115,804 matches
-
luptei pentru emanciparea românilor nu s-a stins, reprezintă cele trei elemente definitorii ale existenței Angelei Marinescu. Conștientizarea obsedantă a acestor elemente constitutive ale personalității sale reprezintă punctele de pornire ale întregii sale creații. Toate celelalte teme (dragostea, singurătatea, bătrînețea, moartea) derivă într-un fel sau altul de aici. Pentru o astfel de poetă cu existență (resimțită ca fiind) marginală scrisul devine o modalitate - singura cu adevărat eficientă - de a participa la viața socială. Textele Angelei Marinescu sunt, de aceea, expresii
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
cu totul specială, vitalitatea lor ieșită din comun. Atunci cînd scrie Angela Marinescu nu face artă ci își trăiește, cu disperare și revoltă, viața. Singura ei viață adevărată, în care toate convertirile devin posibile. Scrisul permite trecerea de la viață la moarte, de la lipsa de iubire la iubire de la naivitate și inocență la sadism. El oferă șansa plătirii unor polițe pentru nedreptăți suferite în viața reală, este replica autoarei la întîmplările plăcute sau mai puțin plăcute ale existenței. O spune singură, ca
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
Ca în această superbă artă poetică la negativ, din care i se poate lesne deduce specificitatea poezei: „Nu-mi plac scriitorii care sunt numai scriitori și care nu-și arată fața ascunsă și înfrîntă, uneori, de prea marea libertate a morții ce-și face loc, cu voluptate în viața de zi cu zi. Nu mă satisfac „artiștii” și nici virtuozitatea lor de bijutieri dedicați lucrării migăloase în metal sau lemn parfumat. Nu mă satisface nimic, oricum, cu atît mai mult nu
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
mele zâmbetul lui sub mustața înfoiată și acel strâns ușor din buze. Și în ochii lui trebuie să fi apărut atunci un licăr, strălucirea aceea vie pe care am văzut-o când Onkel Mendel l-a vizitat cu puțin înainte de moarte. Perna trăsurii se înfierbântase de soare, o piele vopsită în roșu, prinsă în butoni, ale căror adâncituri sugerau un model romboidal, dar în subțirimea ei reușea să estompeze prea puțin uruitul roților pe pavajul pietruit. Tata-mare se rezemă în colțul
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
inexplicabil, creierul unei studente din Thailanda se transformă într-o bucată de brânză cu viermi. Noaptea târziu, o femeie care se întoarce acasă cu mașina se simte urmărită, dar, apoi, află cu stupoare că aparentul său agresor o salvase de la moarte, căci pe bancheta din spatele mașinii ducea un bărbat înarmat cu un cuțit mare. Undeva, în Venezuela, un șofer ia la autostop o fată foarte frumoasă, îmbrăcată în rochie de mireasă, dar când vrea să o privească din nou, pe bancheta
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
la autostop o fată foarte frumoasă, îmbrăcată în rochie de mireasă, dar când vrea să o privească din nou, pe bancheta din spate a mașinii nu se mai află nimeni, căci, va auzi în curând, urcase în mașină stafia unei moarte. O familie din Polonia primește la cină un oaspete care are copite în loc de cizme. Un evreu din Basarabia emigrează în America pentru a scăpa de încorporarea în armata română. O casă din New Hampshire este bântuită de stafia jucăușă a
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
în loc de cizme. Un evreu din Basarabia emigrează în America pentru a scăpa de încorporarea în armata română. O casă din New Hampshire este bântuită de stafia jucăușă a unui băiețel. Suzanna Martin este acuzată de vrăjitorie și condamnată, apoi, la moarte de tribunalul din Salem, dar, câțiva ani mai târziu, judecătorul care îi rostise sentința moare de hemoragie, împlinind, astfel, un blestem. Exemplele ar putea continua, fiind, fiecare, la fel de neașteptat și incitant, stârnind, fiecare, aceeași poftă de a descoperi ce se
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
trecerii într-o lume paralelă care amplifică ori numai dereglează semnificațiile celei reale. Cotidianul se împletește la fiecare pas cu un soi de „metafizică” spontană, nedesfăcută de reprezentările fizice. O atare poetică se exprimă cu remarcabilă energie în abordarea temei morții, căreia îi este închinat volumul la La plecare. Aci cotidianul e relativizat de factorul mitic, dar și acesta se încarcă de materia cotidianului, precum o patetică formă de continuitate a vieții ce nu se îndură a renunța la nimic din
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
la La plecare. Aci cotidianul e relativizat de factorul mitic, dar și acesta se încarcă de materia cotidianului, precum o patetică formă de continuitate a vieții ce nu se îndură a renunța la nimic din ce-i aparține. „Omul, la moarte, arată Lévy-Bruhl, în L’Âme primitive, încetează să mai facă parte din grupul celor vii, însă nu să existe. El a trecut numai din această lume în alta”. Prin urmare moartea nu e abstragere, ci o existență mai degajată, mijlocită
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
renunța la nimic din ce-i aparține. „Omul, la moarte, arată Lévy-Bruhl, în L’Âme primitive, încetează să mai facă parte din grupul celor vii, însă nu să existe. El a trecut numai din această lume în alta”. Prin urmare moartea nu e abstragere, ci o existență mai degajată, mijlocită de „descîntece băbești”, de o „magie” plurimilenară, saturată de înfățișările familiarului rustic (așa cum faraonii nu se puteau despărți de slugile și confortul lor nici în piramide, țăranul nu se poate despărți
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
cu/ cu putere maxilarele, țipă ca din gură de șarpe,/ nu-și găsește locul. Îi miroase/ a mîl sălciu. A/ fost scufundată sub un strat de mîl sălciu? Își/ caută înnebunită sufletul...// Nu de multă vreme: cînd a/ surprins-o/ moartea, ea desfăcea niște păstăi de fasole” (Își cercetează mîinile, vîrfurile degetelor i se par mai subțiri). Avem a face așadar cu o abordare a experienței thanatice din unghiul unei mentalități tradiționale. Dar e o tradiție deviată, eretică. Înregistrăm un compendiu
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
orificiile prin care trupul se revarsă în lume sau primește lumea într-însul. La antipodul idealului clasic pentru care corpul uman e incomunicabil, lipsit de orificii, grotescul prezintă, grație acestui schimb de materii, două trupuri într-unul singur, unul al morții, altul al nașterii: „în stînga, o făclie aprinsă. După/ dezlegarea de la sfînta/ spovedanie. O/ cioară ciugulește și cîrîie, mimînd atît de bine dezorientarea/ și tristețea. În spate,/ constrîngerile:/ dovadă// a ridicării întru salvă. Se aude zăngănit de linguri, o/ fi
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
barză” (A fost afurisit de cineva, ori singur s-a blestemat). S-ar putea face o apropiere cu ciclul La lilieci al lui Marin Sorescu, acela totuși de un pitoresc jucat într-un perimetru mai strîmt, absorbit de anecdotă. Personificată, moartea e ð„durdulie, văduvă, cu un puf/ fin pe ea, galben, numit de cei vechi «praful/ strigoiului»”, ori o „femeie cochetă”, „decolorată, mînjită pe față cu făină,/ cu dinții mari, tăiați din/ cartofi”, pe deasupra îmbrîncită de soldați”. În preajma mortului dansează
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
Preferința autorului pentru acest tip de fraze ample, cu multe ramificații, este cu atît mai suprinzător cu cît Dan Stanca practică de mulți ani exercițiul de concizie specific presei cotidiene, în calitate de angajat al ziarului „România liberă”. A doua zi după moarte este o carte care respectă întocmai rețeta prozei lui Dan Stanca. Elementele care au făcut specificitatea romancierului (pendularea între textele sacre și realitatea grotescă a tranziției, glisarea din planul real spre fantastic, apariția miracolului în plină banalitate a vieții cotidiene
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
biografice ale autorului. De altfel în epilogul cărții (vezi pp. 239-277) acest personaj comentează din perspectivă auctorială romanele anterioare ale lui Dan Stanca și dă o interpretare explicită întîmplărilor din cel care tocmai se scrie. Romanul A doua zi după moarte este o carte incomodă, susceptibilă să stîrnească idiosincrasii și să pună în dificultate pe multă lume (printre personajele ei apare Daniel, Mitropolitul Moldovei, în ipostaze nu dintre cele mai convenabile). De acea, ea merită citită în primul rînd pentru latura
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
tehnic. Probabil și una și alta. Din punctul de vedere al autorului însă, apariția unor astfel de cărți devine o componentă a coșmarului de zi cu zi, atît de bine descris în romanele lui Dan Stanca. A doua zi după moarte este un roman care poartă semnele inimitabile ale scrisului lui Dan Stanca. Cititorii fideli ai romanelor sale nu vor avea mari surprize citindu-l, dar cei care nu-i cunosc cărțile anterioare pot avea revelația întîlnirii cu unul dintre scriitorii
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
Cititorii fideli ai romanelor sale nu vor avea mari surprize citindu-l, dar cei care nu-i cunosc cărțile anterioare pot avea revelația întîlnirii cu unul dintre scriitorii foarte interesanți ai perioadei de tranziție. Dan Stanca, A doua zi după moarte, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, 280 pag.
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
culturală din România, activitatea ei ca apărătoare a intereselor românilor după Marea Unire de la 1918. Pe baza cercetărilor făcute în România, între anii 1904 și 1916, a publicat, în celebra revistă „Folklore”, studii despre ouăle de Paști, obiceiuri legate de moarte și înmormântare, deochi și antidoturile lui, strigoi, fluturi și viermi de mătase, dracul în folclorul românesc, sărbătoarea cununii de la seceriș, semne românești pe blocurile de sare. Scrisorile sale către M. Gaster abundă în solicitări de informații pe teme din cele
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
să n-o ducă la un azil. Familia putea să facă asta, dacă de exemplu ar deveni invalidă, dacă i s-ar întâmpla ceva rău, dacă ar trebui să decidă altcineva în locul ei. Da, de asta îi era frică. De moarte nu, sau cel puțin nu-i era foarte frică, deși cunoscuse câteva lucruri neplăcute în legătură cu ideea morții. Se gândea și la asta din când în când, privind în jur, așezată în fotoliu. Uneori adormea. Odată a visat că doi bărbați
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
invalidă, dacă i s-ar întâmpla ceva rău, dacă ar trebui să decidă altcineva în locul ei. Da, de asta îi era frică. De moarte nu, sau cel puțin nu-i era foarte frică, deși cunoscuse câteva lucruri neplăcute în legătură cu ideea morții. Se gândea și la asta din când în când, privind în jur, așezată în fotoliu. Uneori adormea. Odată a visat că doi bărbați îi băteau la ușă, transpirați, cam necăjiți, cărând un sicriu. Păreau doi ciocli, dar ea a văzut
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
de avangardă. În această seară, publicul se află așezat în jurul unei mese rotunde, acoperită cu o pânză albă, ca o imensă cămașă funebră. Asist la o reprezentare scenico-muzicală dintr-un ciclu numit „Vanitas”, dedicat unui dialog între concepția barocă a morții și aceea contemporană. O mică orchestră, dirijată de Knut Jensen, execută o cantată de Buxtehude despre cele șapte părți ale corpului lui Iisus („ad pedes”, „ad genua”, „ad manus”, „ad latus” etc.), cântată de studenți ai renumitei „Schola cantorum basilensis
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
care, în costume și roluri de chelneri, servesc o cină somptuoasă. Punerea în scenă, aparținând lui Björn Jensen, fratele dirijorului, este de un suprarealism decent, ideea fiind că acei servitori, în pauzele lor de lucru, descoperă mai multe aspecte ale morții, în relație cu structura cantatei dedicate părților trupului lui Iisus. Clipele cele mai intense sunt acelea în care se joacă ruleta rusească - cu un singur glonț în revolver - și când pe fondul unui text din Cântarea Cântărilor, închinat inimii lui
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
cunoaște, probabil): că poetul avea o cameră a lui, specială (vezi jurnalul lui Maiorescu, procesul verbal Încă de la internarea din 1883) și că scria Încontinuu În această perioadă. Se știe că În halatul sau de spital s-au găsit, după moarte, două poezii : „Viața” și „Stelele 'n cer” (Stelele 'n cer / Deasupra marilor / Ard depărtărilor / Până ce pier.// După un semn / Clătind catargele, / Tremura largile / Vase de lemn : // Niște cetăți / Veghind Întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și 'ntinde-aripele / Gonit de clipele
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
dat?”, publicate ambele În Fântână Blandusiei din 1 august 1889; Perpessicius da informația pe jumătate, adică face trimiterea exactă dar nu spune de nota care Însoțește poeziile și În care redactorii afirmă că s-au găsit În halatul poetului după moarte). 2. Grigore Manolescu este vestitul actor (1857-1893) care a jucat În mai toate piesele lui I.L.Caragiale dar s-a ilustrat mai ales În rolul lui Hamlet. A se face legătura care poate fi doar Întâmplătoare cu caricatură cunoscută a dr
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
stabilită, Insă sursele de care dispunem nu ne dau indiciile necesare. Hanrietta Eminescu, sora poetului, scrie la fel: „Atâta vă spun și vă rog să spuneți la toti că nenorocitul meu frate a murit În cea din urmă mizerie și moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun, anume Petrea Poenaru. Să ferească Dumnezeu și pe cei mai răi oameni din lume să fie instalați la d-rul Sutu, că fiecare va avea sfârșitul iubitului
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]