4,914 matches
-
fost intens discutată, cei mai mulți istorici susțin că aceasta se afla pe locul Isaccei de azi, pe locul vechiului Noviodunum. În acest mare oraș comercial se afla și o mitropolie cu ierarhi greci, dependentă de Partriarhia de Constantinopol. Cf. pr. Păcurariu, Mitropolia Vicinei ar fi o continuare a episcopiei de la Dinogetia-Garvăn, aflată tot în nordul Dobrogei. Se pare că ierarhii acesteia aveau jurisdicție și asupra credincioșilor români din nordul Dunării, sudul Moldovei și estul Munteniei. Mitropolia Vicinei a fost înființată în prima
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Partriarhia de Constantinopol. Cf. pr. Păcurariu, Mitropolia Vicinei ar fi o continuare a episcopiei de la Dinogetia-Garvăn, aflată tot în nordul Dobrogei. Se pare că ierarhii acesteia aveau jurisdicție și asupra credincioșilor români din nordul Dunării, sudul Moldovei și estul Munteniei. Mitropolia Vicinei a fost înființată în prima jumătate a secolului al XIII-lea, mai precis între 1204-1261, pe vremea Imperiului de la Niceea, concret, s-a descoperit un sigiliu al patriarhului Gherman II (1222-1240). În 1285, la Vicina, păstorea Teodor, participant la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vicina intrase în componența Țării Românești. Ultimul mitropolit pomenit la Vicina a fost Iachint, care, în mai 1359, va fi mutat la Argeș, la stăruința domnului Nicolae Alexandru. După mutarea sa la nord de Dunăre, nu mai avem informații despre mitropolia Vicinei, probabil că aceasta și-a încetat activitatea.34 Viața bisericească în regiunile extra-carpatice Teritoriile respective erau dominate, în secolele X-XIII, de populații nomade, pecenegi și cumani. Împotriva acestora, regii unguri au adus în sud-estul Transilvaniei pe cavalerii teutoni (1211-1225
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
op. cit., p. 208-210. 32. I. Rămureanu, Rolul elementului românesc în creștinarea ungurilor în B.O.R., 1980, nr. 1-2, p. 173-196; Ștefan Lupșa, Catolicismul și românii din Ardeal și Ungaria până la 1556, Cernăuți, 1929; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Începuturile Mitropoliei Transilvaniei, București, 1980; Idem, Istoria B.O.R., vol. I, op. cit., p. 212-221. 33. Gh. Cotoșman, Biserica românească din Banat înainte de venirea ungurilor, în Altarul Banatului, Caransebeș, 1946, nr. 7-8, p. 158-164 și nr. 9-10, p. 225-230; I. D. Suciu, Monografia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Transilvaniei, București, 1980; Idem, Istoria B.O.R., vol. I, op. cit., p. 212-221. 33. Gh. Cotoșman, Biserica românească din Banat înainte de venirea ungurilor, în Altarul Banatului, Caransebeș, 1946, nr. 7-8, p. 158-164 și nr. 9-10, p. 225-230; I. D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1977, p. 24-49; Eugen Gluck, Contribuții cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în Ziridava, Arad, 1976, p. 89-116 și 1979, p. 243-278; Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nr. 1-4, p. 295-305; Petre Diaconu, Despre localizarea Vicinei, în Pontica, 3, 1970, p. 275-295; C. C. Giurescu, Localizarea Vicinei și importanța acestui oraș pentru spațiul carpato-dunărean, în Peuce, Tulcea, II, 1971, p. 257-260; R. Șt. Ciobanu, Evoluția, rolul și însemnătatea Mitropoliei din Vicina, în Peuce. Studii și cercetări de arheologie, Tulcea, VI, 1977, p. 233-243; I. Rămureanu, Mitropolia Vicinei și rolul ei în păstrarea ortodoxiei în ținuturile românești, în vol. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Localizarea Vicinei și importanța acestui oraș pentru spațiul carpato-dunărean, în Peuce, Tulcea, II, 1971, p. 257-260; R. Șt. Ciobanu, Evoluția, rolul și însemnătatea Mitropoliei din Vicina, în Peuce. Studii și cercetări de arheologie, Tulcea, VI, 1977, p. 233-243; I. Rămureanu, Mitropolia Vicinei și rolul ei în păstrarea ortodoxiei în ținuturile românești, în vol. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 149-169; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 230-236. 35. R. Rosetti, Despre unguri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și în nordul Dunării, printre români. În cadrul reorganizării vieții bisericești, împăratul a înființat un episcopat special pentru vlahi, cum se numeau românii sud-dunăreni. În 1020, la Dorostolon, se afla reședința unui episcop supus autorității Constantinopolului, dar curând s-a înființat mitropolia (arhiepiscopia ) de la Dorostolon, ceea ce a dus la apariția mai multor episcopii în Dobrogea. Exista o episcopie la Dinogetia, iar la Dunărea de Jos ar fi existat cinci episcopii, inclusiv la Axiopolis. Organizarea bisericească adusă de restaurarea bizantină la Dunărea de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
menține ca reședință până la 1359, când mitropolitul Iachint a fost transferat la Argeș. Autoritatea mitropolitului de Vicina era considerabilă, de vreme ce, în 1302, alanii i s-au adresat lui pentru o intervenție pe lângă împărat în vederea stabilirii lor în Bizanț. Însă dependența mitropoliei de patriarhia de Constantinopol nu presupunea și dependența politică a Vicinei față de Bizanț, datele noastre nu duc la concluzia că zona gurilor Dunării se afla, în secolele XIII-XIV, în orbita politică a Bizanțului. Dar Imperiul continua să dețină un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
capitole ale cărții, autorul încearcă să aducă o serie de argumente. El precizează că premisele apariției primului stat românesc "s-au derulat în cei 131 de ani de înceată plămădire a Țării Românești", între 1228-anul creștinării cumanilor și 1359-întemeierea primei mitropolii la Argeș. Mai întâi, el observă că din cele zece nume extrase din documentele secolului al XIII-lea, precum Menumorut, Glad, Gelou, Litovoi, Seneslau (v), Farcaș, Ioan, Bărbat, Thocomerius (Thoctomer ) și Basarab, patru sunt turanice (cumane), patru slave, în timp ce numele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
răcit -într-un act al cacelariei din 1359, se face referire la "Alexandru, fiul lui Basarab, voievodul transalpin" și atât ! Această situație a raporturilor dintre cele două țări explică și anticipează actul însemnat, care marchează marea sa operă politică și bisericească. Mitropolia Țării Românești Închegarea statală, de la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea, a fost însoțită de organizarea bisericească. În practica medievală, din Apus și Răsărit, cristalizarea politică (statală) implica o organizare bisericească adecvată. Până în 1359, când
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Paleologul (1341-1376), ca Iachint să fie "de acum înainte..legiuit arhiereu a toată Ungrovlahia". Actul din 1359 avea și o dimensiune politică, domnul Țării Românești avea nevoie de recunoașterea statului său de către împăratul de la Constantinopol, chiar dacă o făcea indirect. Reședința mitropoliei Ungrovlahiei a fost la Argeș, unde se afla și scaunul domnesc. Jurisdicția noii Mitropolii se întindea asupra întregii țări, în scrisoarea patriarhală Iachint este menționat ca "mitropolit a toată Ungrovlahia".22 Actul însemnat, care marchează marea sa operă: pentru consolidarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Actul din 1359 avea și o dimensiune politică, domnul Țării Românești avea nevoie de recunoașterea statului său de către împăratul de la Constantinopol, chiar dacă o făcea indirect. Reședința mitropoliei Ungrovlahiei a fost la Argeș, unde se afla și scaunul domnesc. Jurisdicția noii Mitropolii se întindea asupra întregii țări, în scrisoarea patriarhală Iachint este menționat ca "mitropolit a toată Ungrovlahia".22 Actul însemnat, care marchează marea sa operă: pentru consolidarea neatârnării țării, el întemeiază, în 1359, scaunul mitropolitan la Argeș, capitala sa-prima mitropolie românească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noii Mitropolii se întindea asupra întregii țări, în scrisoarea patriarhală Iachint este menționat ca "mitropolit a toată Ungrovlahia".22 Actul însemnat, care marchează marea sa operă: pentru consolidarea neatârnării țării, el întemeiază, în 1359, scaunul mitropolitan la Argeș, capitala sa-prima mitropolie românească. Dar Nicolae Alexandru s-a înscris în istoria neamului său, subliniază Iorga, mai cu seamă, nu prin întemeierea, ci prin "canonicizarea" vlădicii (episcopului) de la Argeș, care numai prin hotărârea patriarhului și a soborului său putea fi ridicată la rangul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dar Nicolae Alexandru s-a înscris în istoria neamului său, subliniază Iorga, mai cu seamă, nu prin întemeierea, ci prin "canonicizarea" vlădicii (episcopului) de la Argeș, care numai prin hotărârea patriarhului și a soborului său putea fi ridicată la rangul de mitropolie, în 1359. În felul acesta, domnul român, în fața ofensivei catolice a regelui Ludovic, pe care nu-l mai privea ca pe suzeranul său, ținea să opună o biserică ortodoxă bine organizată, care deschidea, și față de patriarhia veche și față de cea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sine-stătător a toată Ungrovlahia". Iachint este mutat de la Vicina la Argeș, pentru a conduce "biserica a toată Țara Românească". Se adăuga la aceasta și "învoirea împărătească", noul stat Țara Românească intrând astfel în sistemul creștinătății răsăritene. Și în problema întemeierii mitropoliei muntene, Neagu Djuvara, în cartea deja menționată, are un punct de vedere aparte. În 1359, voievodul Alexandru îl cheamă la Argeș pe mitropolitul Iachint de la Vicina, apoi începe demersurile pe lângă patriarhul de Constantinopol pentru mutarea oficială a sediului mitropoliei de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întemeierii mitropoliei muntene, Neagu Djuvara, în cartea deja menționată, are un punct de vedere aparte. În 1359, voievodul Alexandru îl cheamă la Argeș pe mitropolitul Iachint de la Vicina, apoi începe demersurile pe lângă patriarhul de Constantinopol pentru mutarea oficială a sediului mitropoliei de la Vicina la Argeș și așezarea țării sub jurisdicția patriarhiei răsăritene. Aflat la o răscruce a istoriei, Alexandru Basarab se hotărăște să renunțe la protecția papei și să se adreseze celuilalt cap al creștinătății, patriarhul de Constantinopol. În vremurile medievale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la protecția papei și să se adreseze celuilalt cap al creștinătății, patriarhul de Constantinopol. În vremurile medievale, o căpetenie statală fără legătură cu Biserică era de neconceput. Acest demers al voievodului Alexandru Basarab îl va duce nu numai la înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei, dar și la situația de a se supune ocrotirii "Marii Biserici" a răsăritului, abjurând catolicismul. Aceste acțiuni politice și bisericești ale domnului muntean au fost revelate de prof. Daniel Barbu, în două lucrări importante, Pictura murală din Țara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Petru Mușat (1374-1391), urmașul lui Lațcu, de pildă, s-au construit cetăți și mănăstiri de piatră, s-au emis primele monede ale țării (groșii de argint), s-au închegat primele orașe-târguri, a fost organizată cancelaria domnească, s-a instituit prima mitropolie a Moldovei, la Suceava, noua capitală a statului, devenită reședință domnească și mitropolitană. Mitropolia Moldovei Istoriografia noastră de până acum susținea că, după întemeierea statului Moldova, sub domnii Bogdan și Lațcu, nu a existat o organizare bisericeascp ortodoxă. Pr. Păcurariu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de piatră, s-au emis primele monede ale țării (groșii de argint), s-au închegat primele orașe-târguri, a fost organizată cancelaria domnească, s-a instituit prima mitropolie a Moldovei, la Suceava, noua capitală a statului, devenită reședință domnească și mitropolitană. Mitropolia Moldovei Istoriografia noastră de până acum susținea că, după întemeierea statului Moldova, sub domnii Bogdan și Lațcu, nu a existat o organizare bisericeascp ortodoxă. Pr. Păcurariu, în binecunoscuta sa sinteză, contestă această susținere și scrie, pe bună dreptate, că "din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Nu știm dacă existau scaune episcopale în Moldova, înainte de mijlocul secolului al XIV-lea, dar știm sigur că în teritoriile învecinate ale Haliciului exista o episcopie pentru credincioșii ortodocși de-aici, încă de la începutul secolului al XII-lea, sub jurisdicția mitropoliei de Kiev. Nu ne este cunoscut dacă aceasta își extindea jurisdicția și la est de Carpați. Episcopia respectivă a fost ridicată, prin 1303-1305, la treapta de mitropolie. După ce, în 1349, Haliciul a fost anexat la Polonia (sub numele de Galiția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
credincioșii ortodocși de-aici, încă de la începutul secolului al XII-lea, sub jurisdicția mitropoliei de Kiev. Nu ne este cunoscut dacă aceasta își extindea jurisdicția și la est de Carpați. Episcopia respectivă a fost ridicată, prin 1303-1305, la treapta de mitropolie. După ce, în 1349, Haliciul a fost anexat la Polonia (sub numele de Galiția), sub regele Cazimir III, acesta a cerut patriarhului Filotei să reînființeze mitropolia de Halici, desființată anterior, ceea ce patriarhia a acceptat, în mai 1371. Putem admite ca verosimil
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și la est de Carpați. Episcopia respectivă a fost ridicată, prin 1303-1305, la treapta de mitropolie. După ce, în 1349, Haliciul a fost anexat la Polonia (sub numele de Galiția), sub regele Cazimir III, acesta a cerut patriarhului Filotei să reînființeze mitropolia de Halici, desființată anterior, ceea ce patriarhia a acceptat, în mai 1371. Putem admite ca verosimil faptul că, până la întemeierea mitropoliei Mitropoliei, episcopii de-aici erau hirotoniți de mitropolitul de Halici. Se pune întrebarea: care au fost primii ierarhi moldoveni, după
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a fost anexat la Polonia (sub numele de Galiția), sub regele Cazimir III, acesta a cerut patriarhului Filotei să reînființeze mitropolia de Halici, desființată anterior, ceea ce patriarhia a acceptat, în mai 1371. Putem admite ca verosimil faptul că, până la întemeierea mitropoliei Mitropoliei, episcopii de-aici erau hirotoniți de mitropolitul de Halici. Se pune întrebarea: care au fost primii ierarhi moldoveni, după întemeierea statului ? Conform unui pomelnic mai vechi al episcopiei Rădăuților (publicat de Petru Rezuș)), copiat în 1780, sunt înșirați primii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost anexat la Polonia (sub numele de Galiția), sub regele Cazimir III, acesta a cerut patriarhului Filotei să reînființeze mitropolia de Halici, desființată anterior, ceea ce patriarhia a acceptat, în mai 1371. Putem admite ca verosimil faptul că, până la întemeierea mitropoliei Mitropoliei, episcopii de-aici erau hirotoniți de mitropolitul de Halici. Se pune întrebarea: care au fost primii ierarhi moldoveni, după întemeierea statului ? Conform unui pomelnic mai vechi al episcopiei Rădăuților (publicat de Petru Rezuș)), copiat în 1780, sunt înșirați primii vlădici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]