8,622 matches
-
mă ascultați/Hora-n patru s-o jucați/Ca să n-o uitați,/Căci așa-i frumos/ Și gospodăros.” Pamfil Roată, originar din Ciocănești, stabilit în Vatra Dornei, interprează compoziții proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus să arate nu numai valoarea localității Ciocănești, ci a întregii Bucovine cu care sunt uniți în hărnicie, frumusețea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
puține lucrări care le menționează textele 1,4,6,17,25, și acelea - doar parțial. În memoria tatălui meu, Marian N. Pătrașcu zis Mărian al lu’ Chircuț (25 august 1927 - 23 iunie 2012). Note bibiliografice 1M. Pătrașcu și N. Daneș, Monografia comunei Câineni, județul Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2008, p. 9; 2Idem, p. 235; 3Gh. Vrabie, Folclorul - obiect, principii, metodă, categorii, Editura Academiei, București, 1970, p. 195; 4C. Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, Editura Minerva, București, 1973
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
referitoare la activitatea generalului Avramescu Gheorghe, Mihai Pelin, Istoria așa cum a fost. Dosarul Avramescu, Jurnalul de operații al Armatei a 4-a, Date referitoare la activitatea g-ral Gheorghe Avramescu la comanda Armatei a 4-a R; Dumitru Stan, Război blestemat, monografie a comunei Răucești. ed. „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamț, 2009). Gheorghe Cealâk (1886-1977) Gheorghe Cealâk s-a născut în familia colonelului Gheorghe Cealâk și al Elizei Berindev la 21 Aprilie 1886, în București. După școala primară și secundară, urmează cursurile Școlii pregătitoare
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
într-o limbă modernă) a ultimelor două tratate, despre rugăciune și despre lumină, din întâia Triadă împotriva lui Varlaam. Ele vor fi reluate, împreună cu traducerea altor două scrieri — Apologia mai extinsă și Antireticul V împotriva lui Akindynos — în anexa amplei monografii istorice consacrate Sfântului Grigorie Palama, pe care tânărul profesor de teologie sibian, în vârstă de doar 35 de ani, a publicat-o în anul 1938 . Era prima monografie științifică serioasă consacrată Sfântului Grigorie Palama care însă, fiind scrisă în limba
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Apologia mai extinsă și Antireticul V împotriva lui Akindynos — în anexa amplei monografii istorice consacrate Sfântului Grigorie Palama, pe care tânărul profesor de teologie sibian, în vârstă de doar 35 de ani, a publicat-o în anul 1938 . Era prima monografie științifică serioasă consacrată Sfântului Grigorie Palama care însă, fiind scrisă în limba română și în ajunul izbucnirii celui de-al doilea război mondial, n-a avut din păcate ecoul și impactul care s-ar fi impus în condiții normale. În
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
cimitir) mai sunt îngropați: Mitropolitul Varlaam al Ungrovlahiei, paharnicul Dumitrașco, Ioan Bălăceanu Groful și Egumenul Mihail; aici odihnește fostul Stareț recent al Coziei, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida, cărturarul și omul de cultură bisericească, cel care a alcătuit și o documentată monografie a așezământului. Succesorul acestui venerabil părinte este Părintele Arhim. Dr. Vartolomeu Androni, care este și exarh al mânăstirilor din eparhia Râmnicului și director al Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea. Despre istoria Coziei care este una și aceeași cu istoria Țării
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
vechiului oraș Râmnicu-Vâlcea, în “Buridava”, Râmnicu-Vâlcea, I/1972, p. 32. [11]. Alexandru Piru, Literatura română veche, București, 1962, pag. 15-16. [12]. Ștefan Ștefănescu, Camil Mureșanu (coordonatori), Istoria Românilor, vol. IV, Genezele românești, București, Editura Enciclopedică, 2001, pag. 196. [13]. * * * Vâlcea. Monografie, București, Editura Sport - Turism, 1980, pag. 48. [14]. L. Stojanović, Vechile genealogii și cronici sârbești, Belgrad, 1927, pag. 224-225. [15]. P. P. Panaitescu, op. cit., pag. 403. [16] Toate pasagiile reproduse din tomosul patriarhal din 1359, Hurmuzaki, Documente, XIV-1, p.1-4
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pe de altă parte oaspeții stațiunii. Unul dintre răspunsurile posibile ar putea fi: „”Mergem la Stânca Sfânta Ana!”. Dar distinșii oaspeți nu pot fi primiți oricum, și atunci: ce este de făcut? - Locul și imaginea lui (în ilustrate, hărți sau monografii) trebuie să apară în oferta stațiunii. - Traseul trebuie marcat cumsecade, deblocat și indicat pe hărțile turistice. - Pentru a degaja câmpul vizual este necesară o cosmetizare a vegetației ce a invadat locul. - Prin efortul comunității locale se pot face minime amenajări
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
grupul de scriitori din Năsăud și-a prezentat bogată recolta de cărți: “Portrete de meseriași năsăudeni“, de Ioan Mititean, Lucreția Mititean și Floarea Pleș. Cartea a fost prezentată de Floarea Pleș și Lucreția Mititean. Ioan Seni și-a prezentat volumul “Monografia Colegiului George Coșbuc din Năsăud “ și revista “Astra Năsăudeana “, în care semnează materiale Titina Nica Țene și Al.Florin Țene , Mircea Daroși, etc. Directorul fondator, al acestei interesante reviste, profesorul Ioan Seni a informat pe cei prezenți că începând cu
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344530_a_345859]
-
s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
de Ion Mânzac Secțiunea proză scurtă • „Unde se adapă fluturii” de Voichița Pălăceam-Vereș Secțiunea roman • „Culdușii”“ de Valeriu Ilica Secțiunea critică literară • „Între Thaila și Minerva” de Al.Florin Țene Secțiunea istorie literară • „Carpe Diem” de Ion Velica Secțiunea monografie • „Monografia orașului Tismana” de Nicolae N. Tomoniu Secțiunea eseu • „Cuvinte pentru viitor” de Monica Mureșan Secțiunea spiritualitate • Domnului Nuțu Roșca pentru ansamblul operei sale Secțiunea poezii pentru copii • „Inocență” de Niculaie Apostol Secțiunea proză pentru copii • „Un future, o floare, o
PREMIILE ANUALE PENTRU LITERATURĂ (2013) de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347529_a_348858]
-
Vîntureasa de plastic, Brumar Teodora Coman, Cârtita de mansarda, Casa de editură Max Blecher un cristian, Morții mă-tii, Casa de Pariuri Literare Anatol Grosu, Epistola din Filipeni, Casa de editură Max Blecher Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească Claudiu Turcuș, Estetică lui Norman Manea, Cartea Românească Delia Ungureanu, Poetica Apocalipsei, Ed. Universității din București TEATRU Radu F. Alexandru, Teatru 7, Cartea Românească Clelia Ifrim, Copiii Casei Regale, Tracus Arte Eugen Șerbănescu, A doua scrisoare pierdută
A ÎNCEPUT ÎNSCRIEREA CĂRŢILOR 2013 PENTRU PREMIILE UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347538_a_348867]
-
guvernării CDR, membru al Adunării Naționale Bisericești și al Consiliului Național Bisericesc, Nicolae Noica are expertiza neîndoielnică, în măsură să prezinte soluții, pe de o parte decurgând din lucrările sale de specialitate, iar pe de altă parte din biografii, modele, monografii regăsite în operele sale. Se prezintă la modul cel mai apreciabil al simplității: „meseriaș în domeniul construcții, un om care a înțeles întotdeauna să-și facă meseria bine”. Pătrunzând, printre filele cărții pe care a scris-o, deducem argumentul subsumat
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
între aceștia, unii îi erau încă foarte apropiați - poate prea apropiați, chiar după gustul său, și îngrădindu-i puțin acea libertate de care afirma, în mai multe scrisori, că se bucură”. Ce vroia, de fapt, I.P. Culianu cu această nouă „monografie Mircea Eliade”? Vroia să afle autorii morali ai „loviturii de stat din 1947, care au schimbat forma de guvernământ din monarhie în republică și, posibil, „lista” cu actorii asasinatelor politice din anii ’30, pe care Eliade îi cunoștea bine. Nu
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
domnule doctor!, piesă de teatru, editura Fundației „I. D. Sîrbu”, Petroșani, 2003 • 14-Memoria inimii, analiză istorică, editura Etnograph, 2004 • 15-Cina cea fără de taină, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Eurograph, 2006 • 16-Gh. P. Lăzanu - Viața și faptele sale, monografie, Editura Napoca-Star, 2006 • 17-Cărticica de dat în leagăn gândul, povestiri onirice, editura Viața Arădeană, 2008 • 18-Antologie de poezie românească, poezii de Al. Florin Țene, editura Noul Orfeu, 2008 • 19-Arca lecturii, cronici de carte, editura Semănătorul, 2008 • 20-Prizionierul oglinzilor paralele, eseuri
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
Antonescu, Nina Ceranu, Ion Velica, C. T. Dârțu, Emil Istocescu, Al. Ștefănescu, Mircea Zaciu, Beniamin Pascu, Ion Roșioru, Ioan Barbu, Eugen Petrescu, Aurel Sasu, Ion Vădan, Gavril Moisa, Emil Istocescu, Mariana Cristescu, Dora Alina Romanescu,ș.a. În anul 2002 a apărut monografia „Al. Florin Țene, 60, Sub zodia Gemeni” la editura Napoca Star. În anul 2005 scriitorul hunedorean Petrică Birău publică monografia „Al. Florin Țene - Literatura ca mod de viață”, editura Eurograph, colecția „Mnemosyne” În anul 2013 scriitoarea Mariana Cristescu a publicat
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului, La Ciurgău, Fântâna Pintii. Localitatea Chelința nu a existat dintotdeauna în același areal teritorial, pe parcursul timpului, cunoscând câteva metamorfoze geografice. Conform „Istoricului Comunei Ulmeni”, publicat în Arhivele Statului Baia Mare, preluat după Petri Mor („Monografia Județului Sălaj”) satul a fost așezat la început în locul numit „La Arini”. Era un spațiu teritorial de aproximativ un kilometru lungime, între locurile numite Carașeu și Capul Satului. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Vatra Satului era
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
din Ulmeni, înființată în anul 1926 la inițiativa lui Florian Covaciu-Ulmeanu, ofițer și, în același timp, medic militar, unul din cei care au pus bazele și au susținut Facultatea de medicină sportivă din cadrul Universității București. Preotul Emil Negruțiu, autorul unei monografii a Ulmeniului, căreia din păcate i-a lipsit complexitatea, în toată dimensiunea ei, politică, economică, culturală, confesională - precizează faptul că, societatea în cauză a avut două ședințe mai semnificative, în urma cărora au fost obținute anumite avantaje pentru comună. Prima ședință
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
1980. Cocean, Pompiliu, Geografia regională a României, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământ rural, București, 2005. Tufescu, Ioan, România, Editura Științifică, București, 1974. Coteț, Petru, „Depresiunea Baia Mare în probleme de Geografie”, Vol.V, 1901-1904. Petri, Mor, ,,Szilagy Varmegye monographiaja” (Monografia comitatului Sălaj), 1902, Vol. IV. Arhivele Statului Sălaj, Zalău, Fond. Prefectura Sălaj, ,,Cartea de Aur” Consiliul Județean Sălaj, A2 A.N., Fond. Prefectura Județului Sălaj, ,,Monografii sanitare, Monografia comunei Ulmeni”, nr. 224, întocmită de dr. Șandor Alexandru, medic de circumscripție
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
în probleme de Geografie”, Vol.V, 1901-1904. Petri, Mor, ,,Szilagy Varmegye monographiaja” (Monografia comitatului Sălaj), 1902, Vol. IV. Arhivele Statului Sălaj, Zalău, Fond. Prefectura Sălaj, ,,Cartea de Aur” Consiliul Județean Sălaj, A2 A.N., Fond. Prefectura Județului Sălaj, ,,Monografii sanitare, Monografia comunei Ulmeni”, nr. 224, întocmită de dr. Șandor Alexandru, medic de circumscripție, 3 august 1938. Suciu, Coriolan, ,,Schiță monografică a Sălajului, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania”, Vol. II, Editura Academiei, 1968, Consiliul Județean Sălaj, A2 A.N., Fond. Prefectura
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului Alexandru MOISI autorul monografiei Clisurii. Voi începe prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului Alexandru MOISI autorul monografiei Clisurii. Voi începe prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om pentru această zonă? Fiind învățător desigur că prin băncile școlii unde și-a profesat meseria de plămăditor de suflete
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
conștiințe, a plantat multă sete de cunoaștere. El însuși fiind însetat de a aduna multe, dar și prin acel simț civic de a lăsa și urmașilor câte ceva. Iată ce spunea el însuși; ,, Îmi țin de datorie să scriu pe scurt monografia Clisurii și comunei Coronini, dând prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite și auzite din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoașterea monografiei
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
monografia Clisurii și comunei Coronini, dând prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite și auzite din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoașterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna, Coronini. O mai fac pentru a îndemna și pe alți intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisură, ne având nici una măcar o monografie scrisă” Încheiat citatul. Monografia Clisurei, scrisă și
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoașterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna, Coronini. O mai fac pentru a îndemna și pe alți intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisură, ne având nici una măcar o monografie scrisă” Încheiat citatul. Monografia Clisurei, scrisă și tipărită de Alexandru MOISI, din care am citat acest minim fragment a fost tipărită în mai multe ediții; 1934, 1938 și 1940 la
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]