5,301 matches
-
ceho - român, ridicată în mod sistematic și dezmințită de mine în mod sistematic , începe să mă obosească.Când rușii vor voi să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi “ 98. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit 98 Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, p.80. 64 61 traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
reprezentant al guvernului sovietic declara: ”Mare prostie au făcut guvernanții români, burghezia română și Carol al II-lea ... dacă nu l-ar fi dat afară din guvern pe Titulescu în vara anului 1936, este foarte probabil că pactul de asistență mutuală dintre Uniunea Sovietică și România, al cărui text era parafat de Litvinov și Titulescu, ar fi fost profitabil pentru amândouă părțile. Poate și evenimentele din anii imediat premergători celui deal doilea război mondial s-ar fi desfășurat altfel“ 104. Suntem
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
pentru amândouă părțile. Poate și evenimentele din anii imediat premergători celui deal doilea război mondial s-ar fi desfășurat altfel“ 104. Suntem de acord cu majoritatea autorilor care afirmă că, în realitate, Uniunea Sovietică nu dorea încheierea tratatului de asistență mutuală cu România. Una dintre dovezile solide în acest sens este reprezentată de un document emis la 13 iulie 1936 de către adjunctul lui Litvinov, Nicolai Krestinski prin care solicita lui Stalin să aprobe propunerea lui 104 Valter Roman, Câteva însemnări despre
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Valter Roman, Câteva însemnări despre Nicolae Titulescu, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Dumaă, 68 București, Editura Politică,1982, p. 93. 65 Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea conform căreia guvernul României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
atât timp cât prevederile stabilite în 1919 erau respectate. Desconsiderarea acestora a condus la semnarea la 23 august 1939 a tratatului sovieto - 80 77 german, care transforma estul Europei în zonă de influență sovietică 126. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939 127. Considerăm că al Doilea Război Mondial nu putea fi evitat deoarece acesta era văzut de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
când se introduceau și se defineau precis noțiunile de agresiune, agresor și teritoriu în relațiile internaționale. Au fost prezentate tendințele de apropiere, după reluarea legăturilor diplomatice, dintre România și Uniunea Sovietică. Am subliniat faptul că după semnarea tratatelor de asistență mutuală franco - sovietic și cehoslovaco - sovietic, la 2 mai 1935, respectiv 16 mai 1935, 83 Titulescu a considerat necesar semnarea unui document similar între România și Uniunea Sovietică. Am ajuns la concluzia potrivit căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
asistență mutuală franco - sovietic și cehoslovaco - sovietic, la 2 mai 1935, respectiv 16 mai 1935, 83 Titulescu a considerat necesar semnarea unui document similar între România și Uniunea Sovietică. Am ajuns la concluzia potrivit căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român urmărea ca Uniunea Sovietică să nu mai continue politica de cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Titulescu declara că în eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania. Am argumentat faptul că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală româno - german deoarece era conștient că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
eventualitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică, România era dispusă să încheie un document similar și cu Germania. Am argumentat faptul că deși a făcut aceste declarații Titulescu nu credea în posibilitatea încheierii unui tratat de asistență mutuală româno - german deoarece era conștient că nu se putea semna un asemenea document datorită liberalismului ideilor sale 84 aflate în totală contradicție cu politica promovată de Germania. Am încercat să demostrăm și implicarea lui Titulescu în războiul civil spaniol prin
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
o serie de uzine franceze. La 21 iulie 1936, la Montreaux, Titulescu și Litvinov au parafat un Protocol, ale cărui clauze au fost redactate de Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală românosovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
fiind realistă declarația diplomatului român potrivit căreia, în baza prevederilor acestui articol, Litvinov ar fi recunoscut, de drept, granița dintre cele două state ca fiind râul Nistru și implicit apartenența Basarabiei la România. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Am argumentat că era dificil ca al Doilea Război Mondial să poată fi evitat. Perioada interbelică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
între viziunea explicit naționalistă și concepția critică asupra trecutului național. Înainte de a scruta prefacerile aduse de interbelic în gestionarea politică a trecutului românesc, considerăm oportună zăbovirea prilejuită de întocmirea, în acest punct al analizei, unui bilanț provizoriu privitor la raporturile mutuale dintre educație și naționalism în context european, respectiv autohton românesc. Suita de analize pe care le-am detaliat până în acest moment al argumentației suportă ideea, dominantă în literatura sociologiei educației, cum că reacția unanimă a statelor europene la provocările antamate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În formulele lor ideologice pure, naționalismul și comunismul sunt mutual exclusive, fiind fundamentate pe principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o influență asupra lor" (Daicoviciu et
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o influență asupra lor" (Daicoviciu et al., 1984, p. 31). Este adăugată precizarea care lămurește egalitatea de statut civilizațional de pe care s-au realizat aceste schimburi și tranzacții mutual benefice: "contactul cu marile civilizații ale antichității a îmbogățit civilizația daco-getică fără a-i răpi originalitatea" (ibidem). Ambele elemente distinctive ale paradigmei rolleriane cu privire la chestiunea originii (slavizarea etnogeniei românești și antagonizarea clasială daco-romană) sunt revizuite. Schimbarea de paradigmă este observabilă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologia democratică, formulă de integrare socială proprie societăților occidentale din epoca modernă și până în prezent, este practic imposibilă în absența implicării active a cetățenilor și grupurilor în actul de guvernare. Și aceasta pentru că, în chiar procesul de participare democratică, valorile mutual împărtășite sunt angajate într-un demers care oferă posibilitatea menținerii fenomenului dominației prezent ca relație socială asimetrică în orice tip de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii împărtășite, al acordului comun și încrederii mutuale"67. Nu e vorba, deci, de un consens impus și doar formal existent așa cum se întâmplă în societățile de factură autoritaristă sau totalitară ci de un acord care e produsul procesului democratic. Ca "practică de gândire", ideologia contribuie așadar la
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
dreptul francez că mortul chiar [î]și trece proprietatea sa la cel viu (le mort saisit le vif ) prescripțiunea instantanee a lucrurilor mobile (en fait de meubles possession vaut titre ); - translațiunea proprietății prin simplul consimțământ; - materia absenței; - divorțul prin consimțământul mutual; - împărțeala succesiunei că este declarativă și nu atributivă de proprietate; - succesiunea copiilor naturali; - formele și teoria condițiunilor relative la testamente, legate și donațiuni între vii; - societatea de achizițiuni între soți; - ipotecile și privilegiile; - și alte multe teorii cu totul nouă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
studiile comunicării la University of California, Los Angeles. Pe site-ul personal al profesorului, găsim, printre altele, un articol din iunie 2011, care arată cât de departe a ajuns în explorarea domeniului comunicării: "the communicator can transform communication into a mutual human relationship" (altfel spus, profesorul Asante redescoperă America). A devenit imediat profesor plin la Temple University și a renunțat apoi la numele mult prea eurocentric de Smith, alegând actualul nume, sub care a publicat Afrocentricity: The Theory of Social Change
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sovietică, să retragă rachetele balistice nucleare instalate în Europa occidentală și în Turcia. Pentru prima oară în perioada post- Hiroșima s-a conturat posibilitatea aplicării unei doctrine militare cu nume sumbru: M.A.D., nu de la adjectivul mad, ci acronimul pentru Mutual Assured Destruction. Conform acesteia, într-o confruntare între două forțe sensibil egale, având la dispoziție posibilități comparabile de a lovi cu arme atomice teritoriul inamic, cel ce atacă primul nu are niciun avantaj, căci anihilarea reciprocă este garantată. Criza rachetelor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 71 de El, ele trebuie purtate cu răbdare, după asemănarea lui Hristos. Dacă uneori lovitura Încercării este dificil de Îndu‑ rat, privește la Hristos rănit pentru tine. Îndrăgostiții Își scriu pentru a‑și aminti mutual teama de a fi uitați. De aceea Iisus Hristos, Care te iubește, Îți trimite Încercări, El, pe Care tu L‑ai uitat când ți‑a fost bine. Privește ! Chiar El a păstrat, pentru ca tu să‑ți amintești, cicatricile rănilor suferite
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
multe ori este nevoie numai de inimă bună, de cuvânt bun, de intenție bună, adesea de o singură privire caldă și compătimitoare. Hristos nu doar recomandă gestul sau fapta milostivă, ci mai mult, Se sălășluiește În cei care‑și Împărtășesc mutual iubirea : „De ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne Întru noi și dragostea Lui În noi este desăvârșită” (I Ioan 4, 12). În cartea biblică Facerea (cap. 18), observăm cum ospi‑ talitatea lui Avraam față de cei trei călători care‑l
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
c] aceste creaturi nu sunt, de fapt, primitive, exclusiv egoiste, ci ființe care și-au dezvoltat motivațiile puternice și speciale necesare pentru a crea și a menține o form] simpl] de societate. Cur]tarea reciproc], înl]turarea paraziților și protecția mutual] sunt acțiuni obișnuite în rândul mamiferelor și p]s]rilor sociale. Ele nu au creat aceste obiceiuri folosindu-și acele abilit]ți de control chibzuit și egoist pe care versiunea contractului social le consider] a fi mecanismul necesar îndeplinirii acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of social behaviour, ÎI”, Journal of Theoretical Biology, 7 (1964b), 17-32 Hume, D.: Treatise of Human Nature (1783;ed. L.A. Selby-Bigge (Oxford: Clarendon Press, 1978) Huxley, Ț. H.: Evolution and Ethics, ed. J. Huxley (London: Pilot Press, 1947) Kropotkin, Prince: Mutual Aid: A Factor of Evolution (London, Heinemann, 1902) Lieberman, P: The Biology and Evolution of Language (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1984) Mackie, J.: Ethics: Inventing Right and Wrong (Harmondsworth: Penguin, 1977) Mackie, J.: Hume’s Moral Theory (London: Routledge
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]