17,288 matches
-
propus unii? Chiar acceptându-i caracterul procesualist, de devenire, tot trebuie s-o descoperim, cel puțin în proiectele avute în vedere. Creditul constituie în societatea contemporană un instrument de control social; el exercită o presiune constantă (deseori angoasantă) pentru a munci, pentru a inova, pentru a câștiga fie și furând (criminalitatea trebuie privită și din punctul de vedere al presiunii sociale pe care o exercită a avea). Suntem împinși în a ne împrumuta de o dorință tot mai mare de a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
face în funcție de producție, ci în funcție de consum; problema nu este atât ce lucrează indivizii cât ce-și pot permite să cumpere ei. În aceste condiții "capitalistul" nu vede în individ muncitorul, ci în special consumatorul, această "calitate" antrenând dorința de a munci. Polarizarea în patronate/sindicate dă seama de polarizarea în clase sociale introdusa de Marx. Ceea ce înseamnă că pe un anumit plan "lupta de clasă' continuă chiar și în societățile cele mai liberale. Prin scurtăturile și auto-protecția ce ne caracterizează, economia
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ontologiei, diferit de tot ceea ce s-a gândit până acum, în cadrul căruia este va fi mai curând o funcție aptă să dea seama de procese. Nevoia organismului nostru de exerciții fizice ne arată că, în fond, dorința omului de a munci pentru a avea derivă și din instinctul de conservare biologică, de menținere a organismului în bune condiții. Poate că asta "știe" țăranul care se trezește în zori pentru a pleca la muncă; este mânat de intuiția eșecului biologic a lui
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
context este valabilă întrebarea: Ce anume din Vechi pregătește Noul? ٭ Pustnicul contemporan: izolat de ceilalți, cu burta plină și telecomanda în mână. O formă de pierzanie a omului contemporan: cariera. A inventa ierarhii profesionale înseamnă a oferi motive pentru a munci. Condiția de existență a carierei este dată de ocolirea întrebării "Pentru ce?"; ori de anticiparea ei prin intermediul răspunsurilor preformate (acesta fiind unul din rosturile școlii). Copiii care dau răspunsuri haioase la întrebarea " Ce vrei să te faci când vei fi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
iarnă ARISF - Asociația, recunoscută de CIO, a Federațiilor Internaționale a Sporturilor GAISF - Asociația Generală a Federațiilor Internaționale a Sporturilor WOA - Asociația Mondială Olimpică CIFP - Comitetul Internațional pentru Fair-Play IPC - Comitetul Internațional Paralimpic WADA - Agenția Mondială Antidoping Argument „Noi n-am muncit - prietenii mei și cu mine - pentru ca Jocurile Olimpice să cadă în mâna celor cu interese comerciale sau politice”, afirma Pierre de Coubertin, întemeietorul Jocurilor Olimpice moderne în cadrul unei conferințe desfășurată în Olympia în anul 1927. Acestea au fost cuvintele unui om care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
abia Îl purtau spre casa lui, unde zăcea pe un pat de paie, bunica lui, bolnavă.Ducea În brațe o pâine rotundă și neagră din secară și spera că dacă bunica ar mânca măcar puțin, ar mai prinde ceva putere. Muncise toată ziua la brutar pentru acea pâine neagră: măturase, frecase podelele cu mâinele lui mici. Cum mergea singur pe uliță, la o cotitură, de după niște tufe dese,Îi sări În cale un tâlhar, care Îi ceru pâinea.La Început copilul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
luând-o la fugă. -Să știi că nici o faptă rea nu rămâne ascunsă! Mai strigă copilul neputincios după hoțul pe care nu-l putu prinde din urmă. Lacrimile Îi curgeau pe obrajii uscați. Îi părea rău după pâinea pentru care muncise toată ziua.Ce Îi va da bunicii să mănânce? se Întreba el.Și se mai Întreba de ce pe pământ sunt oameni răi. Dar bine că pe pământ mai sunt și oameni buni și corecți.Așa cum era șeful de post.Acesta
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ar avea copii, poate l-ar Îmbuna și l-ar face un om mai domol.Cum auzi ce-i spune nevasta, Crăciun Înlemni:copii? Cine are nevoie de copii? Țipă, nu te lasă să dormi noaptea, trebuie să te spetești muncind pentru ei, le curge nasul și fac pe ei.Nevasta nu se lăsă și din când În când iar Îi amintea bărbatului de copii, cât sunt de mici ăi de drăgălași, ce frumos este să-i strângi la sân, să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
curățat cotețele, de păscut oile, de adus apă, de asezat lemne, de măturat prin ogradă și câtei și mai câte treburi.Crăciun țipa mereu la ei, Îi Înjura și Îi lovea cu biciul.Bieții copii erau plini de vânătăi, slăbiseră, munceau din zi până În noapte, peste puterile lor. În vremea aceea Maica Domnului Îl născuse pe pruncul Iisus Într-un grajdi.Nevasta lui Crăciun merse și ea să se Închine micului Împărat și Îi povesti Fecioarei Maria cum se poartă bărbatul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Într-un grajdi.Nevasta lui Crăciun merse și ea să se Închine micului Împărat și Îi povesti Fecioarei Maria cum se poartă bărbatul ei cu copiii. Noaptea, Fecioara Maria i se arătă În vis lui Crăciun, dojenindu-l pentru că Îi muncea pe copii și că era atât de aspru cu ei, de parcă n-ar fi avut inimă.Crăciun se răsucea În pat, dar nu se putea trezi.Maica Domnului Îl dojeni blând spunându-i că pentru a-și răscumpara greselile, nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
tâlhari și hoți.Aveau loc cele mai grozave omoruri.Femeile Își omorau pruncii din pântece ori Își otrăveau bărbatul.Bărbații se omorau Între ei, Își omorau frații și chiar părinții. Femeile nu vroiau să mai crească copii, iar bărbații nu munceau nimic.Totul În țara aceea era ceva rușinos.Mesele erau ticsite de bucate peste fire de multe, bețivii dormeau cu capul pe mese, muzicanții ziceau cântece deochiate, iar dansatorii se prindeau Într-un amețitor dezmăț. Cineva trebuia să Îndrepte lucrurile
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
multe chiar. Sunt neliniștit, nemulțumit. N-am realizat nimic, doar copiii. Dar copiii vor pleca, fiecare cu viața lui. Eu am să rămân din nou singur. Cu Camelia, dacă nu mă va lăsa și ea. Sunt tot mai tăcut și muncesc, de dimineața până seara, pentru toți. Cred că fetele pe care le-am cunoscut m-au manevrat, m-au manipulat. Au obținut de la mine tot ce-au vrut. Dar eu, în care timp al vieții mele am fost mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
căsătorie. Vânzările mergând bine, a trebuit să supraetajez în spațiile din spate. Mă duceam des la Muzeu Național de Istorie, ca să privesc bijuteriile Coroanei, mai ales ale Reginei Maria. Apoi mă întorceam la atelier și încercam să le desenez. Am muncit mult când am început să le execut. Și, într-o zi, când am deschis magazinul, în vitrina mare, pe piedestale, în vitrinele mici, străluceau copiile mele după bijuteriile Reginei. Au avut un succes extraordinar! Toate doamnele doreau să cumpere. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
am dat ordin să fii condus la mine, ca o veche cunoștință... Vii de sărbători cu familia, ai unde sta? Deși toate cele opt etaje sunt pline, pentru prieteni... Mulțumesc, am casa mea in Bușteni. Ești proprietar, care va să zică... Da, am muncit, am câștigat bine... Și eu am muncit cinstit și mi-au mers bine treburile. Vorba unui mare om de afaceri, n-am fumat, n-am băut... Așa e, nici eu n-am fumat și n-am băut, am o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mine, ca o veche cunoștință... Vii de sărbători cu familia, ai unde sta? Deși toate cele opt etaje sunt pline, pentru prieteni... Mulțumesc, am casa mea in Bușteni. Ești proprietar, care va să zică... Da, am muncit, am câștigat bine... Și eu am muncit cinstit și mi-au mers bine treburile. Vorba unui mare om de afaceri, n-am fumat, n-am băut... Așa e, nici eu n-am fumat și n-am băut, am o casă, da' de la casa mea la Irbis... Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mult timp, că maică-sa îi pregătise tot felul de bucate după care se dădea el în vânt, că Ana și Alice... Și a venit ziua concertului... Am dormit prost toată noaptea, nu mi-am găsit somnul, iar m-a muncit Argatu... Pe la 18,00 am luat un taxi și am plecat toți, ca niște manechine, parfumați și dichisiți. La Ateneu, lume de pe lume, toți ne întrebau de un bilet în plus. Îmi purtam cu stil costumul Armani și papionul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ochii aceia ca cerul, cu vocea blândă și caldă... Și lovitura aceea în moalele capului cu inelul cu ametist. Fugise de la Paris, voia să-și afle liniștea, să scape de fantasme. De aceea își luase casa de la Bucura, de aceea muncea acolo de dimineață până seara, să-și umple timpul, să cadă secerat, să doarmă fără vise, să uite, să uite, să uite! Trebuia să-și umple cu ceva ziua, ca să nu-i mai rămână timp de cai verzi pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vin. Domnule Petre, binevoiți a împărți cu noi masa asta. Nu ne așteptam la musafiri, îs bucatele pentru noi, un borș de cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc din greu de dimineață până seara și lelea Maria are grijă să mă hrănească bine. Petre ceru și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ca o pisică mare. Înțeleseseră că trebuie să o lase să se odihnească. Plecă de mână cu Ana prin livadă și apoi se așezară pe prispă. Tată, e minunat aici. E minunat tot ce ai făcut. Cât trebuie să fi muncit! Pentru ce, tată? Pentru voi, copiii mei. Ai făcut toate astea singur? Da, dragă mea, singur. De aceea ai lipsit atât de mult timp? Da. Ce regret eu este că nu m-am bucurat de adolescența voastră. Am muncit, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fi muncit! Pentru ce, tată? Pentru voi, copiii mei. Ai făcut toate astea singur? Da, dragă mea, singur. De aceea ai lipsit atât de mult timp? Da. Ce regret eu este că nu m-am bucurat de adolescența voastră. Am muncit, am muncit... Hai să te duc la locul meu favorit. În spatele casei am pus o băncuță mică, sub un nuc. Bine, hai acolo. Acolo îi aștepta Toni, lungit în fața garajului, ca și cum ar fi vrut să păzească mașinile. Se ridică alene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Pentru ce, tată? Pentru voi, copiii mei. Ai făcut toate astea singur? Da, dragă mea, singur. De aceea ai lipsit atât de mult timp? Da. Ce regret eu este că nu m-am bucurat de adolescența voastră. Am muncit, am muncit... Hai să te duc la locul meu favorit. În spatele casei am pus o băncuță mică, sub un nuc. Bine, hai acolo. Acolo îi aștepta Toni, lungit în fața garajului, ca și cum ar fi vrut să păzească mașinile. Se ridică alene, se lipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
făcut-o aici, la casa aceasta. Ar fi un semn c-ai fost nefericit un timp și ți-ai îngropat nefericirea în această muncă. Așa am gândit eu. Nu, draga mea, spuse el cu ochii în zare. Nu! Eu am muncit pentru ca voi, copiii mei, să aveți un loc liniștit, de odihnă. Nu-ți mai bate capul cu mine, ai grijă de fericirea ta. Lasă psihologia în seama altora. Dar știi, tată, mie mi-ar fi plăcut să fac și psihologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în 1900 confirmă un caz de scarlatină la un copil evreu care moare. Doctorul În prezent, nu există o evidență riguroasă a medicilor care au lucrat după război la Lespezi. Vom enumera o serie de nume de medici care au muncit pentru sănătatea oamenilor, cu toate că au avut de luptat cu urmările războiului sau cu indiferența autorităților. Doctor Ana Pascal, căsătorită Ițco, apoi Mitrofan, absolventă a U.M.F. Iași în 1950, a fost prima femeie medic pediatru din Lespezi, până în 1953. Doctor Tuldy
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-o porți, Niciodată să n-o scoți, Să te apere mereu, De dușmani, de tot ce-i rău.” - creion (plumb) „Cu plumbul să-nveți Să scrii și să socotești, Mintea să ți-o lumineze, Viața să ți-o-nsenineze.” - bani „Să muncești ca să ai bani, Dar nu ca să ai dușmani, Să asuzi și să trudești Și cu cinste să muncești.” - ață roșie (băiat) „Ață roșie ț-om pune - cordică (fată) Ca să ai și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]