36,388 matches
-
spus o dată despre un vestit coleg fizician: "Pauli ăsta are o minte brici!" Același lucru se poate spune despre Ligeti, căci suntem în prezența unei minți muzicale excepționale, care a căutat întotdeauna să găsească mecanisme de precizie pentru orice stare muzicală, oricât de imaterială ar fi fost aceasta. Preocuparea permanentă întru a extrage formularea cea mai clară a unei muzici, de a construi angrenaje coerente și de a inventa complexități sonore ajunge la perfecțiune în lucrări de virtuozitate instrumentală precum Continuum
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
ar însemna unul dintre momentele de maxim interes din componistica secolului 20, ci pentru că, vezi Doamne, pune mari probleme de dificultate tehnică, dar și pentru că sublimul autor și-ar fi făcut prea mulți dușmani datorită stilului vitriolant al cronicilor sale muzicale, publicate în timpul vieții. Trois Fętes Galantes pe versuri de Paul Verlaine și Trois Poemes pe versuri de Baudelaire au devoalat paraziții din grădina armonică, ritmică și mai ales formală a compozitorului. Nici vorbă de exces al virtuozității instrumentale ori de
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar, mai ales, de experiență. Experiența ca început al înțelepciunii. Experiența ca memorie a o sumă semnificativă de lucruri. Experiența ca rădăcină a convingerii conform căreia, prin investigare profundă, realistă, fenomenul muzical restitutiv poate fi modificat substanțial de către investigator, fără a-i periclita verosimilitatea. în plus, cvartetul Emphasis a ajuns la o formulă remaniată în care Jean-Yves Chevalier (sax tenor) și Nicolas Woillard (sax bariton) reprezintă interfața dintre trecut și prezent, iar
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
Marina Constantinescu Ceea ce rămîne năucitor la Avignon - ca și în alte orașe culturale, muzicale, ca Bayreuth, Salzburg, Edinburgh și atîtea și atîtea unde am visa să ajungem și dacă am fost, să revenim - este pelerinajul oamenilor de pretutindeni ca să vadă teatru. Forme ale artei spectacolului. Biletele nu sînt chiar ieftine, ajung și la treizeci și cinci
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Ne-ar fi rămas caietul cu memoriile sale, documente, afișe, fotografii dacă n-ar fi existat bombardamentul asupra Bucureștiului din 4 aprilie 1944. Ne-a rămas încă ceva, fiica celebrului lăutar, Constantă Zavaidoc care a moștenit talentul tatălui, făcând cariera muzicală puțin timp, până la 38 de ani. O familie de muzicieni: Tănase, Vasile, Zavaidoc, Zoe care își făcuse o formație, soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și astăzi eu că și ceilalți colegi ai mei putem declama fragmente întregi din Divină Comedie a lui Dante sau versuri din Petrarca, este numai meritul lui Zinelli care a știut să ne insufle dragostea și pasiunea pentru această limbă muzicală. Păcat că nu am avut același noroc și la franceză, pentru că în afară de mici excepții, nu cred că mulți dintre noi știu poezii întregi pe din afară, în afară de câteva fragmente din Lamartin sau Victor Hugo. Și nu numai că profesori erau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
moment dat, a ajuns în orașul suedez Goteborg. Acolo profesorii de pian fiind mai rări, li se plătea mai bine și aveau și mai mulți elevi. Printre ei, la un moment dat, s-a numărat fiica adolescență a cantorului. Relația muzicală, pe parcursul câtorva ani, s-a transformat la un moment dat într-o dragoste pasionala, lecțiile de pian s-au fructificat până într-atât încât, progresul devenise foarte vizibil : pântecele fetei spunea totul! Față evreica și profesorul de pian! - iată un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Stockholm, la Praga și la Brno. Am răscolit arhive și am citit toate biografiile care s-au scris despre Bedricht Smetana. Exceptând un singur studiu, nicăieri nu se pomenește despre povestea de mai sus. Oricum, ceva tot am descoperit: pretextul muzical din “Vltava” din care s-a inspirat Hatikva, imnul nostru național, este de origine suedeză, nu cehă, cum se crede. Smetana l a plantat în melosul boemian și de acolo a ajuns în România, la primii sioniști... Mărturisesc că imediat ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
carieră, ca Lawrence Foster, ai cărui părinți originari din România au emigrat în America, pentru a nu mai vorbi de pianistul Radu Lupu. Această înșiruire e suficientă pentru a demonstra în ce măsură România s-a aflat în permanență în centrul vieții muzicale europene; apropiata aderare la Uniunea Europeană, ca și contrastul între o viață intelectuală și artistică deosebit de dinamică și realitatea unei țări marcate încă de dificultăți de ordin social și material, generează în prezent un nou interes pentru România. Am menționat turneul
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
de la Viena, la recomandarea lui Eduard Caudella, directorul Conservatorului din Iași. Micul Enescu, la numai 12 ani, îl uimește până și pe Brahms, interpretând câteva dintre compozițiile acestuia. Descoperă la Viena muzica de operă și marea tradiție austriacă, dar capitala muzicală e în acel moment Parisul, unde este pe cale să se nască o nouă generație de compozitori. Recomandat lui Massenet, Enescu se instalează la Paris, care va deveni pentru cincizeci de ani cea de a doua patrie a sa. Studiază compoziția
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
sa pedagogică devine în acea perioadă deosebit de importantă. Dinu Lipatti e unul dintre protejații săi - o legendă a secolului - violonist, apoi pianist și compozitor. Maestru al lui Yehudi Menuhin, pe care-l urmărește cu atenție și prudență, privilegiind întotdeauna interpretarea muzicală și nu virtuozismul pur, îi va transmite acestuia un profund sens al umanității, care nu-l va părăsi pe Menuhin niciodată, așa cum s-a văzut și atunci când i-a luat apărarea lui Furtwängler după cel de al doilea război mondial
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Și e de neînțeles până în ziua de azi că unul dintre cei mai de seamă interpreți ai secolului 20, compozitor de asemenea, nu se bucură de o faimă corespunzătoare operei pe care a creat-o și rolului său în viața muzicală. Yehudi Menuhin îl considera fără ezitare cel mai mare compozitor al secolului 20, căutând în permanență să-i promoveze opera, așa cum, pe urmele lui Menuhin, o face acum Mariana Nicolesco cu liedurile sale. Departe de România, în timpul dictaturii ceaușiste, Mariana
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
lui Menuhin, o face acum Mariana Nicolesco cu liedurile sale. Departe de România, în timpul dictaturii ceaușiste, Mariana Nicolesco avea să se întoarcă în patrie după 21 de ani de absență, în 1991. De atunci încoace a reușit să stimuleze viața muzicală a țării, dedicându-se formării tinerei generații de artiști lirici, organizării de manifestări importante, ca Festivalul Liedului Românesc de la Brașov, orașul său, ori Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée de la Brăila, orașul natal al marii predecesoare, făcând cunoscută lumii, totodată
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
țării, dedicându-se formării tinerei generații de artiști lirici, organizării de manifestări importante, ca Festivalul Liedului Românesc de la Brașov, orașul său, ori Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée de la Brăila, orașul natal al marii predecesoare, făcând cunoscută lumii, totodată, tradiția muzicală a României și creația compozitorilor români, începând bineînțeles cu George Enescu. Una dintre manifestările cele mai recente a avut loc la Palatul Béhague din Paris, sediu în prezent al Ambasadei României din capitala Franței și monument istoric ce dispune de
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Studii moldovene!) Institutul de Muzicologie (parte a Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție. Coordonatorul său, profesorul Helmut Loos, originar din Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de arhivă cu tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze treptat o rețea de cunoștințe și să faciliteze compararea realităților muzicale din diferite regiuni central- și est-europene. De aceea, Helmut Loos organizează anual un simpozion internațional la care
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de arhivă cu tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze treptat o rețea de cunoștințe și să faciliteze compararea realităților muzicale din diferite regiuni central- și est-europene. De aceea, Helmut Loos organizează anual un simpozion internațional la care participă de regulă cercetători germani, austrieci, unguri, polonezi, cehi, ruși, români, ucraineni ș.a. De curând (între 6-10 mai), tema centrală a fost Ucraina
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
muzica din Galiția sau spre modernitatea genurilor muzicii ușoare în Ucraina. N-au lipsit o evocare a figurii romantic-paternale a lui Mihail Lisenko, o expunere despre muzica folclorică (asezonată cu destule nuanțe tradiționalist-naționaliste) sau o incursiune în aspecte ale culturii muzicale evreiești din Ucraina. Mai multe am aflat în acea sesiune a simpozionului dedicată interferențelor muzicii ucrainene cu polonezii, cehii sau austriecii. Personal, m-au interesat (în același context al conexiunilor) analiza (statistică a) lui Helmut Loos la fluctuația de studenți
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
chiar emoționant. Spiritul științific revine când le compari cu partitura bartókiană în care aceste surse se regăsesc. În fine, câteva referiri concrete la partituri ale compozitorilor ucraineni contemporani au întregit tema simpozionului cu subtitlul "Idee și istorie a unei mișcări muzicale naționale în contextul său european". Am preferat (unei căutări școlărești de corale luterane în piese de Edison Denisov, Valentin Silvestrov ș.a., sau unei de altminteri acribice analize a concertelor lui Miroslav Skorik) problematizarea lui Peter Andraschke asupra Muzicii pentru copii
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
solid neoclasicism (european? rus? greu de zis!) traversa majoritatea lucrărilor simfonice contemporane, semnate de Skorik, Stankovici sau Șcerbakov. Dacă minimalismul static și atemporal al lui Silvestrov dintr-o cantată după Keats nu m-a convins, în schimb forța unei construcții muzicale foarte bine gândite și simțite m-a făcut să rețin numele lui Iuri Laniuk (fost violoncelist). E Mandicevschi român sau ucrainean? Citind un articol despre configurarea culturii muzicale de tip occidental în Ucraina, am găsit în prim plan, cum era
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
cantată după Keats nu m-a convins, în schimb forța unei construcții muzicale foarte bine gândite și simțite m-a făcut să rețin numele lui Iuri Laniuk (fost violoncelist). E Mandicevschi român sau ucrainean? Citind un articol despre configurarea culturii muzicale de tip occidental în Ucraina, am găsit în prim plan, cum era de așteptat, presiunea ideologică a Rusiei sovietice. Dar am mai găsit și un detaliu interesant, pe care-l consider ilustrativ pentru o anume mentalitate naționalistă. Este vorba de
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
fidelă în totalitate. Dispoziția bovarică, pe care o considera, cu oarecari ezitări, la fel de importantă în structura psihologică dihotomică, a privit-o uneori cu un ușor sentiment de vinovăție: "voi sublinia - scrie în Memorii II, cap. XXXV - numai aderența psihologică, valoarea muzicală a Ťmutațieiť, ca și a relativismului de la baza ideologiei mele, care, departe de a fi o manifestare bovarică (s. n.), reprezintă expresia temperamentală cea mai fidelă, valabilă nu numai pentru valorile estetice, ci și pentru toate celelalte valori, fără excluderea chiar
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
textele specifice "rânduielii ortodoxe a înmormântării sau a parastasului"; de cele ale "cântecelor funebre supraviețuitoare în cultura orală a țăranului român" sau de "cântecul medieval citat de Monteverdi în Sonata sopra Sancta Maria ora pro nobis." Cu toate că în literatura noastră muzicală mai există un Recviem - Parastas al lui Marțian Negrea și un Recviem semnat de Myriam Marbé, Pomenirea maestrului Ștefan Niculescu "este - conform mărturiei autorului - o adaptare proprie a denumirii celebrului Ein deutsches Requiem, Ťdupă cuvinte din Sfânta Scripturăť, cum spune
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
implică, după modelul Jung-Eliade, investigarea pluralității surselor, tradusă în muzică prin polifonie - descinsă, la rându-i, din plurivocalitatea medievală. Or, "cercetarea și regândirea surselor primare ale plurivocalității" ar avea ca scop, în opinia compozitorului, "tocmai deschiderea de căi noi creativității muzicale." Așa se face că lucrări mai vechi precum Axion, Psalmus, Sextuplum, Invocatio, Cantos, Deisis (Rugăciune), Litanii la plinirea vremii reprezintă tot atâtea chintesențe ale unor asemenea simbioze. de Ștefan Niculescu impresionează prin simplitate și grandoare; prin rigoarea, substanța și frumusețea
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
analizează în cap. XXXV din Memorii II prin ce se manifestă la el "proiecția fidelă a psihologiei scriitorului" în operă și consideră așa-zisul său "simbolism", ca și relativismul, de natură temperamentală. E. Lovinescu va pune în seama unei inspirații muzicale (pe care o va ironiza Camil Petrescu în pamfletul său antilovinescian) capacitatea sa de speculație intelectuală, derivată, paradoxal, din stări sufletești obscure și din resursele inconștientului. Tot în seama simbolismului său temperamental pune E. Lovinescu "realizarea unei critici fără afirmare
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
Ne-ar fi rămas caietul cu memoriile sale, documente, afișe, fotografii dacă n-ar fi existat bombardamentul asupra Bucureștiului din 4 aprilie 1944. Ne-a rămas încă ceva, fiica celebrului lăutar, Constantă Zavaidoc care a moștenit talentul tatălui, făcând cariera muzicală puțin timp, până la 38 de ani. O familie de muzicieni: Tănase, Vasile, Zavaidoc, Zoe care își făcuse o formație, soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]