4,207 matches
-
12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată”) crustele se detașează după 10 zile, lăsând o pigmentație fină se însoțește de enantem veziculoseroziv pe mucoase. 4.4.4.2 Herpesul zoster Perioada de incubație este necunoscută. Debutul precede erupția cu câteva zile și se exprimă sub formă de durere și hiperestezie cutanată în teritoriul cutanat corespondent ganglionului nervos în care virusul se reactivează. Perioada de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
erupție, manifestate cu durere localizată la nivelul unui dermatom, confirmate de prezența VVZ în sânge („zoster sine herpete”). Localizările posibile ale herpesului zoster sunt: toracic (intercostal), cranian (facial, trigemen), cervical, lombar, membre. In cazul afectării nervului trigemen, leziunile apar pe mucoasa orală, limbă, ochi, față. Manifestările zosterului la nivelul nervului facial periferic sunt cunoscute sub forma sindromului Ramsay Hunt, care asociază erupție veziculoasă la nivelul conductului auditiv extern, pierderea gustului în 2/3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
virus Coxackie, eczema umedă, dermita de contact. 4.4.8 Tratament Bolnavii cu varicelă se izolează în spital sau la domiciliu timp de 6 zile de la finalizarea erupției. Măsurile igieno-dietetice vizează repaus, regim hidrolacto-zaharat în perioada febrei, igiena tegumentelor și mucoaselor. Tratamentul simptomatic este suficient la copiii imunocompetenți și are în vedere combaterea febrei cu antitermice (paracetamol, ibuprofen) și calmarea pruritului cu antihistaminice sedative (clorfeniramin, ketotifen) sau aplicarea locală de soluții pe bază de acetat de aluminiu (soluție Burow 10%). Se
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
risc de evoluție severă. Această abordare profilactică nu este sigură pentru prevenirea bolii, dar scade severitatea evoluției. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 77 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 5.1 Stomatitele infecțioase acute 5.1.1 Definiție Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei orale de natură neoplazică, imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat la nivel jugal și velopalatin. În etapa următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a mucoasei orofaringiene. Semnele funcționale sunt senzația de INFECȚII CU TRANSMITERE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat la nivel jugal și velopalatin. În etapa următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a mucoasei orofaringiene. Semnele funcționale sunt senzația de INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 79 uscăciune și arsură la contactul cu alimentele, disfagie sau senzație de arsură retrosternală atunci când leziunile se extind retrosternal. Candidoza orală se poate asocia cu fisuri ale comisurii bucale (‚zăbăluță
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cauzată de virusurile papilomatozei umane (HPV) apar mai frecvent la pacienții cu imunodepresii și au caracter nedureros și neulcerat. Aspectul verucos se asociază INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 80 frecvent cu tulpinile HPV-2 și HPV-4. Leziunile apar mai rar la nivelul mucoasei orale decât la nivelul pielii, sub forma unor proliferări sesile, albicioase, unice sau multiple, dispuse mai ales pe buze, palatul dur și gingii. Condiloamele acuminate pot afecta și mucoasa orală prin contact sexual oro-genital, fiind obișnuite la nivelul mucoasei genitale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu tulpinile HPV-2 și HPV-4. Leziunile apar mai rar la nivelul mucoasei orale decât la nivelul pielii, sub forma unor proliferări sesile, albicioase, unice sau multiple, dispuse mai ales pe buze, palatul dur și gingii. Condiloamele acuminate pot afecta și mucoasa orală prin contact sexual oro-genital, fiind obișnuite la nivelul mucoasei genitale infectate cu tulpinile HPV6 și HPV-11. Leziunile apar conopidiforme, roze, sesile, unice sau multiple, dispuse la nivelul mucoasei nekeratinizate. Deși majoritatea infecțiilor cu HPV sunt benigne, se recunoaște rolul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nivelul mucoasei orale decât la nivelul pielii, sub forma unor proliferări sesile, albicioase, unice sau multiple, dispuse mai ales pe buze, palatul dur și gingii. Condiloamele acuminate pot afecta și mucoasa orală prin contact sexual oro-genital, fiind obișnuite la nivelul mucoasei genitale infectate cu tulpinile HPV6 și HPV-11. Leziunile apar conopidiforme, roze, sesile, unice sau multiple, dispuse la nivelul mucoasei nekeratinizate. Deși majoritatea infecțiilor cu HPV sunt benigne, se recunoaște rolul unor tulpini virale (HPV-16, mai rar HPV-18, HPV-33, HPV-35) în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pe buze, palatul dur și gingii. Condiloamele acuminate pot afecta și mucoasa orală prin contact sexual oro-genital, fiind obișnuite la nivelul mucoasei genitale infectate cu tulpinile HPV6 și HPV-11. Leziunile apar conopidiforme, roze, sesile, unice sau multiple, dispuse la nivelul mucoasei nekeratinizate. Deși majoritatea infecțiilor cu HPV sunt benigne, se recunoaște rolul unor tulpini virale (HPV-16, mai rar HPV-18, HPV-33, HPV-35) în apariția unor neoplazii precum carcinomul oral cu celule scuamoase. 5.1.4 Diagnostic Diagnosticul stomatitelor se bazează pe caracteristicile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tonsilite, sunt inflamații faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene. În sens general, noțiunea de angină se referă la senzația de durere, spontană sau produsă de deglutiție, indiferent se amploarea procesului inflamator. Rinofaringita este o angina extinsă suprajacent, la nivelul mucoasei nazal. Uneori, angina se asociază cu stomatită. Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5.2.4.1 Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
riscului de apariție a miocarditei și polineuropatiilor. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 99 Tratamentul igieno-dietetic vizează respectarea repausului la pat și a dietei adaptate stării febrile și toleranței digestive, precum și aplicarea micilor îngrijiri (aspirarea secrețiilor, umidifierea aerului, menținerea igienei tegumentelor și mucoaselor). Traheostomia este o măsură extremă, în caz de asfixie. 5.4.7 Profilaxie Profilaxia difteriei se realizează prin vaccinare cu anatoxină difterică monovalentă, bivalentă (DT) sau trivalentă (DTP), conform calendarului național de imunizări. Profilaxia contacților expuși la difterie se face
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
debutului și durează încă 5 zile după debut. Imunitatea după boală este durabilă. 5.6.3 Etiopatogenie Virusul urlian aparține familiei Paramyxoviridae și are o structură similară virusurilor gripale, cuprinzând ARN-ul viral și o nucleo-capsidă. Virusul pătrunde la nivelul mucoasei rinofaringelui și în ganglionii limfatici loco-regionali unde se înmulțește și apoi diseminează în diferite organe, cu preponderență la nivelul epiteliilor glandulare. 5.6.4 Tablou clinic Incubația oreionului este în medie de 18 zile (12-24 zile). Cea mai obișnuită formă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon, uscăciunea mucoasei orale prin scăderea secreției salivare și eritemul faringian. Alte localizări glandulare extrasalivare ale infecției urliene sunt: Pancreatita, manifestă clinic (dureri abdominale “în bară”, vărsături, diaree) sau subclinică, exprimată prin creșterea amilazelor și a glicemiei Orhita urliană, manifestată la sexul masculin
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
același timp, celulele NK pot juca un rol prin liza celulelor dendritice și macrofagelor, influențând astfel răspunsul celular T dependent. 3. RINITA ALERGICĂ ÎN ACTUALITATE * Definiție * Clasificare * Diagnostic pozitiv și diferențial * Tratament Definiție Rinita alergică este o afecțiune inflamatorie a mucoasei nazale mediată de imunoglobulinele E (Ig E) și care reprezintă o problemă globală de sănătate. Este considerată o afecțiune cronică respiratorie majoră datorită prevalenței în creștere (aproximativ 40% din populație), impactului asupra performanței școlare și productivității muncii, aspectului economic (privind
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
activa direct aceste celule. Rinitele alergice se caracterizează prin prezența unui infiltrat inflamator realizat de diferite celule. Acest răspuns celular include: chemotaxia, recrutarea selectivă și migrarea transendotelială a celulelor, eliberarea de citokine și chemokine, localizarea celulelor în diferite compartimente ale mucoasei nazale, activarea și diferențierea diferitelor tipuri celulare (eozinofile, celule T, mastocite, celule epiteliale), prelungirea supraviețuirii lor, eliberarea de mediatori din aceste celule activate (histamina, cysteinyl leucotrienele), reglarea sintezei de Ig E locale și sistemice, comunicarea cu sistemul imun și măduva
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
meaturilor; o aspectul pituitarei (culoare, grad de umiditate sau uscăciune, neregularități); o poziția septului nazal; o aspectul petei vasculare Kiesselbach-Valsalva; o pigmentații anormale; o neoformații tisulare; o ulcerații sau perforații; o corpi străini. În rinitele alergice, în timpul expunerii la alergene, mucoasa este colorată albastru pal, iar secreția este seroasă. În rinitele nonalergice colorația este roșu întunecat, noroios. Secrețiile vâscoase, colorate în galben orientează spre o etiologie infecțioasă. Mucoasa nazală prezintă un edem simetric (deși nu obligatoriu) al cornetului inferior și o
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
ulcerații sau perforații; o corpi străini. În rinitele alergice, în timpul expunerii la alergene, mucoasa este colorată albastru pal, iar secreția este seroasă. În rinitele nonalergice colorația este roșu întunecat, noroios. Secrețiile vâscoase, colorate în galben orientează spre o etiologie infecțioasă. Mucoasa nazală prezintă un edem simetric (deși nu obligatoriu) al cornetului inferior și o intensificare a vascularizației. Modificările structurale frecvent întâlnite (deviația de sept, crestele septale, polipoza nazală, hipertrofia de cornete) pot întreține o rinită. Dacă există dubii asupra diagnosticului sau
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
o forma marginii posterioare a septului nazal; o prezența polipilor nazali; o forma orificiilor tubare și a foselor Rosenmüller; o obstrucția rinofaringelui prin prezența vegetațiilor adenoide la copil; o prezența unor tumori; o secreții anormale la nivelul coanelor; o aspectul mucoasei porțiunii posterioare a foselor nazale și rinofaringelui (umedă sau uscată, congestionată, îngroșată). Endoscopia rino-sinuzală Inițiată de Hirschmann și Reichert în 1903 și perfecționată grație opticilor Hopkins, endoscopia rino-sinuzală a devenit parte integrantă a algoritmului diagnostic în patologia nasului și sinusurilor
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
se folosește un spray nazal cu acțiune vasoconstrictoare. Folosind endoscopul de 0° imaginea este focalizată pe baza nasului și se execută o mișcare lentă spre rinofaringe. Se examinează cornetul nazal inferior și septul nazal în vederea depistării unor eventuale hipertrofii de mucoasă la nivelul capului sau cozii cornetului inferior. Endoscopul avansează la nivelul coanei și se trece la examenul rinofaringelui. Apoi se explorează meatul mijlociu, situat între zona de inserție a cornetului mijlociu și cornetul nazal inferior. Cornetul mijlociu este o expansiune
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
planșeul sinusului cu rădăcinile dentare, foseta Vilar-Fiol. Pereții sinusului maxilar pot fi studiați cu opticele de 70° și 120°. Indicațiile sinusoscopiei sunt în general aceleași ca pentru endoscopia nazală, modificările imaginii radiologice clasice constituind indicația de bază. În condiții normale mucoasa sinuzală este strălucitoare, lipsită de secreții, umedă. În cazuri patologice este inflamată, edemațiată, degenerată polipoid, ulcerată, burjonată. Secrețiile sinuzale pot avea diferite aspecte: apoase, mucoase, serocitrine, reduse sau abundente, dând aspectul de „glue sinus”, purulente, vâscoase sau fluide, cu sau
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
ca pentru endoscopia nazală, modificările imaginii radiologice clasice constituind indicația de bază. În condiții normale mucoasa sinuzală este strălucitoare, lipsită de secreții, umedă. În cazuri patologice este inflamată, edemațiată, degenerată polipoid, ulcerată, burjonată. Secrețiile sinuzale pot avea diferite aspecte: apoase, mucoase, serocitrine, reduse sau abundente, dând aspectul de „glue sinus”, purulente, vâscoase sau fluide, cu sau fără fetiditate, cazeoase, solide, cenușii, negricioase. Endoscopia sinuzală mai poate evidenția tumori, chisturi, polipi, corpi străini, leziuni cicatriceale ale mucoasei. Ostium-ul sinuzal poate fi congestiv
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
pot avea diferite aspecte: apoase, mucoase, serocitrine, reduse sau abundente, dând aspectul de „glue sinus”, purulente, vâscoase sau fluide, cu sau fără fetiditate, cazeoase, solide, cenușii, negricioase. Endoscopia sinuzală mai poate evidenția tumori, chisturi, polipi, corpi străini, leziuni cicatriceale ale mucoasei. Ostium-ul sinuzal poate fi congestiv, edematos, obstruat de formațiuni patologice. După aspectul endoscopic, leziunile sinuzale pot fi clasificate în mai multe tipuri: o tipul 0 - mucoasă normoplazică, transparentă, umedă, cu funcțiile ostială și muco-ciliară normale; o tipul 1 - mucoasă normoplazică
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]