9,547 matches
-
familie cu 2.288 de suflete, din care 2.230 români, 49 evrei, 7 armeni, 1 german și 1 ungur, toți de „protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile, situația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile, situația militară care diversifică peisajul demografic:agricultori: 900 - meseriași: 30 - comercianți: 13 - liber profesioniști: 45 - muncitori: 6servitori: 30 - infirmi 10 (7 bărbați și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împărțirii administrativ-teritoriale, realizată în 1876, comuna Mărăști, compusă din trei sate, a intrat în componența comunei Filipeni. O primă constatare: creșterea populației, nu atât datorită sporului natural, cât înregistrării întregii populații din toate satele și cătunele comunei, fiind incluse cătunele: Moara lui Conachi, Pârlituri și Valea Boțului. De asemenea, recensământul din 1912 înregistrează atât clădirile locuite și nelocuite, cât și menajele, gospodăria cu toți cei care o locuiescă (familia, servitorii, chiriașii, ucenicii etc.) Populația comunei Filipeni după recensământul din 19 decembrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comparații utile cu situația demografică de la recensământul din 1912: Comparând evoluția populației înregistrată la recensământul din 1912 cu cea înregistrată după 90 de ani, în 2002, vom constata că, în 1912, comuna Filipeni (satele Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea Boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri) aveau o populație de 2847 locuitori, mai mare decât populația din 2002 - 2472 suflete, în toată comuna cu tot cu Mărăști, Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă (Brad) și Mărăști erau ca și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toată comuna cu tot cu Mărăști, Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă (Brad) și Mărăști erau ca și astăzi înglobate comunei Filipeni. Singure aveau o populație de 1536 persoane, iar împreună cu Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri (88 suflete), formau o populație de 4382 suflete.30 începânăd cu anul 2002 se observă o creștere lentă a populației, datorat sporului natural, negativ între 19942000, +4 în 2001, diminuarea migrației, întoarcerea celor plecați la muncă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primăriei și primarilor, ceea ce s-a observat chiar la înfăptuirea reformei agrare. Influența lui Gheorghe Sterian a fost și mai mare după ce a contribuit hotărâtor la construcția primului local de școală și a localului primăriei. Adăugăm că lumea mergea la morile proprietarilor, la crâșmele deschise tot de ei. Comuna, fiind o unitate autonomă, își angaja singură preotul și învățătorul, pe care-i plătea din banii comunei. Din banii comunei se făceau podurile, șanțurile, drumurile, reparațiile, iar veniturile erau nesemnificative. Autoritatea comunal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind o unitate autonomă, își angaja singură preotul și învățătorul, pe care-i plătea din banii comunei. Din banii comunei se făceau podurile, șanțurile, drumurile, reparațiile, iar veniturile erau nesemnificative. Autoritatea comunal avea în subordine satele Filipeni - Slobozia, Fruntești cu Moara lui Conachi (Pădureni), Lunca (reședința comunei Filipeni), Valea Boțului și Pârlituri. Nu se poate vorbi de lucrări edilitar gospodărești, de drumuri și poduri, de apărarea populației în caz de calamități naturale. În anul 1890, deputatul Take Ionescu, sprijinit de Jorj
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost arondate administrativ, după criterii greu de aflat acum, câteodată fără o argumentare care să reziste criticii. Vom exemplifica cu satele comunei Filipeni, creată în 1864, care acum include și fosta comună Mărăști: Balaia, Bradul, Filipeni, Fruntești, Lunca, Mărăști, Pădureni (Moara lui Conachi), Știubiana. De asemenea, Filipenii (comuna) au fost supuși permanent schimbării autorităților de plasă, deși autoritatea județeană, după anularea ținuturilor și ocoalelor, a fost la Bacău. 1. Satul Blaia: Sat în comuna Mărăști; Sat comuna Gloduri Sat în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni. 4. Satul Fruntești: Sat în comuna Filipeni Sat ocolul Nicoreștilor - include Bărboasa și Mărăști, în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului, 1834 Pierde Bărboasa, înglobat la Oncești, în 1838 Sat în comuna Filipeni din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui Conachi, cf. Î.. 1876 Sat în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului, 1834 Pierde Bărboasa, înglobat la Oncești, în 1838 Sat în comuna Filipeni din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui Conachi, cf. Î.. 1876 Sat în comuna Filipeni din 1865 până astăzi 5. Satul Lunca: Fost sat pe Dunavăț în partea de NE a satului Filipeni Dobreana, moșie; ținutul Tecuciului (1803) Cătun al satului Filipeni Sat în comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1929 Sat în comuna Lunca - 1931; Sat în comuna Mărăști - 1932 Sat în comuna Filipeni - 1939 Sat în comuna Mărăști - 1946 7. Sat în comuna Gloduri - 1950 - 1952: Sat în comuna Filipeni din 1968 până astăzi 8. Satul (cătunul) Pădureni (Moara lui Conachi): Sat în comuna Filipeni Sat în ținutul Tecuciului, înglobat în Fruntești Sat în comuna Lunca, 1876 și în 1931 9. Satul Știubiana: Fost sat la est de satul Slobozia, la confluența Dunavățului cu valea Știubiana Sat ocolul Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apare 10. Filipenii : Comună în județul Bacău, plasa Berheci (1864), Știubiana; (comuna) Desființată în 1875; comună în plasa Bistrița de Sus, formată din Filipeni, Fruntești și Lunca (1887); comună în plasa Bistrița de Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Desființată în 1875; comună în plasa Bistrița de Sus, formată din Filipeni, Fruntești și Lunca (1887); comună în plasa Bistrița de Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și Valea Boțului Comună formată din Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și Valea Boțului Comună formată din Filipeni, Fruntești, Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia, Valea Boțului și Balaia, Satul de Josă și Valea Mărăști Comună plasa Răcăciuni; comună plasa Siret, apoi plasa Traian; Comună plasa Parincea. Pierde Balaia, Satul de Josă și Valea Boțului - 1946 Comună raionul Zeletin - 1950; comună
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost deschisă șantierul Canalului DunăreMarea Neagră, în 1952-1953, unde mulți și-au pierdut viața, din toate clasele și categoriile sociale. Prin sate, noul regim se răfuia cu „chiaburii”, cu preoții, cu învățătorii, cu foștii proprietari, cu cei care avuseseră o moară, o mașină de treierat, un tractor, o prăvălie, un cazan de țuică și, în paralel, erau luați în brațe săracii, calicii, leneșii, folosiți ca masă de manevră. Din comuna Filipeni au fost ridicați, interogați, judecați și condamnați pentru delicte politice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rămasă cu acest nume până în 1965, când devine Partidul Comunist Român, iar Republica Populară Română devine Republica Socialist România. La sate au fost create cooperativele de desfacere a mărfurilor, prăvălii, magazine mixte, care preluau la prețuri derizorii produsele gospodăriilor țărănești. Morile vechilor proprietari au fost lăsate să funcționeze în continuare, dar li sau impusă obligații mari și nu primeau cota de carburant ca să macine pentru toți. S-a ajunsă până acolo încât trebuia să duci la moară produse petroliere, gaz lampant
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
derizorii produsele gospodăriilor țărănești. Morile vechilor proprietari au fost lăsate să funcționeze în continuare, dar li sau impusă obligații mari și nu primeau cota de carburant ca să macine pentru toți. S-a ajunsă până acolo încât trebuia să duci la moară produse petroliere, gaz lampant, ca să macini. Erau interdicții de măcinat pentru cei care nu achitaseră cotele, aplicate de cel care răspundea cu treaba asta urâtă. Morarilor li sau impusă cotele de uium: 1. Emilian Gurău - 2000 kg porumb, 500 kg
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grâu; 3. Vasile șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet economic, pe când primar era Costan Trandafir, format din Vasile Vasilaș, Dumitru Drăgan, Grigore Rusu și Gheorghe Rusu. Acest comitet s-a dusă la moara Emiliei Gurău, acuzând-o că nu a dat uiumul din 50 kg măciniș. Cereau să fie dată în judecată! Comuna era impusă la o cotă de porumb de 400 tone; prima tranșă de 100 tone trebuia dusă la centru la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a făcut parte din plasa Berheci, județul Tecuci. În 1875, în urma unei noi arondări, comuna Filipeni a făcut parte din plasa Bistrița de Sus, jud. Bacău. Comuna Filipeni cuprindea satele și cătunele: Lunca (reședință), Fruntești, Dobreana, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului, Moara lui Conachi. b) Tot în anul 1865 a luat ființă comuna Mărăști. Această comună a fost unificată cu Filipeni între anii 1907-1925 (18 ani!); 19401944 (4 ani) și din 1968 până în prezent. c) Localul Primăriei din comuna Filipeni (satul Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
marginea feudalismului; iobăgia nu monopolizează întreaga forță de muncă; o nouă clasă creativă, burghezia, aplică un complex de cunoștințe tehnice noi, economisind muncă, pentru a-și însuși profitul. Mai întâi, pe câmpiile din jur apar asolamentul trienal, hamul pentru cai, morile cu apă, piua mecanică; aceste progrese tehnice permit începerea industrializării producției de alimente. Urmează apoi invenția majoră, cârma încorporată, care-i permite vasului să navigheze împotriva vântului și, ceva mai târziu, amplasarea primelor arme de foc la bordul său. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Ata și de băiatul ei, dar în rest am fost cât mai exact cu putință. După ce le-am povestit și moartea lui lamentabilă, m-am oprit. Vreo două minute am tăcut cu toții. Apoi Robert Strickland și-a aprins o țigară. — Morile Domnului macină încet, dar macină foarte mărunt, zise el pe un ton destul de impresionant. Dna Strickland și cu dna Ronaldson rămaseră cu ochii în pământ, cu o expresie ușor evlavioasă care, eram sigur, arăta că după părerea lor citatul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
noroiul, Înainte să fie legați de bara de la poartă. - Ale cui sunt aceste pământuri? Întrebă poetul, arătând Înainte. - Ale familiei Cavalcanti... cred, răspunse bargello după o clipă de reflecție. Și hanul trebuie să le fi aparținut, cândva. Era una din morile lor, iar turnul era un depozit, Înainte să fi fost transformat Într-un loc de popas pentru pelerini. Iarăși familia Cavalcanti. Și iarăși sentimentul acela perfid de vinovăție. Priorul scutură din umeri, pentru a se elibera, și se concentră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
umile din zidărie și de barăci din lemn, unde locuiau și Își țineau prăvălia mare parte din meșterii artizani ai Florenței. Mai spre sud, către malul râului Anno, drumul era Închis de șirul de uscătoare ale vopsitorilor și de marile mori de apă ale dărăcitorilor, ancorate pe mal. Parcurse o ultimă porțiune Învârtindu-se printre bancurile În aer liber ale căldărarilor, până când ajunse Într-un punct În care strada Îngustă se lărgea nițel, ocolind ruinele unui arc roman. Îndată după aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cifra aceea, repetată de mii de ori, ca o proclamație rușinoasă, În toate actele pe care fusese nevoit să le semneze. Însă, acum, glasul dizgrațios al cămătarului contura parcă o masă de aur care devenea impunătoare cât o piatră de moară. I se păru că lumea se leagănă În jurul lui, gata să-l târască În aceeași ruină care amenința și zidurile Florenței. Îi reveni În minte Cecco și invitația lui, pe care o refuzase cu un aer de superioritate. Căuta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să le ordone să se adreseze altcuiva, când o presimțire Îi străbătu mintea. Imediat Își schimbă hotărârea. - Duceți-mă acolo, exclamă, urmându-i pe oamenii aceia. O porniră pe malul Arnului, În aval de Ponte Vecchio, până dincolo de șirul de mori de apă. În acele momente, râul, aproape lipsit de apă pe timp de vară, curgea cu Încetineală, adesea Înșurubându-se În vârtejuri largi. Pe prundiș, În apropiere de primul stâlp de la Ponte di Carraia, se adunase o mică mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]