1,712 matches
-
într un înainte și un după, că nu avem trei Românii în mai puțin de un secol (interbelică, comunistă și de piață), că Stalin sau Ceaușescu se înscriu, chiar și ei, într-o durată lungă care îi depășește, că visul modernist și cel naționalist (care uneori se confundă) traversează epoci și regimuri ca un fel de Mărie cu altă pălărie ; și, mai presus de toate, că propria mea viață nu este ruptă nici ea în două vieți ce-și întorc reciproc
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în Colecția OPERA OMNIA, la Editura Tipo Moldova, Iași, 2011), cuprinde, așa cum se menționează în nota editorului de la început, texte din «recolta» a peste trei decenii de creație literară a poetului băcăuan, în care se îmbină poeme scrise în manieră modernistă, prin apelul la enjambament (unele par chiar reportaje al căror obiect este cotidianul în general: Doi căței, un poet și o statuie, A reveni la Paris etc.), cu altele, influențate de prozodia folclorică, de-a lungul cărora impresia de ansamblu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
În orele întâlnirilor ratate, Domnul R. se angajează în lungi convorbiri imaginare cu iubita sa. Uneori îi oferă răspunsuri (la întrebările și neliniștile ei) în forma unor poezii de circumstanță. Interesant, P.H.L. „se preface” a scrie în vers liber, sau „modernist”, cum se spunea în vremea sa. Tocmai el, autorul de versuri în stil clasic, tipărite prin revistele vremii. S-ar putea însă ca poeziile pe care le reproduc mai jos să nu-i aparțină. Și atunci, cine este adevăratul „producător
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Dacă o dogmă moartă poate stăvili o dragoste vie, ce fel de dragoste e aceea? Dacă sunt convins că adevărul e pretutindeni, în toate credințele, de ce nu schimb în fapte convingerea aceasta? E foarte ușor să spun, ca orice misionar modernist, că toate religiile sunt bune. M-am săturat de vorbe. Vreau să-mi dovedesc mie însumi că hinduismul e tot atât de bun ca și creștinismul, dacă cred, într-adevăr, într-un singur Dumnezeu; după cum amândouă legile ar fi inutile, dacă n-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mînurile lui nu era identic cu cartea tipărită. Un poet se și amuza pe chestia asta: "Mie cenzura mi-a ajutat. Tot tăind, Ghiță a dat un plus de mister, de inefabil textelor mele. M-a făcut mai criptic, mai modernist". Azi știm (v. Cartea albă a securității) metodele secu: intrau în case, în seifurile editurilor, peste tot. Organizau spargeri false, ca să obțină jurnalul unui scriitor. Aveau chei pentru orice ușă particulară sau de instituție. Jurnalele puneau securitatea pe jar. Prozatorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
14). În ciuda poeticii explicite, a precauțiilor teoretice decelate pe toată suprafața „romanului“, În ciuda polemicii cu scriitura, lectura tradițională și a pledoariei pentru modernitate, Intermezzo lasă impresia unui produs hibrid, În care clasicismul a fost tulburat de artificiile retoricii baroce și moderniste. Să ne explicăm: macrostructurile limitrofe, „Un Început posibil de roman“ și „Un posibil sfârșit de roman“, constituie cadrul (metalingvistic) al povestirii În ramă, tip Decameronul. Ordonată cronologic (Între 1959 și 1965) În interiorul acestei rame, substanța epică a celor două jurnale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un mod tipic barochismului. Cartea lui Marin Mincu are meritul de a incomoda inerțiile narative, prin (re)punerea unor probleme de interes teoretic, Într-o construcție integratoare, de incontestabilă originalitate. Trebuie precizat Însă că maniera reflexivă este proprie romanului (post)modernist/semiotic, În care problema tehnicilor, a proceselor interne și a funcționării textuale prevalează asupra „conținutului“ tradițional (cf. John Barth, „La littérature du renouvellement. La fiction postmoderniste“, Poetique, nr. 48, 1981). La Marin Mincu, refuzul retoricii, al metaforei, În favoarea metonimiei (patchwork
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
SCRISUL ROMÂNESC, revistă apărută la Craiova, lunar, din noiembrie 1927 până în februarie 1928. Redactor: D. Tomescu. Adeptă a direcției sămănătoriste în literatură, publicația se pronunță împotriva școlii moderniste. Se afirmă că sămănătorismul, „departe de a fi o mișcare consumată”, oferă posibilități de înnoire literară printr-o „continuă înaintare spre regiunile încă neexplorate ale fondului național” (D. Tomescu, Înnoirea literaturii, 1/1927). Rubrici: „Mișcarea literară și intelectuală în țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289582_a_290911]
-
relațiilor internaționale. S-a spus că N. Iorga este înainte de toate medievist. Este adevărat. Acesta a fost domeniul său preferat și el însuși s-a considerat medievist, în primul rând. Este însă sigur că, în al doilea rând, a fost modernist. Epoca modernă a istoriei patriei înseamnă trecerea la o nouă societate, înseamnă unirea, independența, desăvârșirea unității de stat, toate rămase, într-o bună măsură, obiective ale vieții sale de militant politic, evenimente în studierea cărora el căuta argumente moralizatoare și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Rusia scapă de Revoluție pentru a se arunca într-o contra-revoluție, secolul al XVIII-lea revăzut și îndreptat ar prefigura, în 1789, idealurile de la 1848. Pe de o parte, se insistă asupra nefericirii popoarelor, pe de alta, asupra inițiativelor moderniste ale elitelor luminate. Ruptura între istoria circulației ideilor și istoria relațiilor internaționale are tendința să abolească importanța raporturilor de forțe militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aflate sub dominație otomană, însă înaintând spre autonomie și independență. În această istorie a Balcanilor există unii participanți, dacă nu controlați, cel puțin antrenați de interesele conflictuale ale marilor puteri rusă, britanică, habsburgică și otomană. Pe de altă parte, elitele moderniste din Moldova și Țara Românească construiesc o cultură de națiune, o cultură-oglindă a marii Națiuni inaugurale, și proiectează o nouă identitate, independentă, care alimentează pasiunile și capacitățile de luptă. Avatarurile raporturilor de forțe accentuează capacitățile de luptă. S-ar putea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
simplicitate". Refuzul trecutului, conceput ca loc și sursă de expresie a specificului național, este radical. Horia Creangă explică faptul că a da un răspuns la exigențele timpului nu înseamnă a imita. Aici, el ia poziție în favoarea modernității, în mijlocul confruntării dintre moderniști și tradiționaliști: "Arta liniilor simple este la fel de veche ca lumea" adaugă el, pentru a regăsi esențialul dincolo de avatarurile istorice ale așezării romane. Două proiecte majore ale lui Horia Creangă au fost realizate: clădirea asigurărilor ARO din București (între 1929 și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Gaulle, de destindere bazată pe o apropiere geopolitică și filosofică prin împărțirea de către cele două Europe a uneia și aceleiași civilizații și a aceleiași pătrunderi în modernitate, își construia un fel de epopee separată. Discursul fusese remarcabil, amestecînd graba modernistă cu fidelitatea față de un arhaism ocrotit, ca și cum ceea ce era pentru Ceaușescu și echipele lui doar rămășițe ale întîrzierii în dezvoltare, trebuia conjunctural ridicat la rang de valori. Pitorescul, folclorul, farmecul cîmpurilor atît de lăudate de presa franceză de atunci, apăreau
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scurt timp în vogă, indicîndu-le utilizarea și supralicitarea. Insistînd asupra strategiilor reprezentării în cultura contemporană, analizez construcția, strategiile retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre textele culturii media folosesc atît strategii estetice moderniste, cît și postmoderniste, și astfel sînt interpretate cel mai bine ca aparținînd în aceeași măsură modernismului și postmodernismului. Acest subiect ne face să reflectăm asupra rolului imaginii și modei în construirea identității, ca și asupra rolului muzicii, starurilor și reclamei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care susțin că avem nevoie de noi forme de teorie și studii culturale pentru a ne încadra coerent în prezent. Argumentez că trăim într-o epocă de tranziție de la modernism la postmodernism, aceasta necesitînd apropierea atît de strategiile și teoriile moderniste, cît și de cele postmoderniste; în acest fel, mă delimitez de opinia că ar fi o ruptură postmodenistă în istorie și că am avea nevoie de teorii și studii culturale în întregime noi. Consider, în schimb, că o combinație între
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmoderniste; în acest fel, mă delimitez de opinia că ar fi o ruptură postmodenistă în istorie și că am avea nevoie de teorii și studii culturale în întregime noi. Consider, în schimb, că o combinație între cele mai bune teorii moderniste și unele perspective postmoderniste oferă instrumente utile cu care să construim teoria socială și critica culturală de astăzi. Încercarea mea se intersectează continuu cu proiectul de studii culturale inițiat de Centrul de Studii Culturale Contemporane din Birmingham din Marea Britanie de la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
necesită o teorie socială și că teoria critică socială la rîndul său trebuie să se inspire din studiile culturale și media pentru a vedea dincolo de textura vieții sociale contemporane. Acest proiect combină astfel strategii metodologice, teorii și concepte din teoriile moderniste și mostmoderniste, în încercarea de a oferi perspective critice asupra fenomenelor culturale și sociale dominante din epoca contemporană. Mă inspir din și elaborez idei-cheie formate în alte lucrări ale mele din ultimii ani și continui să conturez traiectorii ale teoriei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de Școala de la Frankfurt între cultura "înaltă" și cultura "comună" este problematică și ar trebui înlocuită cu un model care descrie cultura ca spectru și aplică metode critice similare la toate artefactele culturale, de la operă la muzica pop, de la literatura modernistă la serialele de televiziune de tip "soap opera". În special, este problematic modelul propus de Școala de la Frankfurt al unei culturi de masă monolitice prezentat ca antiteza unui ideal de artă autentică, ceea ce limitează momentele critice, subversive sau de emancipare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în loc să limităm momentele critice la cultura "înaltă", considerînd astfel toată cultura "comună" ca ideologică. Ar trebui, de asemenea, acceptată posibilitatea că momentele critice sau subversive pot fi identificate atît în artefactele industriei culturale, cît și în modelele clasice ale culturii moderniste "înalte" pe care Școala de la Frankfurt pare să o considere sursa privilegiată a opoziției și a emancipării artistice 20. În plus, ar trebui să se distingă între procesele de codificare și cele de decodificare a artefactelor media și să admită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Termenul de postmodern a căpătat pentru prima dată largă circulație în domeniul arhitecturii. Mai mulți teoreticieni și arhitecți au pus în contrast noile forme de arhitectură postmodernistă care respingeau clădirile sterile de oțel și sticlă care erau asociate cu funcționalitatea modernistă a lui Mies van der Rohe și cu stilul internațional care promova aceleași forme arhitecturale pretutindeni. Bazîndu-se pe studiul lui Robert Venturi, Învățînd de la Las Vegas (1972), arhitectura postmodernă și-a însușit formele tradiționale, a expus decorațiuni și culori evitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mies van der Rohe și cu stilul internațional care promova aceleași forme arhitecturale pretutindeni. Bazîndu-se pe studiul lui Robert Venturi, Învățînd de la Las Vegas (1972), arhitectura postmodernă și-a însușit formele tradiționale, a expus decorațiuni și culori evitate de arhitectura modernistă și a încercat să adapteze arhitectura la condițiile locale. Articularea unor diferențe între modernism și postmodernism în literatură, cinematografie, dans, teatru și în alte arte s-a dovedit însă mai dificilă. Suprapunerile și continuitățile apar aici mai evident și este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cinematografie, dans, teatru și în alte arte s-a dovedit însă mai dificilă. Suprapunerile și continuitățile apar aici mai evident și este dificil să se identifice trăsături ale artei și literaturii postmoderniste care să nu fi fost anticipate de formele moderniste. Totuși, deși aici nu există o fisură sau o ruptură evidentă, ca în domeniul arhitecturii, anumiți teoreticieni ca Jameson (1991) și Hutcheon (1989) au descris constelații culturale care manifestă suficiente trăsături comune încît conceptul de postmodernism în arte să aibă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale avioanelor, iar muzica devine mai ritmată, într-un colaj sonor bogat, format prin adăugarea zgomotului de motoare și mesajelor radio într-un ritm sacadat. Se dă semnalul și un avion decolează de pe un portavion, "de undeva din Oceanul Indian". Construcția modernistă a imaginii și colajul de sunet și imagine îl înzestrează pe pilot cu o aură mistică, luînd ca bază codurile culturale din Triumph of the Will, care începea tocmai cu imaginea unui avion mișcîndu-se miraculos printre nori în acompaniamentul unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care revelează ridicolul temerilor și obsesiilor anti-comuniste și de dreapta (vezi Kellner, 1991). Asemenea fantezii ideologice se pot dovedi destul de complexe sau scindate de conflicte interne pentru a conduce la o lectură de opoziție lipsită de interes, în vreme ce filme mai moderniste precum Nashville, Blade Runner, Do the Right Thing sau Zelig necesită o lectură multivalentă pentru a le aprecia complexitatea la justa lor valoare. Un film ca Top Gun este, dimpotrivă, un mecanism ideologic care face ca anumite poziții ideologice să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
filmul o prezintă în celebrarea festivalului de la Woodstock și a contraculturii. Întocmai cum curentul contracultural real a încercat revoluționarea vieții cotidiene și producerea de noi forme culturale, și cineaștii contemporani încearcă acum să producă noi forme cinematografice, aducînd un impuls modernist, novator, filmului hollywoodian, provocîndu-i și subminîndu-i convențiile și producînd noi forme ale limbajului cinematografic. Filmele, muzica rock și contracultura anilor '60 au avut și ele, la rîndul lor, propriile efecte discursive și de reprezentare, diseminînd imagini și ideologii contraculturale pe măsură ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]