1,599 matches
-
în lunile mai și iunie 1935 la care au participat numai membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În cursul lunii august 1935, echipa monografică organizată de Secția sociologică cu membrii și de la celelalte secții ale institutului au cercetat monografic satul Iurceni. Materialul documentar adunat în această campanie de cercetări monografice e destul de bogat și de mare valoare documentară. E de ajuns să pomenim numai de cele peste 100 de documente istorice asupra proprietății răzășești, descoperite de d-l. Președinte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
membrii echipei monografice care au plecat la Iurceni. În cursul lunii august 1935, echipa monografică organizată de Secția sociologică cu membrii și de la celelalte secții ale institutului au cercetat monografic satul Iurceni. Materialul documentar adunat în această campanie de cercetări monografice e destul de bogat și de mare valoare documentară. E de ajuns să pomenim numai de cele peste 100 de documente istorice asupra proprietății răzășești, descoperite de d-l. Președinte de Tribunal Aurel Sava (d-sa a cercetat acest sat și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pomenim numai de cele peste 100 de documente istorice asupra proprietății răzășești, descoperite de d-l. Președinte de Tribunal Aurel Sava (d-sa a cercetat acest sat și înainte de cercetările institutului și d-sale se datorește alegerea Iurcenilor pentru cercetări monografice), precum și bogata colecție de basme (60 de texte), culese de d-l prof. P. Ștefănucă, care cuprind cele mai variate motive și în același timp formează fenomenul cel mai caracteristic din viața spirituală a satului Iurceni, anume povestitul. Tot în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
basme (60 de texte), culese de d-l prof. P. Ștefănucă, care cuprind cele mai variate motive și în același timp formează fenomenul cel mai caracteristic din viața spirituală a satului Iurceni, anume povestitul. Tot în această campanie de cercetări monografice s-a organizat și un mic muzeu ceramic care a fost trimis la expoziția echipelor regale studențești din Parcul Carol. Materialele privitoare la starea economică a satului, starea sanitară a olarilor, industria casnică, statisticile economice, fotografiile, care oglindesc viața de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
expoziția echipelor regale studențești din Parcul Carol. Materialele privitoare la starea economică a satului, starea sanitară a olarilor, industria casnică, statisticile economice, fotografiile, care oglindesc viața de fiecare zi a Iurcenilor, sunt bogate contribuții la cunoașterea acestui sat răzășesc. Echipa monografică a organizat la Iurceni asistența medicală cu medicamente puse la dispoziție de Inspectoratul sanitar al Basarabiei și de Institutul de seruri și vaccinuri r. Cantacuzino din București. S-a mai înființat la Iurceni un cămin cultural și s-a început
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au fost învățătorii și preoții de la sate. Aceștia nu aveau o pregătire specială teoretică și metodologică în domeniul studiilor sociale, dar au manifestat o mare receptivitate la programul ambițios de monografiere completă a comunităților locale propus de profesorul Gusti. Metoda monografică dezvoltată de Gusti și Henri H. Stahl nu reprezintă o noutate absolută în domeniul studiilor sociale. Monografii de comunități locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au fost publicate și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Metoda monografică dezvoltată de Gusti și Henri H. Stahl nu reprezintă o noutate absolută în domeniul studiilor sociale. Monografii de comunități locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au fost publicate și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de amploare s-au făcut în Germania, Franța, Spania, Italia, Brazilia, Ungaria, Danemarca. Numărul monografiilor realizate în Germania în perioada interbelică a fost impresionant. Și în Germania a existat un program ambițios de monografiere a tuturor comunităților. Multe dintre aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
monografiile realizate în Germania nazistă au avut și o evidentă finalitate ideologică, ceea ce a făcut ca o anumită vreme ele să fie abandonate. Abia la sfârșitul anilor ’60 s-au reluat monografiile de comunități. În alte țări din Europa, mișcarea monografică a fost reluată la sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’60. După această dată au fost realizate câteva mii de monografii de comunități locale din Europa, unele fiind simple studii de caz, altele fiind utilizate pentru fundamentarea unor proiecte de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Claude Hervieu, Theodor Shanin, Daniel Chirot, Zbigniew Werzbicki. În anii ’30, în Ungaria s-au publicat mai multe studii privind Școala Monografiilor Sociologice. Ungaria este un exemplu de țară în care cercetătorii nu numai că s-au informat cu privire la metoda monografică dezvoltată în România, dar au și folosit-o în studiul a numeroase comunități rurale. La fel s-au petrecut lucrurile și în Franța, Polonia, Brazilia. Unii dintre cei menționați, deși proveneau din țări cu o bogată contribuție în domeniul sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunități rurale. La fel s-au petrecut lucrurile și în Franța, Polonia, Brazilia. Unii dintre cei menționați, deși proveneau din țări cu o bogată contribuție în domeniul sociologiei, au venit în România să vadă sau să învețe direct mânuirea metodei monografice. Profesorul Henri Mendras s-a deplasat în România cu majoritatea membrilor Centrului de studii rurale din Franța și au făcut studii de teren împreună cu elevii români ai profesorului Stahl și sub îndrumarea acestuia. În contextul mișcărilor monografice naționale, cea din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
direct mânuirea metodei monografice. Profesorul Henri Mendras s-a deplasat în România cu majoritatea membrilor Centrului de studii rurale din Franța și au făcut studii de teren împreună cu elevii români ai profesorului Stahl și sub îndrumarea acestuia. În contextul mișcărilor monografice naționale, cea din România este recunoscută drept cea mai consistentă din punct de vedere metodologic, al complexității tehnicilor de investigare folosite și al numărului mare de monografii sociologice realizate. Monografia satului Nerej, realizată sub îndrumarea profesorului Stahl (publicată în 1939
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă am în vedere doar faptul că lucrarea sa Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică era considerată încă din anii ’60, de către specialiștii din mai multe țări occidentale, drept o monografie rurală exemplară, fiind folosită drept model în cercetările monografice din aceste țări. Am putut să constat direct prestigiul științific de care se bucura profesorul în străinătate. În 1975 am obținut o bursă pentru a mă documenta la Paris în vederea finalizării unei lucrări. Cînd am ajuns acolo, mi s-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
curent științific și cultural major de abia în perioada interbelică, prin intermediul Școlii de sociologie de la București. Sociologia va deveni însă unul dintre competitorii majori în definirea specificității naționale, așa cum va fi ea întrupată în noul stat al României Mari. Demersul monografic, central sociologiei românești, nu este unul de sine stătător, legitimabil dintr-un punct de vedere absolut obiectiv și abstract; el este pe deplin legitimat doar devenind sociologia militans. Nu este aici locul pentru o analiză mai aprofundată a Școlii Gusti
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un îndelung travaliu teoretic, metodologic, după vaste anchete de teren, ca într-un puzzle - dar unul „organic” - format din mii de monografii, centrate pe mii de unități și voințe sociale ce converg în unitatea națională. Tendința aceasta sumativ-științifică a metodei monografice de determinare a națiunii a fost contrapusă de H.H. Stahl, de exemplu, competitorilor filosofici sau „ontologici” în legitimarea ideologică și disciplinară a specificului național, cum ar fi Lucian Blaga sau Mircea Eliade (Stahl, 1983). Pentru H.H. Stahl, „contactul cu realitățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
C. Brăiloiu, Fr. Rainer etc. H.H. Stahl îl descrie pe Golopenția în cei mai favorabili termeni în cartea sa Amintiri și gânduri: „Îl socotesc și astăzi ca pe cel mai dotat sociolog din câți au luat parte la campaniile noastre monografice [...] Golopenția era [...] o sinteză a mai multora dintre noi: filosof tot atât cât Mircea Vulcănescu, erudit și profesor tot cât Traian Herseni, investigator deopotrivă cu mine și organizator tot atât de abil ca Octavian Neamțu” (Stahl, 1981, 291). În perioada 1932-1933, A
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
formare a poporului român, aducând argumente în favoarea ipotezei că etnogeneza s-a produs „în Câmpia Română a Dunării”, spre deosebire de ipoteza care susține că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura lui Constantin Tudor, care în 1978 a publicat lucrarea Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului, urmată în 2003 de o primă monografie a orașului realizată de Dumitru Dubău 8. Pacurgerea bibliografiei consacrate orașului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
perioadei de tranziție pe care a „îmbrățișat-o” de mai mult timp Republica Moldova. În acest sens, Tudor Danii semnalează existența unor studii sociologice care au fost realizate în spațiul actualei RM începând cu perioada interbelică (și aici amintește de Școala monografică a lui Dimitrie Gusti), continuă cu perioada sovietică și, în acest caz, punctează asupra specificului acesteia și a investigațiilor sociologice din acea perioadă (chiar dacă puține și cu capacitate explicativă redusă, acestea sunt totuși importante). Perioada gorbaciovistă, restructurarea și, după aceea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
literaturii române. 1900-1950, a rămas, în prima lui parte, în stadiul de manuscris. Bazate pe o informație exhaustivă, vădind acuitate a percepției și o profunzime lipsită de ostentație, cele câteva zeci de articole elaborate în cadrul acestui proiect sunt adevărate studii monografice despre Matei Alexandrescu, Ion Al-George, Constantin Antoniade, Ury Benador, Ion Biberi, Dan Botta, Barbu Brezianu ș.a. Și-a văzut numele numai pe pagina de titlu a unei ediții din proza lui Păstorel Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc (1989). Îndată după tragicul
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
raportarea la epocă sau la momentul literar și vizează „confluențe, înrâuriri, analogii”, istoricul literar se ocupă cu precădere de scriitori „de al doilea raft”: N. Gane, I. I. Mironescu, Mihai Codreanu, Octav Botez, Al. Cazaban, D. D. Pătrășcanu, tratându-i monografic. Studiul cel mai extins e consacrat lui I. I. Mironescu (1982), dar cel mai important rămâne monografia Anton Pann (1989), care definește tipul de scriitor ilustrat de cel ce uzează, ireductibil, de „poezire” - cu virtuțile și neajunsurile ei. Alte contribuții
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
autentice sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de mână (1968) notează poezia vieții cotidiene și alcătuiește, cu unele accente folclorice, un pastel monografic oltenesc. Într-o poezie în care imaginile livrești jalonează izbucnirea sinceră, Sub umbrela mea roz (1973) investighează universul interior și reține aspirația spre armonie a eului măcinat de o tensiune permanentă. Zilele una cu alta (1982; Premiul Asociației Scriitorilor din
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
tema lui de profunzime. Patetizările neconvingătoare și ifosul filosofării artificializează însă un discurs narativ de o insuficientă performanță analitică. Un dram de poezie ar fi în evocarea toamnelor bucureștene. Anotimp care împânzește un abur de melancolie și în amplul reportaj monografic București (1935). Descripția, un lucru neobișnuit la D., primește o tentă de romanțare, privirea bucureșteanului prin adopțiune îmbrățișând forfota colorată a unei urbe de o veselă balcanitate cu o simpatie care nu se dispensează de luciditatea ironică. SCRIERI: Eu sau
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
1974, 1975, 1976 a organizat, la Teatrul Național din Cluj, primele colocvii de teatrologie din țară, urmate de Zilele Teatrale Clujene și Săptămâna Teatrelor Naționale, care se înscriu între primele festivaluri românești de teatru. A coordonat, fiind coautor, elaborarea studiului monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de ani de activitate ai instituției clujene (1995). Debutează cu proză în revista „Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl reprezintă studiul monografic Zaharia Bârsan (1978), o biografie și o evaluare a activităților variate (actor, regizor, animator și autor de teatru, poet) ale celui ce este considerat „ctitorul Teatrului Național din Cluj”. Accentul principal al cercetării cade pe opera complexă a omului de
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
revelează aspecte notabile ale fenomenului. Tipărește Discursul de la Blaj al lui Simion Bărnuțiu, descoperind în textul politic structuri de expresie literară apropiate de marea retorică europeană a anului 1848. Istoriografia momentului este tot atât de tributară prozei romantice, fapt demonstrat în lucrarea monografică Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian (1983). Filonul beletristic se trădează în cele mai neașteptate texte ale vremii, un loc aparte ocupându-l corespondența între actorii scenei sociale și cultural-literare. Mircea Zaciu caracterizează dialogul epistolar din Corespondența lui Alexandru
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
moldovenesc”, a promovat ideea antiromânismului, impunând teoria falsă a celor „două limbi, două noroade, două culturi”. A sprijinit analiza sociologizant-vulgară a operelor literare și folclorului, a negat importanța literaturii clasice. A elaborat manuale de gramatica „limbii moldovenești”, este autorul lucrării monografice Poezia lirică populară moldovenească (1973, în limba rusă), a îngrijit volumele Poezia lirică (1975), Cântece revoluționare sovietice (1982, în colaborare) din seria Creația populară moldovenească (16 volume, 1975-1983). Ca prozator, a semnat câteva culegeri de povestiri: Fata frumoasă (1939), Nănașul
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]