5,593 matches
-
este un concept particular al facultății de judecare reflexive; categoriile nu semnifică și în ordinea moralității decât în măsura în care aceasta presupune și cunoaștere; în spațiul ei propriu, categoriile intelectului sunt inoperante; finalitatea, în schimb, reprezintă un "principiu" în acest spațiu al moralității, așa încât lipsa sa din tabela categoriilor intelectului pare a fi firească. Pe de altă parte, finalitatea "clasică" (prekantiană) presupune în structura sa conceptuală ideea Arhitectului Suprem care înfăptuiește în lume un plan. Kant nu gândește finalitatea în acest model. Și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
situația omului este în acord cu scopul necondiționat ca scop al existenței sale proprii. Scopul absolut (necondiționat) al ființei raționale este, cumva, propria existență. Scopurile determinate, condiționate, vin din înclinație; scopul absolut este datoria însăși. Existența omului" presupune, la Kant, moralitate și fericire. Moralitatea este totuna cu scopul necondiționat, absolut; fericirea este totuna cu scopul condiționat. De aceea existența (ființei raționale) este ceva neîmplinit fără Binele Suveran (ca sinteză între moralitatea desăvârșită și fericirea împlinită). Așadar, finalitatea nu include în structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în acord cu scopul necondiționat ca scop al existenței sale proprii. Scopul absolut (necondiționat) al ființei raționale este, cumva, propria existență. Scopurile determinate, condiționate, vin din înclinație; scopul absolut este datoria însăși. Existența omului" presupune, la Kant, moralitate și fericire. Moralitatea este totuna cu scopul necondiționat, absolut; fericirea este totuna cu scopul condiționat. De aceea existența (ființei raționale) este ceva neîmplinit fără Binele Suveran (ca sinteză între moralitatea desăvârșită și fericirea împlinită). Așadar, finalitatea nu include în structura ei nici o putere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scopul absolut este datoria însăși. Existența omului" presupune, la Kant, moralitate și fericire. Moralitatea este totuna cu scopul necondiționat, absolut; fericirea este totuna cu scopul condiționat. De aceea existența (ființei raționale) este ceva neîmplinit fără Binele Suveran (ca sinteză între moralitatea desăvârșită și fericirea împlinită). Așadar, finalitatea nu include în structura ei nici o putere în afara omului și a facultăților sale ca ființă rațională. S-ar putea ca înlănțuirea teleologică a naturii să stea sub ordinea Inteligenței supreme, dar, din perspectiva cunoașterii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ei nici o putere în afara omului și a facultăților sale ca ființă rațională. S-ar putea ca înlănțuirea teleologică a naturii să stea sub ordinea Inteligenței supreme, dar, din perspectiva cunoașterii, o asemenea supoziție nu are rațiune suficientă; iar din unghiul moralității, ea poate fi doar gândită (nu cunoscută). Analogia dintre rațiunea pură ("teoretică" și "practică") și facultatea de judecare reflexivă (schițată mai devreme) ne îngăduie să gândim și "lucrarea" acesteia din urmă ca fiind sub semnul sistematicității, asemenea celei dintâi; altfel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o schemă în analogie cu schemele imaginației care mijlocesc intelectul în determinarea unui conținut adecvat pentru categoriile sale (schemele în discuție sunt prezentate de Kant în Critica rațiunii pure). Astfel, structura formală a finalității mijlocește determinarea unui conținut adecvat principiului moralității, posibil și necesar numai într-un univers al scopurilor. Ea cuprinde două operații legate de cele două condiții ale posibilității sale "logice", formulate mai sus: a) afirmarea identității de sine a umanului (pe temeiul ideii potrivit căreia omul este scop
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-și poate acorda total maxima acțiunii sale la legea morală; d) există o relație organică între oameni, întemeiată pe rațiune; expresia și fundamentul acestei relații este imperativul categoric; e) omul, ca scop final al existenței lumii, este caracterizat, primar, prin moralitate, secund, prin fericire. Aceasta din urmă nu este scopul ultim al naturii în privința omului; scopul ultim al naturii referitor la om este cultura; e) omul este, ca unitate de existență, prin rațiunea sa, ordonatorul lumii fenomenelor și al universului lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al celui istoric cu cel atemporal. Sau, după imaginea creată de Kant în Concluzie la Critica rațiunii practice: omul este cel ce leagă în conștiința existenței sale planul lumii sensibile externe ("cerul înstelat deasupra mea") și pe cel interior al moralității ("legea morală în mine"); f) ca locuitor al naturii, omul este ființă sensibilă ("persoană"); ca locuitor al universului scopurilor, el este ființă inteligibilă ("personalitate"); această dublă așezare a sa nu-i distruge unitatea existențială; g) unitatea de existență a omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea nu blochează "agentul" muncitor într-un gen de muncă dat; prin ea, selecția energiilor, aflate înlăuntrul omului ca dispoziții, provoacă apariția unei munci de un fel nou. În alcătuirea sufletească a vocației însă are importanță structura caracterului, înțeleasă ca moralitate. Moralitatea este una în omul de vocație, și alta în profesionist. Moralitatea în înțelesul de consecvență cu sine însuși"212. Această "consecvență cu sine însuși" este libertate față de natură, am putea spune. Vocația, ca de altfel toate formele anterioare de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu blochează "agentul" muncitor într-un gen de muncă dat; prin ea, selecția energiilor, aflate înlăuntrul omului ca dispoziții, provoacă apariția unei munci de un fel nou. În alcătuirea sufletească a vocației însă are importanță structura caracterului, înțeleasă ca moralitate. Moralitatea este una în omul de vocație, și alta în profesionist. Moralitatea în înțelesul de consecvență cu sine însuși"212. Această "consecvență cu sine însuși" este libertate față de natură, am putea spune. Vocația, ca de altfel toate formele anterioare de personalizare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea, selecția energiilor, aflate înlăuntrul omului ca dispoziții, provoacă apariția unei munci de un fel nou. În alcătuirea sufletească a vocației însă are importanță structura caracterului, înțeleasă ca moralitate. Moralitatea este una în omul de vocație, și alta în profesionist. Moralitatea în înțelesul de consecvență cu sine însuși"212. Această "consecvență cu sine însuși" este libertate față de natură, am putea spune. Vocația, ca de altfel toate formele anterioare de personalizare a energiei, dar ea mai mult decât fiecare dintre acestea, nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așteptări care îi dau viață. Toate forțele cosmice și istorice sunt concentrate în sensul personalității energetice, ca scop final ce nu poate fi desăvârșit, totuși, decât ca ideal. În deosebire de Kant, care concepe împlinirea morală și acordul fericirii cu moralitatea în perspectiva Binelui Suveran, rațional-posibil, care implică adaosul "postulatelor rațiunii practice", Rădulescu-Motru pune această desăvârșire în "persoana energetică", adică într-o configurație fenomenal-posibilă, ce poate rezulta din dinamica, determinată prin finalitate, a energiilor lumii de-venite forțe sufletești. Personalitatea energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
bazată pe o piesă scrisă de Voltaire care nu s-a bucurat nici ea de prea mult succes la vremea respectivă. Piesă utilizează un incident real petrecut în secolul 16 în Peru pe timpul cuceririi spaniole și constituia o critică la adresa moralității nobilimii vis-à-vis de valorile creștine. Într-o scrisoare datând din 28 Februarie 1845 Verdi scria: ”Sunt acuzat adesea că iubesc zgomotul și maltratez vocile. Nu dați atenție la așa ceva: eu doar pun pasiune în ceeace compun și veți vedea că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Au existat și există foarte multe persoane care au speculat pe tema îndelungatei relații de prietenie care l-a legat pe Verdi de Strepponi, a cărei viața dinainte de legătură cu Verdi nu fusese prea ortodoxă din punctul de vedere al moralității vremurilor de atunci. Poate acest lucru l-a determinat pe compozitor să simtă o simpatie specială pentru eroina cărții și piesei lui Dumas, că victima a societății micburgheze. O astfel de abordare este în mod cert posibilă, dar este la fel de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
libertate. Întrebări: În ce a constat teribila vină a lui Haralambile Constantinescu Junior Junior, fiul lui Haralambie Constantinescu Junior, cel ce a fost fiul lui Haralambie Constantinescu Senior, J.J. sau Lampi pentru intimi? Puteți da și un singur exemplu de moralitate mai presus de admirabilul gest al maestrului Ludovic L., care a refuzat onorariul exorbitant doar fiindcă n-a vrut să riște viața celui pe care ar fi trebuit să-l apere? Problemele cu bulgărele de aur ne arată fără dubiu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ce vin din noi înspre noi). Dar asta nu trebuie să ne facă să credem că sîntem victime. Dimpotrivă. Sîntem profitorii acestor necesare violențe. Treziți, lucizi, intrăm în ținuturile încă virgine ale ființei noastre, în zonele insalubre ale propriei noastre moralități și luăm parte la demolarea falselor și învechitelor echilibre, la sfîșierea ambalajului comercial al comportamentelor la toate nivelele etic, moral, intelectual -, la distrugerea trucatelor imagini despre noi înșine. Autoagresiunea este momentul în care sîntem împinși spre analiză, spre șansa conștientizării
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
apartamentul celor doi Ei, se insinuează frigul metafizic, descins dintr-o mașină de vînt simbolic prezentă în spectacol și în text. Răul învelit în cele mai bune intenții comunitare binele și prosperitatea familiei care, al rîndul ei, este celula societății, moralitatea intangibilă a certificatului-contract de căsătorie etc. dobîndește în spectacol chipul proteic și vocea cînd dictatorială, cînd insidioasă și lunecătoare a actorului Călin Chirilă, aflat, cu acest rol, într-o formă de zile mari. Uitasem să vă spun un lucru de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de el, îl mîngîie pe păr) Adevărul e că sîntem două javre de bătrînei simpatici..., doi foști actori care... vor să mai joace... și-atunci se joacă pe ei..., se prefac că le pasă de ei... și de alții, de moralitate..., de cinste...; doi amărîți penibili..., țîfnoși..., cînd ramoliți..., cînd demni..., ca două gogoși sparte..., tremurîndu-le curu' de frică..., de groaza că, în sfîrșit, vor da ochii cu ei înșiși..., că vor afla cum îi cheamă... Gh. P. unu: (după o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
etc. Totodată, se cere a fi menționate în mod special expunerea de către delegația română a informațiilor privind interesul cercurilor guvernante americane de a normaliza relațiile cu China, evidențiindu-se gândul că situația internațională ar dobândi un plus de stabilitate și moralitate, pledoaria delegației române pentru coordonarea, fie și printr-o conferință, a ajutorului material acordat poporului vietnamez și pentru intensificarea sprijinului diplomatic acordat acestuia în vederea obținerii victoriei, ca și întrebarea delegației române dacă guvernul de la Beijing dorește vreo acțiune specială în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fi fructificate în continuare și după 1990 pentru că experiența câștigată în cooperarea economică româno-arabă nu poate fi numai de domeniul trecutului. România devenise un nume de rezonanță în lumea arabă, iar specialiștii români erau apreciați și respectați pentru profesionalismul și moralitatea lor de către factorii de răspundere economică și chiar de populația țărilor în care se realizau obiectivele contractate. Ca arabist, care am început activitatea de diplomat cu primul grad diplomatic de Atașat la Ambasada României din Cairo și care a ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Steaua”, „Ramuri” ș.a. A îngrijit ediții și a semnat prefețe. Volumul de versuri Duhul pământului, în care realitatea este convertită în metaforă de extracție folclorică, dovedește vocația etică a scriitorului. Romanele lui A. au, de asemenea, un mesaj etic, iar moralitatea e tema lor centrală. Nu lipsește umorul acid și, uneori, ludic, dar nu fără tâlc (manifestat prin introducerea în partitura unor personaje a unor jocuri de cuvinte ori verbigerații hazliu versificate, cu înțeles ambiguu, dar, la o decriptare mai atentă
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
printre pedanții de toate vârstele, preacinstiții care se poartă de parcă ar avea două mâini stângi, așa cum Îi vedea Rivarol pe toți englezii, mai există unii care se indignează, cu bună-credință, Împotriva răsunetului stârnit de numele lui Brummell. Împovărați de o moralitate gravă, ei se simt insultați de această glorie a frivolității. Doar istoricul, adică judecătorul - judecătorul fără entuziasm și fără ură -, nu s-a născut Încă pentru marele dandy și, cu fiecare zi ce trece, Îi e tot mai greu să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
decât atacându-l frontal, cu săgețile zeflemelei sale ușuratice -, se ridică și Își Îngrijește rănile. După Byron, după Brummell - cei doi mari ironici atât de diferiți, dar exercitând o influență poate egală -, cine ar mai fi crezut În forța bătrânei moralități anglicane? Ei bine, ea nu mai exista! Dar acea sclifoseală ipocrită, de neclintit, veșnică a mai Învins o dată. Drăgălașa fantezie nu are decât să-și azvârle sângele cu esență de trandafiri până la cer. Ea va muri din cauza naturii Îndârjite a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
multă nevoie de ei și de farmecul lor ca de cei mai impunători eroi, ca de mărimile cele mai austere. Ei le dau creaturilor inteligente plăcerea la care acestea au dreptul. Ei fac fericirea societăților, așa cum alții fac parte din moralitatea acestora. Naturi duble și multiple, cu un sex intelectual indecis, În cazul căruia grația devine forță, iar forța se regăsește În grație, androgini ai Istoriei, nu doar ai mitului, Între care Alcibiade a fost cea mai frumoasă Întrupare a celui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
poziție trebuie căutată În indiferența artistului, În absența dorinței de a „dovedi” vreun lucru. Nici măcar atunci când acel lucru e adevărat pentru că - nu-i așa?- „până și lucrurile care sunt adevărate pot fi demonstrate”! Mai importantă e totuși sublinierea diferenței dintre moralitate și morbiditate. Nici pe de-a-ntregul realist, nici cu totul sedus de romantismul „negru”, ilustrat de William Blake, dar și, parțial, de „neomedievaliștii” Swinburne și Tennyson, Wilde Încearcă să stabilească un loc privilegiat pentru artist - adică pentru sine: „Nici un artist
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]