1,712 matches
-
moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Surdu, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. Surdu, Alexandru, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideia, București, 2000. Surdu, Alexandru, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII, nr. 5 (140), mai 1983. Surdu, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei, București, 1995. Șanta, Dan, "Lucian Blaga și universul gnostic", în Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ștefănescu, Marin, Filosofia românească
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
luciferică", în op. cit., p. 395. 381 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 234-235. 382 Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei, București, 1995, p. 108. 383 Lucian Blaga, "Cunoașterea luciferică", în op. cit., pp. 399-400. 384 Cf. Alexandru Surdu, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000, p. 279. 385 Ibidem. 386 Sergiu Al-George, op. cit., p. 226. 387 Ibidem, p. 231. 388 Ibidem, pp. 231-232. 389 Ibidem, p. 236. 390 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
790 Ibidem, p. 350. 791 O antinomie de acest gen ar fi cea din microfizică, referitoare la proprietățile particulelor elementare: Electronul este un corpuscul Electronul este un fenomen ondulatoriu. 792 Ibidem, p. 358. 793 Alexandru Surdu, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII, nr. 5 (140), mai 1983, p. 4. 794 Vezi Peter Mittelstaedt, Problemele filozofice ale fizicii moderne, Editura Științifică, București, 1971, cap. 6. 795 Alexandru Surdu, op. cit., p. 4. 796 Se pare că acest studiu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în general), în care au fost cultivate în mod sistematic principii estetice clare și s-au tratat teme menite să contribuie la perfecționarea rațională și morală a omului, iar învățămîntul este caracterizat tocmai prin cultivarea acestor valori clasice, încît experiențele moderniste nu sînt promovate în școala generală. În plus, într-o societate cu instituții stabile și cu o civilizație ce are continuitate seculară, există un comportament social și moral prin raportarea la repere sigure. Altfel se prezintă situația în spațiul românesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la ideile lor nonconformiste pentru a-și justifica desăvîrșirea sa totalitaristă. În unanimitate de acord să denunțe "deriva burgheză" a Italiei mussoliniste, intelectualii și artiștii militanți sînt în schimb divizați în ce privește sensul pe care să-l dea "revoluției fasciste". Curentului modernist și centralizator reprezentat de scriitorul Bontempelli și de revista sa Novecento (Secolul douăzeci), de pictorii De Chirico, Morandi și Carré, i se opune în anii 1920 o tendință provincialistă, populistă și ultrareacțio-nară reprezentată mai ales de revista Il Selvagio (Sălbatecul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Fiocchi etc.) și care s-a concretizat mai ales la Milano (Piața Republicii) și la Torino (Uzina Fiat Lingotto, expoziția din 1928), arhitectura, deși foarte diversificată, nu va reuși pînă la urmă să găsească o linie de mijloc între aspirațiile moderniste și funcționaliste și reproducerea stilului medieval și al stilului antichității romane. Cu cît regimul va încerca să-și impună normele totalitare, cu atît se va accentua tendința de a alege între cei doi arhitecți-vedete, Pagano "funcționalistul" și Piacentini oportunistul, cel
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
merită să mediteze toți cei care doresc din suflet ca Europa să capete conștiința propriei sale identități. Benzile desenate al căror succes a crescut continuu de la sfîrșitul anilor 1960, nu sînt numai manifestarea unui snobism intelectual din anumite medii foarte moderniste, sau unul din semnele care anunță declinul scrisului. Acestea prezintă o suită de imagini de vis care poate fi de calitate sub semnătura italianului Ugo Pratt (Corto Maltese), sau în paginile revistei spaniole Madriz. Ele au influențat și asupra cinematografului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
scurt timp în vogă, indicîndu-le utilizarea și supralicitarea. Insistînd asupra strategiilor reprezentării în cultura contemporană, analizez construcția, strategiile retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre textele culturii media folosesc atît strategii estetice moderniste, cît și postmoderniste, și astfel sînt interpretate cel mai bine ca aparținînd în aceeași măsură modernismului și postmodernismului. Acest subiect ne face să reflectăm asupra rolului imaginii și modei în construirea identității, ca și asupra rolului muzicii, starurilor și reclamei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care susțin că avem nevoie de noi forme de teorie și studii culturale pentru a ne încadra coerent în prezent. Argumentez că trăim într-o epocă de tranziție de la modernism la postmodernism, aceasta necesitînd apropierea atît de strategiile și teoriile moderniste, cît și de cele postmoderniste; în acest fel, mă delimitez de opinia că ar fi o ruptură postmodenistă în istorie și că am avea nevoie de teorii și studii culturale în întregime noi. Consider, în schimb, că o combinație între
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmoderniste; în acest fel, mă delimitez de opinia că ar fi o ruptură postmodenistă în istorie și că am avea nevoie de teorii și studii culturale în întregime noi. Consider, în schimb, că o combinație între cele mai bune teorii moderniste și unele perspective postmoderniste oferă instrumente utile cu care să construim teoria socială și critica culturală de astăzi. Încercarea mea se intersectează continuu cu proiectul de studii culturale inițiat de Centrul de Studii Culturale Contemporane din Birmingham din Marea Britanie de la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
necesită o teorie socială și că teoria critică socială la rîndul său trebuie să se inspire din studiile culturale și media pentru a vedea dincolo de textura vieții sociale contemporane. Acest proiect combină astfel strategii metodologice, teorii și concepte din teoriile moderniste și mostmoderniste, în încercarea de a oferi perspective critice asupra fenomenelor culturale și sociale dominante din epoca contemporană. Mă inspir din și elaborez idei-cheie formate în alte lucrări ale mele din ultimii ani și continui să conturez traiectorii ale teoriei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de Școala de la Frankfurt între cultura "înaltă" și cultura "comună" este problematică și ar trebui înlocuită cu un model care descrie cultura ca spectru și aplică metode critice similare la toate artefactele culturale, de la operă la muzica pop, de la literatura modernistă la serialele de televiziune de tip "soap opera". În special, este problematic modelul propus de Școala de la Frankfurt al unei culturi de masă monolitice prezentat ca antiteza unui ideal de artă autentică, ceea ce limitează momentele critice, subversive sau de emancipare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în loc să limităm momentele critice la cultura "înaltă", considerînd astfel toată cultura "comună" ca ideologică. Ar trebui, de asemenea, acceptată posibilitatea că momentele critice sau subversive pot fi identificate atît în artefactele industriei culturale, cît și în modelele clasice ale culturii moderniste "înalte" pe care Școala de la Frankfurt pare să o considere sursa privilegiată a opoziției și a emancipării artistice 20. În plus, ar trebui să se distingă între procesele de codificare și cele de decodificare a artefactelor media și să admită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Termenul de postmodern a căpătat pentru prima dată largă circulație în domeniul arhitecturii. Mai mulți teoreticieni și arhitecți au pus în contrast noile forme de arhitectură postmodernistă care respingeau clădirile sterile de oțel și sticlă care erau asociate cu funcționalitatea modernistă a lui Mies van der Rohe și cu stilul internațional care promova aceleași forme arhitecturale pretutindeni. Bazîndu-se pe studiul lui Robert Venturi, Învățînd de la Las Vegas (1972), arhitectura postmodernă și-a însușit formele tradiționale, a expus decorațiuni și culori evitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mies van der Rohe și cu stilul internațional care promova aceleași forme arhitecturale pretutindeni. Bazîndu-se pe studiul lui Robert Venturi, Învățînd de la Las Vegas (1972), arhitectura postmodernă și-a însușit formele tradiționale, a expus decorațiuni și culori evitate de arhitectura modernistă și a încercat să adapteze arhitectura la condițiile locale. Articularea unor diferențe între modernism și postmodernism în literatură, cinematografie, dans, teatru și în alte arte s-a dovedit însă mai dificilă. Suprapunerile și continuitățile apar aici mai evident și este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cinematografie, dans, teatru și în alte arte s-a dovedit însă mai dificilă. Suprapunerile și continuitățile apar aici mai evident și este dificil să se identifice trăsături ale artei și literaturii postmoderniste care să nu fi fost anticipate de formele moderniste. Totuși, deși aici nu există o fisură sau o ruptură evidentă, ca în domeniul arhitecturii, anumiți teoreticieni ca Jameson (1991) și Hutcheon (1989) au descris constelații culturale care manifestă suficiente trăsături comune încît conceptul de postmodernism în arte să aibă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale avioanelor, iar muzica devine mai ritmată, într-un colaj sonor bogat, format prin adăugarea zgomotului de motoare și mesajelor radio într-un ritm sacadat. Se dă semnalul și un avion decolează de pe un portavion, "de undeva din Oceanul Indian". Construcția modernistă a imaginii și colajul de sunet și imagine îl înzestrează pe pilot cu o aură mistică, luînd ca bază codurile culturale din Triumph of the Will, care începea tocmai cu imaginea unui avion mișcîndu-se miraculos printre nori în acompaniamentul unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care revelează ridicolul temerilor și obsesiilor anti-comuniste și de dreapta (vezi Kellner, 1991). Asemenea fantezii ideologice se pot dovedi destul de complexe sau scindate de conflicte interne pentru a conduce la o lectură de opoziție lipsită de interes, în vreme ce filme mai moderniste precum Nashville, Blade Runner, Do the Right Thing sau Zelig necesită o lectură multivalentă pentru a le aprecia complexitatea la justa lor valoare. Un film ca Top Gun este, dimpotrivă, un mecanism ideologic care face ca anumite poziții ideologice să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
filmul o prezintă în celebrarea festivalului de la Woodstock și a contraculturii. Întocmai cum curentul contracultural real a încercat revoluționarea vieții cotidiene și producerea de noi forme culturale, și cineaștii contemporani încearcă acum să producă noi forme cinematografice, aducînd un impuls modernist, novator, filmului hollywoodian, provocîndu-i și subminîndu-i convențiile și producînd noi forme ale limbajului cinematografic. Filmele, muzica rock și contracultura anilor '60 au avut și ele, la rîndul lor, propriile efecte discursive și de reprezentare, diseminînd imagini și ideologii contraculturale pe măsură ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și de un deznodămînt al acțiunii sau de construirea unor semnificații profunde care să unească toate aceste secvențe sau să conecteze toate aceste fire narative disparate. Mai mult decît atît, regizorul Linklater pastișează cinematografia modernă inspirîndu-se, spre exemplu, din filmul modernist al lui Bunuel, The Milky Way (1969) ca principiu de (dez)organizare a narațiunii filmului (luînd ca definiție a modernismului pe cea propusă în capitolul cinci). Filmul lui Bunuel prezenta călătoria unor pelerini în drum spre Spania, mișcare atemporală și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Nu vă-nfierbîntați!" DRT postulează, în numele publicului său, chestiunea moralității politice și sociale în era contemporană: ce înseamnă "ceea ce se cuvine", din punct de vedere politic și moral, pentru grupurile oprimate asemănătoare negrilor din mediul urban? Filmul este în mod clar modernist prin faptul că dezbaterea a "ceea ce se cuvine să faci" din punct de vedere politic este lăsată deschisă. Definesc drept "moderniste", în primul rînd, strategiile estetice de producere a textelor care sînt deschise și plurivocale, care emit o multitudine de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că filmele lui Lee conțin un amestec unic de forme culturale populare americane și modernism, trecute prin prisma experienței tipic afro-americane a lui Lee9. Astfel, susțin că sub aspect formal, opera lui Spike Lee este în acord cu aceste criterii moderniste și că strategiile sale estetice sînt apropiate mai ales de cele ale lui Brecht. Textele lui Lee tind să fie deschise, să solicite lecturi divergente și să genereze o multitudine de răspunsuri adesea divergente. El este, în acest sens, un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu funcționează, că negrii din Statele Unite sînt condamnați la sărăcie lipsită de speranțe și la poziția subordonată a unei subclase exprimate fără cea mai slabă posibilitate de îmbunătățire a situației lor. Totuși, putem interpreta DRT și ca pe un film modernist care forțează spectatorul să facă o comparație între politicile diferite ale lui Malcolm X și Martin Luther King și să decidă pentru el însuși ce înseamnă pentru negri, în epoca modernă, "să faci ce se cuvine". În analiza ce urmează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Malcolm X și Martin Luther King și să decidă pentru el însuși ce înseamnă pentru negri, în epoca modernă, "să faci ce se cuvine". În analiza ce urmează, voi pune problema dacă Do the Right Thing este un film modernist sau postmodernist atît ca stil cît și ca politică și dacă Lee îi acordă, în filmul său, cîștig de cauză lui Malcolm X ori lui Martin Luther King. Dar mai întîi vreau să pun problema strategiei culturale a DRT. Strategia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în scopul stabilirii propriei lor identități culturale și stilurile diferite de muzică divizează comunitatea. Însă epitetele rasiale sînt cele care articulează în modul cel mai caustic conflictele și tensiunile sociale contemporane. Într-un moment cheie al filmului, într-un mod modernist și brechtian, Lee își întrerupe narațiunea și își pune personajele să se uite la cameră și să profeseze acuze rasiale răutăcioase, Mookie atacîndu-i pe italieni ("Tuciurii, porci de Guineea, mîncători de usturoi, saci umpluți cu pizza și spagheti" etc.). Pino
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]