2,504 matches
-
fiecare acțiune supravegheată, spionată de mii de priviri clandestine; o aceeași mînă nevăzută i-a luat în posesie destinul și-1 conduce irevocabil spre nenorocire... Coerența și logica delirului paranoic se intersectează aici cu acea coerență și logică a discursului mitologic. Analiza sociologică și observația psihiatrică tind să se confunde. Și nu are importanță, în acest caz, care dintre cele două interpretări este luată în considerație. În ceea ce privește istoria, ambele se asociază și conferă mitului rolul de revelator. Se pare că prin
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
așa cum, păstrînd proporțiile, pot fi citite și interpretate, în Cîntecul lui Roland, vitejiile eroului de la Roncevaux, fără a ne întreba dacă este respectat cu exactitate evenimentul istoric de la care s-a pornit. Dacă privim lucrurile din perspectiva unei aceleiași constelații mitologice, nimic nu ne oprește să apropiem această poveste de un alt text, pur literar, lipsit deci de orice referință evenimențială. În lungul poem dramatic Cap de aur, scris în 1890, deci cu șaizeci de ani înainte ca Pinay să urce
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Icrmen... Dar sînt eroi puși sub semne diferite, dotați cu însușiri contradic-lorii, chemați să îndeplinească funcții diferite. Unul este eroul normal, celălalt este eroul excepțional. PATRU MODELE Erou normal, erou excepțional... Ne aflăm, în acest caz, la extremitățile aceluiași spațiu mitologic, ceea ce și face interesante cele două exemple. Nu putem uita însă numărul mare de cazuri din legendarul nostru național, care se află între aceste două limite. De aproape două secole, apelul la Salvator se face continuu auzit în istoria noastră
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
simbolul protecției, ci îndemn la plecare, semnal al aventurii. El traversează istoria cu strălucirea unui fulger. Simbol al tinereții și al dinamismului, prin impetuozitatea sa ajunge să îmblînzească natura: urcă munții, traversează deserturile, sare pe deasupra nurilor... În această imensă construcție mitologică, reprezentată de legenda tînărului Bonaparte, aceea a învingătorului în cele două campanii din Italia, din 1795 și 1800. Așa îl și pictează David: trecînd prin strîmtoarea muntelui Saint-Bernard, stranindu-și calul care se cabrează, bătut de vînt, arătînd cu degetul cîmpiile
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
carne și oase, definibilă istoric, transformată în erou; nu i se pot uita trăsăturile particulare ce caracterizează o personalitate, nu un destin 28. Legenda lui Pinay, așa cum apare ea în 1951-1952 în textele biografilor săi, ține de un anumit imaginar mitologic. Dar, în același timp, această legendă nu poate fi despărțită de persoana omului de stat, adică de un chip, de o siluetă, de un trecut, de un fel de a fi, de a gîndi, de a vorbi, de a acționa
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
toate elanurile, toate energiile visului, reprezentarea vremurilor "de dinainte" a devenit mit. Mit în sensul deplin al cuvîntului: în același timp ficțiune, sistem explicativ și mesaj mobilizator. În această nebuloasă complexă, în mișcare, care este imaginarul politic, nu există constelație mitologică mai stabilă, mai actuală decît aceea a Vîrstei de aur. Datorită numărului mare și diversității exprimărilor potențiale, dificultățile (deosebite) apar atunci cînd se pune problema de a trece în revistă temele, de a alcătui un repertoriu al formulelor, de a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
politice ale Vîrstei de aur nu se poate totuși să nu li se confere un plus de semnificație. La așa ceva, în orice caz, trebuie, probabil, să recurgem pentru a explica și înțelege acel continuu și dureros balans caracteristic tuturor acestor mitologici, acela între neputința de a reconstrui ceea ce a fost și acea încărcătură de speranță pe care o păstrează întotdeauna amintirea 68. UNITATEA O VOINȚĂ UNICĂ ȘI REGULATĂ Așa cum știm cu toții, potecile bătătorite oferă cele mai multe căi de acces. De asemenea, un
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
imagini și de simboluri. Să descurci aceste ițe, să le orînduiești, să înlături legăturile încîlcite, să distingi liniile de forță nu e, desigur, o treabă ușoară. Dar dacă nu te-ai angaja s-o faci, o parte întinsă a peisajului mitologic francez riscă să rămînă în mod inexplicabil ascunsă. DE LA RELIGIA CIVILĂ LA PUTEREA SPIRITUALĂ "Dați Cezarului ce-i al Cezarului.;." Jean-Jacques Rousseau (la care trebuie neapărat să ne referim din nou) nu a fost, desigur, cel dinții care a refuzat
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să distingem, fie numai să aprofundam anumite probleme ce impun mai mult decît simpla tratare a unei teme, principiile inventarierii analatice. E de la sine înțeles că afirmarea, într-un anumit moment al istoriei, a ideilor și mentalităților, a unei construcții mitologice atît de coerente și de solide ar fi neobișnuită dacă am vedea în ea doar un accident, o întîmplare. A nu vedea în această transpunere în imaginar un răspuns la o serie de întrebări, la incertitudini sau spaime, legate de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
rupă stratul mineral pentru a fi eliberate cu toată forța, în toată intensitatea lor. Zguduirile mediului istoric au același rol ca și fisurările tectonice: lor li se datorește această țîșnire impetuoasă a energiilor, pînă atunci subiacente, ieșite din adîncurile imaginarului mitologic. E o constatare cu atît mai neliniștitoare cu cît societățile tehniciste din vremea noastră fac din ce în ce mai mult ca aceste tensiuni ale visului, ce funcționau normal în sistemele politice, să fie evacuate din structurile lor organice, să fie revărsate dincolo de cadrul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în ultimii patruzeci de ani, n-ar fi apărut trei mari opere care au modificat orizonturile culturii contemporane: ale lui Mircea Eliade, Claude Levi-Strauss și Georges Dumezil. Aceste opere constituie punctul de pornire indispensabil oricărei tentative de apropiere de fenomenul mitologic, indiferent de natura acestuia. Avînd în vedere dimensiunile lor, nu le vom cita în întregime, ci volum după volum, în relație imediată cu fiecare dintre problemele consacrate. Între lucrările cu caracter general cele mai utile pentru înțelegerea globală a subiectului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paris, 1957; Alfred Sauvy, Mitologii ale timpului nostru, Payot, Paris, 1965; Raymond Ruyer, Prejudiciile ideologice, Calmann-Levy, Paris, 1972. 4. În ce-1 privește pe Claude Levi-Strauss, ne-am referit în principal la următoarele lucrări: Antropologia structurală, Pion, Paris, 1958 și Mitologice, Pion, Paris, 1964: 1) Crudul și Coptul, 1964; De la miere la cenușă, 1966; Originea obiceiurilor mesei, 1968; Omul gol, 1971. Vezi și studiul Cum mor miturile, în Miscelanee în onoarea lui Raymond Aron, Calmann-Levy, Paris, 1971, p. 128 sq. 5
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
rspândit teorie, în care cea mai mare parte a tipurilor de civilizație au considerat iubirea, comptimirea, mila ca prime condiții ale unei bune purtri. Sunt citate, în acest sens, buntatea și mila, care figureaz în cele mai multe prescripții religioase și narațiuni mitologice, indicate ca exemple ale moralei creștine. Iertarea, mila și drnicia, cu un cuvânt generozitatea, au, dup Ralea, dou izvoare psihologice; unul vizând caritatea, în sens filantropic (și fr participare afectiv, altul izvorând dintr-o împrtșire emotiv, prin transpunere imaginativ în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
forța de atracție: "Cercetări recente au pus în lumină structurile mitice ale imaginilor și comportărilor impuse colectivităților pe calea a ceea ce se numește mass-media. Acest fenomen se constată îndeosebi în Statele Unite. Personajele din comic strips înfățișează versiunea modernă a eroilor mitologici sau folclorici. Ei întrupează în așa măsură idealul unei mari părți a societății, încât eventualele retușuri aduse comportărilor lor sau, mai mult încă, moartea lor, provoacă adevărate crize printre cititori". (Eliade, 1978, p. 173) În plus, astăzi modelul se află
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
esențiale ale întregii sale literaturi. Experimentarea unei noi metode epice vine să completeze această tentativă de esențializare a unui întreg univers tematic (prezent sub o formă sau alta în majoritatea creațiilor autorului) pe care numai un cititor cu o cultură mitologică solidă îl va putea descifra. Destinul Nopții de Sânziene ,,depinde de prima sută de pagini, unde totul e camuflat. Cititorul ar putea să aibă impresia că se găsește în fața unui roman oarecare, puțin confuz, prolix și stângaci. Pentru a-și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
natură determină modul în care sunt formate lucrurile 198. Universul arhetipului dezvăluie lumea ideilor perfecte, fiind impersonal și rămânând în afara timpului istoric al individului pentru a participa la timpul speciei. În termenii lui Carl Gustav Jung, arhetipul este chintesența operei mitologice a tuturor popoarelor și se concretizează ca o imagine a timpului primordial rămasă neconștientizată 199. Astfel, arhetipul este un traseu reprezentațional moștenit de individ prin apartenența la specie și descrie începutul absolut al gândirii umane. În concepția lui Jung, arhetipul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Astfel, arhetipul este un traseu reprezentațional moștenit de individ prin apartenența la specie și descrie începutul absolut al gândirii umane. În concepția lui Jung, arhetipul nu poate fi definit decât prin intermediul inconștientului colectiv, întrucât imaginile arhetipale se exprimă prin motive mitologice care sunt probabil comune tuturor raselor și tuturor timpurilor, constituind "o formă tipică fundamentală a unei anume trăiri sufletești, continuu repetate"200. Însă, inconștientul nu rămâne numai la stadiul de model reprezentațional străvechi, moștenit și care sedimentează arhetipul. Carl Gustav
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de Freud, în opinia căruia acesta conține refulările și frustrătile individului, și se apropie de concepția lui Jung și a lui Eliade 207, unde inconștientul nu este populat doar de monștri, ci și de zei, zâne, eroi, cu toții fiind personaje mitologice care ascund teme arhetipale. Inconștientul generează și exprimările mitice, a căror analiză evidențiază faptul că se poate vorbi despre o gândire mitică, pe care Romulus Vulcănescu 208 o consideră a fi o componentă permanentă a gândirii globale. Pentru autor, categoriile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de înțelegere și descriind-o ca fiind percepția instinctului asupra sa sau autoportretul instinctului 212. Cu toate acestea, atunci când vorbește despre arhetip ca fiind imaginea primordială comună cel puțin unui popor sau unor anumite epoci, Jung susține că "principalele motive mitologice sunt comune, probabil, tututor raselor și epocilor"213. În acest sens, psihanalistul identifică imaginea cu motivul mitologic, neexplicând de ce și în ce măsură cei doi termeni pot avea aceeași semnificație. Preluând ideile lui Jung, Erich Neumann 214 arată într-o analiză complexă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestea, atunci când vorbește despre arhetip ca fiind imaginea primordială comună cel puțin unui popor sau unor anumite epoci, Jung susține că "principalele motive mitologice sunt comune, probabil, tututor raselor și epocilor"213. În acest sens, psihanalistul identifică imaginea cu motivul mitologic, neexplicând de ce și în ce măsură cei doi termeni pot avea aceeași semnificație. Preluând ideile lui Jung, Erich Neumann 214 arată într-o analiză complexă a arhetipului femeii influența universală pe care arhetipul o are în formarea imaginilor, vorbind, la fel ca
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt cel mai mult fundamentate pe mituri istorice, Creștinismul și Islamul fiind doar două exemple. Poveștile despre Iisus și Mohamed sunt articulate în același fel cum sunt și miturile, structura și sensul lor putând fi studiate cu instrumente asemănătoare analizei mitologice. Ambele religii au la bază evenimente și personaje reale, istorice, pe care le transformă în funcție de nevoile indivizilor dintr-un anumit spațiu, condiționările epocii și o politică specifică 260. Această transformare însă nu schimbă mesajul universal, arhetipal, care se ascunde în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
etnia și naționalitatea, miturile și religiile sunt construcții discursive a căror existență depinde de componentele sociale, culturale, economice și istorice. Într-un studiu despre religia Noului Testament, Burton L. Mack262 evidențiază felul cum creștinismul a împrumutat diferite personaje și acțiuni mitologice din timpuri îndepărtate, în care individul găsea răspuns la problemele existențiale care îl frământau, cum ar fi viața de după moarte, mântuirea sufletului sau nevoia de a crede într-o forță supranaturală. Fenomenul este larg răspândit, existând numeroase componente locale ale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că sămânța simbolizează puterea vieții 330, la fel cum alte civilizații investesc diferite animale cu puterea de a asigura fertilitatea. Așadar, există o nevoie fundamentală de a explica fertilitatea pământului, însă reprezentările diferă în funcție de context și resurse. Prin marile personaje mitologice, indivizi din diferite culturi speră la o existență după moarte, rezolvă enigma creației, formulând răspunsuri simbolice. Din acest motiv, figuri mitologice precum Osiris, Dumuzi, Attis, Dionysos, Telipinu și Iisus trăiesc experiențe similare pe care le împărtășesc cu oamenii 331. Cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
există o nevoie fundamentală de a explica fertilitatea pământului, însă reprezentările diferă în funcție de context și resurse. Prin marile personaje mitologice, indivizi din diferite culturi speră la o existență după moarte, rezolvă enigma creației, formulând răspunsuri simbolice. Din acest motiv, figuri mitologice precum Osiris, Dumuzi, Attis, Dionysos, Telipinu și Iisus trăiesc experiențe similare pe care le împărtășesc cu oamenii 331. Cu toate acestea, experiențele prin care ei surmontează moartea și promit viață dincolo de existența fizică nu conduc către o imagine arhetipală, ci
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care are scopul de a păstra prin simboluri unitatea comunității, valorile ei. Din acest punct de vedere, răspunsul religiei este atât un fapt social, cât și o explicație simbolică a temerilor și speranțelor credincioșilor. În aceeași ordine de idei, eroii mitologici rezolvă o problemă esențială pentru cultura în care apar340, ei oferind un model pentru toate ritualurile și obiceiurile vieții economice și sociale ale comunității, conturând standarde de comportament exemplar și inducând ideea că, într-un fel sau altul, greutățile și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]