1,969 matches
-
sunt utile mai ales părinților care nu au abilitățile necesare de a-și stăpâni copiii sau celor care țin atât de mult la fericirea copilului lor încât nu au curajul să-i pedepsească. Dar, atunci când este prea puternic subliniat, aspectul motivațional devine o limită a acestei abordări. Considerarea „obținerii ascultării" drept scopul educației și utilizarea pedepselor drept mijloc de realizare a acestui scop reprezintă o îngustare dramatică a sferei activității educaționale. 1.3.2. . Perspectiva umanistă: copilul este bun, părintele este
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
umane. Ele se formează pe baza activității conștiente și contribuie la diversificarea formelor de manifestare fizică umană, la creșterea randamentului acesteia (utilizarea rațională a energiei fizice și intelectuale). Se formează, consolidează și perfecționează prin repetare, cu participarea efectivă, afectivă și motivațională. Deprinderile motrice se află în strânsă dependență cu aptitudinile fizice și calitățile motrice ale individului. Deprinderile motrice sunt lanțuri de reflexe condiționate complexe bazate pe relații multiple între zonele corticale aferente analizatorilor și centrii kinestezici intersectați în coordonarea acestora. Sunt
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsa de spontaneitate și chiar stări de anxietate, reduce randamentul școlar al elevului. „Întotdeauna frustrarea se raportează la motivație, la trebuințe, interese, scopuri. Pe lângă factorii afectivi și volitivi, cei motivaționali sunt extrem de importanți pentru realizarea și finalizarea fără stres a unei sarcini. Când motivația este intrinsecă (interes, pasiune pentru activitatea respectivă), ea are un caracter frenator pentru instalarea stresului psihic; când este extrinsecă (impusă din exterior și neacceptată în forul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
afla: rușine, regret, simpatie, frustrare, antipatie, speranță, certitudine, sfidare etc. Ele sunt în strânsă legătură cu tendințele, dorințele și intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la cristalizarea unor sentimente, după cum acestea devin o sursă frecventă de emoții. Toate aceste surse motivaționale sunt interdependente și pot fi în relație cu același obiect, cu același scop. Afectele dinamice, motorul principal al activităților elevilor, sunt sentimentele și pasiunile. Acestea din urmă, diferă de sentimente numai prin intensitatea lor, având drept urmare o viziune oarecum unilaterală
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției sale, se desprind următoarele elemente ale frustrării: 1. necesitatea 2. contrarierea trebuinței 3. caracterul aproape de neînvins al obstacolului 4. două forme de obstacol: extern sau intern 5. starea motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței Deci nu orice blocare a unei tendințe dă naștere la frustrare: blocarea trebuie să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința unui obstacol de mari proporții. Frustrarea, în general, își găsește originea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a decentrării, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile și motivațiile semenilor sau cerințele și exigențele sociale. Dominantele motivaționale, diferite de la om la om sub raportul conținutului și al intensității, modul personal de evaluare și de interpretare a situației frustrante (dependent de anumite resurse intelectuale), deosebirile în planul sensibilității, al voinței și caracterului, care vor decide gradul de sensibilitate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
parte, medicul având dificila sarcină de a pune în balanță și corobora datele obținute prin anamneză , clinic și paraclinic cu informațiile despre starea generală a pacientului. Astfel un rol important în prevenirea și controlul durerii îl au: pregătirea psihică, sugestia motivațională, pozitivă, metodele farmaco-terapeutice (prin utilizarea diferitelor tehnici de preanestezie), tehnici de anestezie corecte, netraumatizante, manopere chirurgicale calme, blânde, sigure și de scurtă durată. În numeroase țări , îndeosebi în cele dezvoltate, bolile cardio-vasculare se situează pe primul loc în statisticile morbidității
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
a formării unor deprinderi de muncă intelectuală (de a observa, de a asculta cerințele adultului și a acționa corect pe baza acestora, de a răspunde la întrebări, de a aprecia, de a completa răspunsurile colegilor) ci și intervenția particularităților afectiv- motivaționale și volitive. Adaptarea școlară presupune alături de maturitate intelectuală și prezența unui anumit grad de maturitate socială. Aceasta se referă la însușirea și respectarea unor deprinderi de conduită civilizată în colectiv, la existența unei independențe relative a copilului în acțiune și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
sistem de însușiri bio-psihosociale. În cadrul acestui ansamblu de structuri funcționale, factorii intelectuali dețin o pondere deosebită. După unii specialiști, cca. 50% din reușita școlară ar fi rezultatul maturității intelectuale, cealaltă jumătate datorându-se unor factori nonintelectuali de personalitate (particularități afective, motivaționale, caracteriale, volitive) sau altor caracteristici psihologice, educaționale, sociale etc. care acționează corelat și intercondiționat cu factorii intelectuali. Întrucât în centrul factorilor intelectuali se situează gândirea, dezvoltarea operațiilor acesteia reprezintă o premisă esențială a pregătirii corespunzătoare a copilului pentru a face
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
nesiguranța și inadaptarea de moment. După cum rezultă din comentariile de la Începutul acestui capitol, comportamentul câinelui-lup are ca suport principal pornirile lăuntrice rezultate din trăirile și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali, fapt pentru care comportamentul instinctual, despre care vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
rezultate din trăirile și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali, fapt pentru care comportamentul instinctual, despre care vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se descarcă În mod automat sau dirijat. Comportamentul instinctual al câinelui-lup nu poate fi studiat și cunoscut fragmentat, doar pe anumite faze
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
noi. Stresul nu este neapărat un fenomen negativ, pentru că el este inerent vieții moderne și nu se poate acționa asupra lui. I se recunoaște chiar și un rol pozitiv, de maturizare (O.M.S., 1975). Poate fi chiar un important factor motivațional sau un instrument În dobândirea unei adaptări dinamice la noi situații (eustres-ul). Însă, În cazul În care este intens, continuu sau repetat, poate deveni un fenomen negativ ce poate conduce la Îmbolnăvire fizică ori la tulburări de natură psihologică. Astfel
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
dintre adversarii politici prin eludarea unor componente fundamentale ale acesteia, precum interesele, motivațiile sau angajamentele emoționale diferite 30; 11) moraliștii uită sau nu sunt conștienți de faptul că politica este o activitate dominată de interese, că moralitatea are o forță motivațională redusă în politică și - ca atare - că moralitatea are o capacitate limitată de "dirijare" sau "îndrumare" a politicii 31; 12) moralismul neagă autonomia politicii față de moralitate, reduce toate problemele politice la probleme de moralitate personală, oferind o prioritate absolută valorilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și au fost încă din vremea când studiam autori precum Machiavelli, Michael Oakeshott sau Max Weber, foarte apropiate de cele pentru care argumentează realiștii. Acordul meu cu realiștii include - desigur - și opinia că moralitatea are în mod obișnuit o forță motivațională redusă în politică. Acest fapt nu arată însă că este indezirabil sau inutil să recurgem la argumente morale în filosofia politică. Pe de o parte, argumentele morale au totuși, la urma urmei, așa cum și realiștii sunt de acord, o anumită
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în politică. Acest fapt nu arată însă că este indezirabil sau inutil să recurgem la argumente morale în filosofia politică. Pe de o parte, argumentele morale au totuși, la urma urmei, așa cum și realiștii sunt de acord, o anumită forță motivațională, oricât de limitată 36. Pe de altă parte, filosofia politică nu este un discurs motivațional pentru politicieni sau cetățeni (deși ea cuprinde, desigur, și mesaje, de cele mai multe ori de natură morală, adresate adesea în mod direct și lipsit de echivoc
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumente morale în filosofia politică. Pe de o parte, argumentele morale au totuși, la urma urmei, așa cum și realiștii sunt de acord, o anumită forță motivațională, oricât de limitată 36. Pe de altă parte, filosofia politică nu este un discurs motivațional pentru politicieni sau cetățeni (deși ea cuprinde, desigur, și mesaje, de cele mai multe ori de natură morală, adresate adesea în mod direct și lipsit de echivoc, pentru aceștia 37). Filosofia politică este o disciplină care, ca toate disciplinele academice, are, înainte de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unei "societăți bune")38 etc. Or, atâta vreme cât abordarea acestor teme necesită recursul la argumente, valori, principii și intuiții de natură morală, moralismul (fie "pur", fie pluralist) rămâne o metodologie legitimă pentru filosofia politică, indiferent de cât de redusă este forța motivațională a argumentelor morale pentru politicieni sau cetățeni. Enzo Rossi și Matt Sleat au replicat celor care avansează argumente de acest tip în apărarea moralismului 39 că sunt pe lângă subiectul principal, de vreme ce problema fundamentală identificată de realiști în cazul moralismului este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
curent de opinie din filosofia politică. Fiecare dintre obiecțiile realiste împotriva moralismului are, după cum am constatat, cel puțin unul dintre următoarele defecte: confuzia între filosofia politică și științele politice, confuzia între normativ și descriptiv, confuzia între filosofia politică și discursurile motivaționale pentru cetățeni sau politicieni, interpretarea eronată a susținerilor, obiectivelor, ambițiilor și metodologiei moraliștilor, recursul la strategii sofistice de argumentare (în special de tip ad hominem sau petitio principii), confuzia sau echivocația între moralismul ca metodologie de argumentare filosofică (sau ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politic, 15, 96, 139, 144, 147, 160 exigența/cerința/imperativul legitimării, 31, 49, 50, 65-66, 69, 124, 126-128 exploatare economică, 133-134 F fascism, 104 fericire umană, 132 fezabilitate, 20-22, 76, 118-119, 121 filosofie experimentală, 135 filosofie morală normativă, 105 forța motivațională a argumentelor morale, 144, 148, 150 H hubris, 99 I ideal al dreptății, 42, 44, 46, 107, 118 idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică), 16-18, 20-24, 39, 42, 45, 78, 100-101, 110, 146-147, 149, 151-152, 154-156, 159-160
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Estlund nu susțin "teoria" că filosofii politici nu pot sau nu trebuie să-și asume și obiective "practice". Poziția lor este similară, de fapt, celei avansate aici: poziția că semnificația filosofiei politice nu se reduce la relevanța practică sau forța motivațională a teoriilor ei, că filosofia politică are, ca orice disciplină academică, obiective teoretice sau epistemice și că aceste obiective nu pot fi sacrificate, ignorate sau minimalizate de dragul relevanței practice (deși dorința de relevanță practică este, desigur, una nobilă, dezirabilă și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a unor asemenea acte comportamentale. Violență manifestată În cadrul familiei și, mai ales, asupra copiilor a atras mai de mult atenția specialiștilor care, la rândul lor, au Încercat să evidențieze structurile de personalitate specifice celor ce maltratează copiii, mecanismele și dispozitivele motivaționale care susțin asemenea forme de conduită, consecițele immediate și de perspectivă asupra sănățătii fizice și psihice a copiilor supuși unui asemenea tratament. Astfel, unii autori s-au străduit să evidențieze și să sintetizeze trăsăturile particulare ale grupurilor de părinți care
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Țării și a rodului nostru românesc cărui și bătrân moșnean ești... (Movilă 187). Întregul ev mediu românesc, după cum atestă temele politice reținute de scrierile locale, este marcat în cultură de obsesia recuperării trecutului − aspect pe care, într-un alt context motivațional, inclusiv fanarioții îl vor cultiva și îl vor susține financiar (Lemny, Sensibilitate și istorie 146-206) - și de refacerea unei istorii des contestate (dat fiind tocmai numărul redus al mărturiilor materiale). Mișcarea amplă de reintegrare a modelelor și, totodată, de legitimare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sunt cele recreative, rebusistice, de perspicacitate și ingeniozitate. Această categorie de probleme mai este numită și nonstandard. Efortul pe care îl face elevul în rezolvarea conștientă a unei probleme presupune o mare mobilizare a proceselor psihice de cunoaștere, volitive și motivațional afective. Dintre procesele cognitive, cea mai importantă este gândirea, prin operațiile logice de analiză, sinteză, comparație, abstractizare și generalizare. Rezolvând probleme, formăm la elevi priceperi și deprinderi de a analiza situația dată de problemă, de a intui și decoperi calea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
poate fi dezvoltat și valorificat. „Creativitatea este ca o stare individuală sau de grup, cu dinamică specifică, ce difuzează și se integrează în fenomenul unitar mai larg, al excepționalității umane, în interdependență cu alte stări, saturate preponderent de factori cognitivi, motivaționali, 6 afectivi și atitudinali. Această stare conduce la apariția unui produs nou și original, cu valoare în mediul comunității de referință, la un anumit moment. ” ( Carmen Crețu, 2005, p.9) În timp ce creativitatea este un produs al întregului sistem de personalitate
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
care se împart în trei categorii: I. Factorii cognitivi și de procesare intelectuală: aă Imaginația bă Gândirea și factorul ei general- inteligența c) Intuiția d) Memoria II. Aptitudini speciale III. Factori noncognitivi și nonaptitudinali - factori de permeabilitate; factori atitudinali; factori motivaționali; factori de caracter. aă Trăsături pozitive de personalitate / Trăsături negative de personalitate b) Alți factori de personalitate - Factori biologici (vârsta, sexul) / Factori educaționali și de experiență a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă) Ana Stoica - Constantin
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]