3,804 matches
-
combatere a stresului; în cazul factorilor de personalitate, subiecții obțin scoruri înalte la dimensiunea de influență personală (se percep ca fiind capabili să-și exercite libertatea de decizie în activitatea socioprofesională) și scoruri medii la pulsiunea de tip A (dorință moderată de a avea success și a obține rezultatele dorite), la nerăbdare (predispoziția de a rezolva problemele „de urgență”) și control (se percep ca fiind capabili într-o oarecare măsură de a influența și controla evenimentele din organizație sau din afară
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
valorilor și sentimentelor indivizilor implicați în decizii, nu vom reuși să înțelegem manifestarea acestora în cadrul deciziilor de grup. 2. Personalitate și performanță în muncă Legătura dintre personalitate și performanța în muncă nu este una directă, existând mai mulți factori care moderează această relație. Se considera chiar că legătura este atât de slabă încât sunt dificil de estimat performanțele individuale plecând de la dimensiunile personalității (Robertson, 1994). O soluție la această problemă constă în luarea în considerare a unor dimensiuni cât mai specifice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
organizaționale, iar adaptabilitatea la schimbare tinde să devină o cerință imperioasă pentru selecția și evaluarea personalului, fiind deja un deziderat al organizațiilor în schimbare. 6. Metodologia cercetării 6.1. Ipoteze 1) Relația dintre abilitățile cognitive și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât abilitățile cognitive de înalt nivel sunt folositoare după o schimbare a contextului (pentru a realiza adaptarea) decât înaintea producerii schimbării. 2) Relația dintre conștiinciozitate și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât un nivel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitive și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât abilitățile cognitive de înalt nivel sunt folositoare după o schimbare a contextului (pentru a realiza adaptarea) decât înaintea producerii schimbării. 2) Relația dintre conștiinciozitate și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât un nivel înalt de conștiinciozitate este important după schimbarea în contextul sarcinii decât înaintea apariției acesteia. 3) Relația dintre deschiderea spre nou și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât o deschidere înaltă va
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Relația dintre conștiinciozitate și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât un nivel înalt de conștiinciozitate este important după schimbarea în contextul sarcinii decât înaintea apariției acesteia. 3) Relația dintre deschiderea spre nou și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât o deschidere înaltă va fi benefică după o schimbare neașteptată a contextului (caz în care este necesară adaptabilitatea) decât înaintea schimbării. 6.2. Designul cercetării Cercetarea are un design de tip experimental, cu măsuri repetate, intra-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
medie pătratică a erorilor (un indicator al corectitudinii), astfel încât scorurile mici indică o performanță decizională ridicată. Coeficienții de fidelitate apar pe diagonala matricei. 6.5.2. Testarea ipotezelor Ipotezele studiului afirmă că relația dintre diferențele individuale și performanța decizională este moderată de contextul sarcinii, astfel încât această relație va fi mai puternică după o schimbare neașteptată a contextului, caz în care este necesară adaptabilitatea. La nivel corelațional, tabelul 1 arată că doar abilitățile cognitive generale influențează performanța decizională anterioară schimbării neașteptate (r
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mai ridicate. 7. Discuții În ansamblu, rezultatele acestui studiu sprijină ideea că adaptabilitatea este un factor important în eficiența decizională în condiții de schimbare. Deși performanța decizională înaintea schimbării este pozitiv corelată cu performanțele decizionale de după schimbare, intensitatea relației este moderată. Mai mult, intensitatea relației dintre performanța decizională de după a doua schimbare a fost mai mare decât magnitudinea relațiilor dintre performanțele inițiale și cele de după prima sau a doua schimbare. Diferențele individuale care influențează performanța decizională înainte de schimbare sunt altele decât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile care implică efort. În prezent, tot mai multe experiențe ți studii psihologice ne confirmă faptul că frustrațiile moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stressorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În această privință se cere, însă, determinarea unui prag optimal al frustrării. Acest prag, care vizează gradul intensității sau durata frustrătii, este direct condiționat de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
asculta cu un aer complice, ca și cum nicicând n-ar fi crezut mare lucru, purtările ei de fată bine educată și ușor trufașă, cruzimea ei delicată (era prea tânără și prea frumoasă ca să aibă habar ce era compasiunea lipsită de calcul), moderată de un umor fulgerător și o politețe neastâmpărată. Faulques mai observase și că, deși se străduia, nu trecea neobservată: bărbații o lăsau să intre pe ușă Înaintea lor ori Îi deschideau portiera automobilului, chelnerii veneau de cum se uita la ei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care este prin definiție parte din activitatea de serviciu) Codul Frecvența contactului personal cerut 1 Foarte nefrecvent (nu este necesar aproape nici un contact cu alții) 2 Nefrecvent (este necesar un contact limitat cu alții) 3 Ocazional (este necesar un contact moderat cu alții) 4 Frecvent (este necesar un contact considerabil cu alții) 5 Foarte frecvent (este necesar un contact aproape continuu cu alții) 4.4. Tipuri de contact personal necesar În muncă Acest grup de Întrebări Înregistrează tipurile de indivizi cu
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de decizii sau adaptare la situații de schimbare) Codul Cantitatea de structură a muncii 1 Structură foarte Înaltă (virtual, nici o deviere de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, munca de asamblare de rutină etc.) 2 Structură considerabilă (este posibilă doar o abatere moderată de la „rutina“ prestabilită, de exemplu, contabilul, gestionarul etc.) 3 Structură intermediară (este posibilă o schimbare Însemnată de la „rutină“; activități care se schimbă considerabil de la o zi la alta, dar de obicei În anumite limite rezonabile și așteptate, de exemplu: tâmplarul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
gnosticii erau platonicieni, căci nu au nici un fel de obiecție la coexistența dintre Dumnezeu și Haos (spațiul vid al platonicienilor, chora), Însă resping cu energie posibilitatea ca Întunericul și Apele să fie coeterne cu Dumnezeu. După cum vom vedea imediat, gnosticii „moderați” au văzut În cartea biblică a Genezei un text maniheist (avant la lettre, evident) și au condamnat maniheismul, oricît de ciudat ar părea, drept o erezie iudaică. Revenind la scenariul ofiților, Demiurgul este zămislit ulterior de Pistis (aici Sophia este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
frumos studiu În care a Încercat să demonstreze că la baza lor stă o doctrină augustiniană 21. Din nefericire, calitatea consemnărilor din Cartea celor două Principii este extrem de Îndoielnică și, cu toate că ele reușesc să facă lumină asupra dezbaterii dintre catharii moderați din Concorezzo și cei radicali din Desenzano, nu ne sînt de real folos pentru clasarea doctrinei proprii lui Ioan de Lugio cu maximă certitudine. În acest scop va trebui să recurgem din nou la Sacconni. Ioan de Lugio adoptă și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu-i nici Întru totul bun, nici rău (deși este mai mult bun decît rău). Iar În cîteva cazuri, acesta este punctul de vedere care separă, de fapt și În ultimă instanță, o sectă cum ar fi bogomilii sau catharii moderați de ortodoxie; și tot aici rezidă explicația interesului pe care un luteran militant ca Adolf von Harnack Îl arată lui Marcion, În care vede campionul unui luteranism avant la lettre. Harnack a fost de părere că Luther ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În anii 1959-1960. și mai trebuie adăugat ceva: reluarea reeducării. Dar Într-o cu totul altă manieră decât ceea ce s-a Întâmplat În 1950-1951. Menținându-se presiunea asupra deținuților, treptat regimul penitenciar devine mai puțin aspru, se Îmbunătățește hrana, se moderează regimul pedepselor, În paralel cu introducerea programelor culturale și de propagandă politico-ideologică. „Caracteristice acestei reeducări nu mai sunt bătaia și tortura, ci presiunile exercitate asupra deținuților, combinate cu promisiuni de eliberare din detenție. (ă) Ceea ce interesează de această dată nu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
experiențe îmbracă două forme: ciocnirea culturală și șocul cultural Ciocnirea culturală (cutural bump) are loc în timpul contactelor de scurtă durată cu o nouă cultură, atunci când individul are timp doar să constate diferențe între cultura sa și cultura-gazdă, manifestă un interes moderat față de aceste diferențe, este amuzat sau surprins de acestea. Șocul cultural se manifestă în timpul contactelor mai lungi ale individului cu o nouă cultură. Este o reacție la dislocarea culturală, manifestată ca stare de anxietate ce apare în momentul când individul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
doua profile individuale După cum se poate remarcă din figură 3, cei doi conducători auto, din punct de vedere al comportamentului global sunt la același nivel, adică au un comportament ușor deviant, cu ceva peste media eșantionului, altfel spus, manifestă risc moderat în circulația rutieră. Cele două cote brute se află în aceași categorie calitativa, practic cei doi pot fi considerați ca fiind aproape identici din punct de vedere al abaterilor comportamentale comise în timpul conducerii autovehiculelor. Analiza tipurilor comportamentale deviante manifestate în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
subiecții să evalueze, pe o scală Likert de 6 puncte, cât de bine îi descrie fiecare item în parte (unde: 1 = total neadevărat, 2 = de cele mai multe ori neadevărat pentru mine, 3 = într-o oarecare măsură mai adevărat decât neadevărat, 4 = moderat adevărat pentru mine, 5 = de cele mai multe ori adevărat pentru mine, 6 = mă descrie perfect). Unii pacienți pot rememora traume puternice atunci când răspund la itemii chestionarului și ca atare, datorită interferenței emoționale, procesul de completare poate fi mai încet. Terapeutul poate
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de la o firmă și soluția specializată, specifică domeniului de activitate, de la altă firmă. Principala problemă aici este integrarea dintre cele două soluții, care trebuie să lucreze ca un singur sistem: ea trebuie să fie posibilă, iar costurile ei să fie moderate. O prac tică frecventă pe piața românească de ERP sunt add-on-urile. Ideea pornește de la menținerea soluției ERP la nivelul nevoilor generale (de bază) și adaptarea ei la specificul diferitelor industrii prin add-on-uri. Ele sunt concret module construite pe platforma pusă
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
2 - decubit lateral, capul și gâtul în extensie, se realizează flexia gâtului; 3 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, se execută flexia împotriva gravitației; 4 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe moderate; 5 - aceeași poziție, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe importante. Testarea mișcării de extensie Se execută din decubit ventral, numai că la scala 1 se palpează spleniusul capului înapoia apofizei mastoide. În rest, toate procedeele sunt identice ca la
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dirijarea și orientarea mișcării; întinderi la nivel muscular și articular; tracțiuni și compresiuni; echilibrări și dezechilibrări. Aplicarea prizelor și contraprizelor cu scopul de a susține și dirija mișcarea pasivă impune cunoașterea și respectarea următoarelor cerințe: • amplitudinea mobilizării programate să fie moderată, pentru a nu depăși limitele disponibile la momentul respectiv; • modul de aplicare a prizei să fie în consens cu mișcarea ce s-a propus a fi în mod pasiv reeditată, având ca punct de referință direcția de deplasare; • creșterea vitezei
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
castravete amar, crizanteme. Aceste alimente au funcția de a îndepărta căldura și de a elimina toxinele, astfel încât sunt folosite în tratarea afecțiunilor cu sindrom de căldură. Neutru: de exemplu, carne de porc sau de vită. Acest tip de alimente este moderat, nici prea fierbinte, nici prea rece, și se folosește împreună cu celelalte tipuri. Pe lângă natura alimentelor, mai există cinci gusturi sau arome. Ele sunt acru, amar, dulce, iute și sărat și au semnificații speciale în privința efectului terapeutic. O terapie alimentară corectă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
mai multe legume și fructe proaspete și mai multe ciuperci, în special ciuperci chinezești uscate sau urechi de argint și zbârciogi chinezești. Verificați-vă regulat colesterolul. Beți multe lichide. Se rcomandă să beți ceai verde sau apă minerală. Beți cantități moderate de vin roșu. Stați zilnic 20 de minute într-o baie caldă. Elementul-cheie este temperatura, care nu trebuie să fie prea ridicată, în jur de 37 șC. Și camera de baie trebuie să fie caldă. Când ieșiți din apa caldă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
obligat să o faceți, ci ca la o manifestare firească a sentimentelor reciproce. Gesturile romantice, sărutul și mângâierile sunt importante pentru ca dumneavoastră și partenerul să fiți și mai atrași unul de celălalt. Nu se recomandă alcoolul. La femei, o cantitate moderată de alcool poate mări libidoul, dar la cei care devin alcoolici libidoul scade și mai mult. Reduceți consumul de cafea și ceai tare. Terapie alimentară Beți fiertură de orez cu cătină de gard: Ingrediente: 60 g orez, 30 g fructe
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
corporalității. Dacă transumanismul (vezi mai josă privilegiază „patternul informațional asupra instanțierii materiale”, menține ideea conștiinței umane drept centru al identității și promovează corpul ca pe o proteză biologică care poate fi înlocuită ea însăși cu proteze cibernetice, pentru poziția postumană moderară a acestui capitol corpul rămâne în continuare „fundamentul” ființei, finit, material și complex, deschis hibridărilor tehnologice. Hayles (1999Ă merge însă mai departe și observă dependența dintre tehnologie și percepție, ambele virtuale: percepția condiției virtuale mijlocește dezvoltarea tehnologiilor virtuale, pe când tehnologiile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]