KorAP: Find »[drukola/base=moșie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...459 >

11,461 matches

Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

monopolul vânzării băuturilor și dreptul exclusiv de a ține cârciuma. În această privință documentele ne oferă unele informații interesante. Menționăm printre altele porunca din anul 1716 a domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia sa de la Ploșnina printre altele și un cârciumar 657, Constantin Stoenescu pentru supunerea locuitorilor de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
unele informații interesante. Menționăm printre altele porunca din anul 1716 a domnului Nicolae Mavrocordat prin care se da dreptul mănăstirii Tismana să țină pe moșia sa de la Ploșnina printre altele și un cârciumar 657, Constantin Stoenescu pentru supunerea locuitorilor de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că acesta avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de pe moșiile Baia de Aramă și Lăturoasa la dijma și monopolul vânzării vinului și rachiului 658. Tot în această perioadă (1792) Înaltul Divan în care se arăta că acesta avea ca danie din vechime importantul venit al vinăriciului ce se strângea de pe moșiile sale din județul Mehedinți, moșii ce constituiau cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
constituiau cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai ales pentru viile noi sădite pe moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult, țăranii precum cei de la Rocșoreni, cereau în anul 1834, ca suprafața vetrei de sat, ogrăzile, viile și livezile să nu fie incluse în

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult, țăranii precum cei de la Rocșoreni, cereau în anul 1834, ca suprafața vetrei de sat, ogrăzile, viile și livezile să nu fie incluse în suprafața la care ei aveau dreptul după regulament 667. Moșiile pe care se putea sădi pomi și vii exercitau o puternică atracție asupra clăcașilor care nu de puține ori fugeau de pe cele pe care se aflau așezați pe acestea din urmă. În acest sens este semnificativ un raport din aprilie

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
așezați pe acestea din urmă. În acest sens este semnificativ un raport din aprilie 1834 al Suptocârmuirii plășii din județul Mehedinți, în care se arăta că din mai multe sate (Obârșia, Izimșa, Salcia etc.), fugiseră numeroase familii de clăcași pe moșia Ascunsa din aceiași zonă, moșie care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
În acest sens este semnificativ un raport din aprilie 1834 al Suptocârmuirii plășii din județul Mehedinți, în care se arăta că din mai multe sate (Obârșia, Izimșa, Salcia etc.), fugiseră numeroase familii de clăcași pe moșia Ascunsa din aceiași zonă, moșie care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de clăcași pe moșia Ascunsa din aceiași zonă, moșie care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe o altă moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un frate de al lor să-i sădească la un conac de-al său un număr de 60 de pruni, adică tot atâția câți căzuseră în urma alegerii hotarelor pe partea lor de moșie, iar până la intrarea acestora pe rod ar urma să stăpânească prunii bătrâni dându-le celorlalți frați dijmă 670. Un alt fenomen semnalat în această perioadă, este fuga clăcașilor așezați la linie la conace și locuri cu vii și pomi. Astfel

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
cele două părți se răsfrângea deci și asupra domeniului viticulturii și pomiculturii și aceasta nu numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite cu vii și pomi ci și în privința creșterii ponderii veniturilor provenite de la acestea în cadrul veniturilor generale ale moșiilor. Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite cu vii și pomi ci și în privința creșterii ponderii veniturilor provenite de la acestea în cadrul veniturilor generale ale moșiilor. Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
în cadrul veniturilor generale ale moșiilor. Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative 672. Astfel dacă în anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
anul 1830, deci sub regimul legiuirii lui Caragea, venitul moșiei Ilovăț, provenit din otaștina prunelor și viilor era de 1000 lei iar cel de la cârciumi de 800 lei, reprezentând un total de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută în numai doi ani. În cazul moșiei Schinteiești, creșterea este de 25 la sută în aceiași

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de cca 18 la sută din venitul general al moșiei 673, după Regulament (1832) otaștina prunelor și viilor aducea 1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută în numai doi ani. În cazul moșiei Schinteiești, creșterea este de 25 la sută în aceiași perioadă 675. Se remarcă faptul că în timp ce în partea sudică asistăm la o creștere acentuată a veniturilor provenite cu comercializarea băuturilor alcoolice în partea centrală, dimpotrivă cresc mai mult veniturile provenite

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât se luase până atunci. Din această cauză țăranii adresează numeroase plângeri autorităților cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat cele ale locuitorilor

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
plătească obligațiile sporite. Printre cei ce procedează în acest fel sunt și locuitorii din Cerneți care în anul 1833 nu numai că nu-și plătiseră obligațiile dar angajaseră și vieri așezându-i fără învoire la viile ce le aveau pe moșia mănăstirii Govora 689. Situația asemănătoare întâlnim la Niculești în anul 1839 unde locuitorii refuzau să plătească învoiala pentru vii arătând că nu a avut acest obicei 690 iar la Orevița, Vânju Mare, Bucura, Poroinița etc. în aceiași perioadă, ei lucrează

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
locuitorii refuzau să plătească învoiala pentru vii arătând că nu a avut acest obicei 690 iar la Orevița, Vânju Mare, Bucura, Poroinița etc. în aceiași perioadă, ei lucrează viile, fabrică comina, fără a se învoi cu epistatul episcopiei Râmnicului, proprietara moșiei 691. Sunt însă și situații în care țăranul refuză să plătească obligațiile și să mai lucreze viile oprindu-i pe alții să le lucreze (la Bistrița și Breznița)692. În situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
moșiei 691. Sunt însă și situații în care țăranul refuză să plătească obligațiile și să mai lucreze viile oprindu-i pe alții să le lucreze (la Bistrița și Breznița)692. În situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei Oprișoru reclama că țăranii refuzau să lucreze viile iar la Punghina chiar dărâmă două cârciumi arendărești 693. Este cunoscut de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile lor. Este edificatoare în acest sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile lor. Este edificatoare în acest sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau 695. El cerea să se

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile lor. Este edificatoare în acest sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau 695. El cerea să se procedeze ca și pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea operațiuni

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau 695. El cerea să se procedeze ca și pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea operațiuni 696. La fel era situația de pe moșia Galicea precum și la Cetate, Poiana, Desa, Arginești, Gârbovățu etc.697 O situație deosebită se semnalează în această perioadă pentru viile noi plantate pe moșii străine. Pentru

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau 695. El cerea să se procedeze ca și pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea operațiuni 696. La fel era situația de pe moșia Galicea precum și la Cetate, Poiana, Desa, Arginești, Gârbovățu etc.697 O situație deosebită se semnalează în această perioadă pentru viile noi plantate pe moșii străine. Pentru acestea țăranii plăteau proprietarului moșiei otaștina precum și o sumă fixă la început 698. Ei

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]