar la jugul timpului tragem nevindecate dureri (Tăcerea așteaptă răspuns); Mugurii durerii au plesnit ca o rană (Toamnă bacoviană); Foșnesc gândurile ca frunzele, toamna pe
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
din răsăritul fiecărei dimineți (Hamac din cuvinte); simt neliniști vechi și-n brațele minții te strâng - timpul te-a dăltuit pe placa din sufletul meu (Umbra destinului); te caut printre ramuri de cuvinte - te adulmec din mireasma salcâmilor în floare (Mireasma salcâmilor în floare); ești ascuns sub pleoape între ramuri de tăceri, iar la jugul timpului tragem nevindecate dureri (Tăcerea așteaptă răspuns); Mugurii durerii au plesnit ca o rană (Toamnă bacoviană); Foșnesc gândurile ca frunzele, toamna pe ram - mi-ești mireasmă
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]