1,904 matches
-
recent, prin aceea a unui „avangardism prudent”, ca „tentativă de a transforma negativismul tipic avangardist într-o afirmare constructivă” sau „experimentalistă”. În această ultimă și definitorie ipostază, Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă funciarul nonconformism al avangardei, radicalul ei anticonvenționalism, și năzuința unei anumite echilibrări a raporturilor cu tradiția marii poezii românești (de la Eminescu, elogiat încă în Integral, la Arghezi sau Bacovia), dintr-o perspectivă ce se apropie adesea de „modernismul moderat”. În orice caz, iconoclastia avangardistă n-a afectat la el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
visai că-n gându-mi eu fața ta o tai, Că ce rămase-atunci naintea minți-mi, vai! Era doar începutul frumos al unui leș... (Gelozie, 1880) S-a văzut aici "baudelairianism" fără Baudelaire, dar și extraordinarul poet francez avea o năzuință similară către adevărul dezbrăcării de formă. Dacă adevărul e tăcere, ajungi la el dezbrăcând lumea de toate formele care ascund ființa, de toate straiele, aparențele: Viața internă a istoriei cugetă bătrânul Euthanasius e instinctivă; viața exterioară, regii, popii, învățații, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe repetare și aștepta de la ei același lucru"445. Dragostea necondiționată, iată enigma eternei reîntoaceri: "Timpul uman nu se învârtește în cerc, ci avansează în linie dreaptă. Acesta-i motivul pentru care omul nu poate fi fericit, căci fericirea e năzuința spre repetare"446. E "dulcea lege a repetării". În Voința de putere, Nietzsche întrevede în orice ființă și în orice lucru ceva care scapă ușurătății, ceva care se repetă. Eminescu a contrazis antropologia de până la el care se funda pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Kutein nu au tradus romanul „din grecește și slavonește”, cum pretind, ci direct din latinește, folosindu-se de ediția pariziană a lui Jacob Billius și apelând doar pentru anumite pasaje la redacții slavone și grecești. Formularea din titlu se datorește năzuinței exprese a tălmăcitorilor de a fi bine acoperiți în raport cu norma ortodoxă. Același a fost motivul pentru care Fota grămăticul a prelucrat titlul versiunii Kutein în copia ce cuprinde doar textul românesc. Toate sau aproape toate manuscrisele ulterioare specifică într-un
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
conducerea revistei pare să îl fi avut însă fiul directorului, Victor Popescu, și Constantin Fântâneru. Cel dintâi semnează editorialul Reapare „Universul literar”, conținând precizări programatice, dar liniile de forță sunt, în general, cele trasate la mijlocul deceniului al treilea. Date fiind „năzuințele adevăratului gând românesc de a se oglindi în artă”, publicația se va pune „în slujba lor” prezentând „pilda bunei literaturi și prin cuprinsul pe care-l vor aduce paginile sale, și prin recomandarea operelor valoroase”, „călăuzindu-se” în această întreprindere
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
VIAȚA STUDENȚEASCĂ, publicație apărută la Paris la 15 decembrie 1934. Articolul-program menționează că revista „va reflecta nevoile și năzuințele celor ce studiază, va dezbate și soluționa problemele legate de viitorul lor” și „va încerca să libereze conștiințele și să înlăture iluziile primejdioase”. Un caracter programatic are și textul Parisul și studențimea, unde Victor Eftimiu aduce un elogiu orașului din
VIAŢA STUDENŢEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290538_a_291867]
-
În fața pericolelor reale sau Închipuite care Îi Înconjurau. Formula autonomiei Transilvaniei va fi luată În considerare, tot mai mult, doar ca un paleativ nefericit, În lipsă de altceva mai bun, atunci când raportul de forțe nu permitea exprimarea directă a unei năzuințe mai Îndrăznețe. Transilvanismul profesat de o parte a elitei maghiare din perioada interbelică va reprezenta o asemenea atitudine cu funcție de compensare, similară autonomismului românesc din perioada dualistă. Dar ce atitudine poate să adopte istoricul de astăzi, În raport cu aceste evoluții? O
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceeași vale, În același munte, lângă același râu? Dialectica relației „patrie - națiune” poate fi Întâlnită și În cuvântarea rostită de episcopul ortodox Andrei Șaguna XE "Șaguna" , cu ocazia reuniunii politice revoluționare de la Sibiu, din 28 decembrie 1848: Simțământul liberal este năzuința către dezvoltarea liberă a referințelor de stat și cetățenești; iar cel național este deosebita simpatie către toți aceia care sunt de un neam, de o națiune sau limbă. Simțul liberal-național dominează acum toate popoarele, le Încinge pe toate cu o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atitudinile specifice secolului următor, când costumul popular se va transforma Într-o armă politică, afișată ostentativ, iar eleganța feminină se va Împleti cu exprimarea sentimentului național. Actul Înfățișării românilor În fața Împăratului (femei, copii, bărbați) ascunde, de fapt, În sine o năzuință colectivă, poate neclar conștientizată, dar resimțită În mod difuz În Întreaga societate ardeleană: românii doresc, În fond, ca Împăratul să ia act de existența lor, ca entitate bine cristalizată, ca factor de care să se țină seama. Acest irepresibil impuls
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ori, prin mijlocirea unei penițe manevrate de o mână de bărbat), efigia luminoasă a Habsburgilor se stingea din sufletele românilor, Înecată de farurile orbitoare ale sentimentului național. Iar exemplul ardelencelor, seduse cândva de strălucirea puterii imperiale, dar Înșelate apoi În năzuințele lor, din perspectiva unor noi tipuri de sentimente și credințe, ne arată că mirajul personalității, atunci când stă sub semnul constrângerii și al oprimării, nu va găsi niciodată ecouri durabile, nici măcar Într-un suflet Îngăduitor de femeie. Iubitele unguroaice ale lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nuanțată În cazul lui Kőváry prin surprinderea unor motivații suplimentare ale mișcării românești, chiar dacă valorizarea lor diferă, desigur, de cea prezentă În viziunea românească. Astfel, Kőváry insistă asupra idealului Dacoromâniei sau vorbește despre tendințele de unificare confesională ale românilor ardeleni - năzuințe proprii elitelor revoluționare românești - cu toate că, este adevărat, le consideră niște proiecte lipsite de realism, simple „himere metafizice”. Dintr-un alt punct de vedere, În pofida faptului că se arată revoltat de comportamentul pe care Îl atribuie românilor În timpul revoluției, Kőváry crede
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sale În „cei buni” și „cei răi”. În schimb, Jókai manifestă o atitudine mai nuanțată și o certă simpatie față de români atunci când construiește, printre primii În cultura maghiară, imaginea unei elite românești, cultă, conștientă de sine, cu idealuri proprii și năzuințe superioare, dintre care cea mai importantă o reprezintă emanciparea națională și socială a propriei etnii. Această elită formează o altă categorie În tipologia participanților la revoluție, privită cu mai multă Înțelegere și Înfățișată Într-o lumină mai bună. Pe lângă faptul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
totul nouă asupra felului În care revoluționarul ardelean reacționează la acest mesaj. Corespondenții săi italieni, firi mult mai temperamentale, dar lipsiți și de experiența politică a lui Papiu XE "Papiu" , fac loc În scrisorile lor unor idei care țin de năzuințele și ideologia risorgimentală. Fără Îndoială că și ei respectă cerințele minime ale unei prudențe absolut necesare: exprimările sunt adeseori voalate, aluzive, cu sensuri deliberat ambigue. Uneori Însă, furați de patetism, spun lucrurilor pe nume, uitând de rigorile conspirativității. Semnificativ este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cea a identității de idealuri și comunității de interese. În 24 de scrisori, În condițiile unei discreții lesne de Înțeles, ea figurează În șase ocurențe, conturând, dacă nu un clișeu verbal, cel puțin o idee general acceptată: „nutrim aceleași sentimente, năzuințe și cugete”, „năzuințele noastre sunt mereu aceleași”, „fie ca soarta să ne hărăzească Împlinirea năzuințelor noastre comune (i nostri comuni desiderii)” etc. Formulările colegilor lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" (A. Petri sau A. Policretti) probează faptul că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de idealuri și comunității de interese. În 24 de scrisori, În condițiile unei discreții lesne de Înțeles, ea figurează În șase ocurențe, conturând, dacă nu un clișeu verbal, cel puțin o idee general acceptată: „nutrim aceleași sentimente, năzuințe și cugete”, „năzuințele noastre sunt mereu aceleași”, „fie ca soarta să ne hărăzească Împlinirea năzuințelor noastre comune (i nostri comuni desiderii)” etc. Formulările colegilor lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" (A. Petri sau A. Policretti) probează faptul că la Padova se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei discreții lesne de Înțeles, ea figurează În șase ocurențe, conturând, dacă nu un clișeu verbal, cel puțin o idee general acceptată: „nutrim aceleași sentimente, năzuințe și cugete”, „năzuințele noastre sunt mereu aceleași”, „fie ca soarta să ne hărăzească Împlinirea năzuințelor noastre comune (i nostri comuni desiderii)” etc. Formulările colegilor lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" (A. Petri sau A. Policretti) probează faptul că la Padova se formase un grup de studenți, italieni și români, bine sudat și prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Membrii săi conștientizează situația similară În care se aflau românii și italienii; mai mult, de aici ajung chiar la concluzia necesității alianței și a colaborării, exprimată În paginile unei scrisori, În mod sugestiv, prin puncte de suspensie: Din suferințele, din năzuințele și afinitățile noastre, izvorâte din cauze identice - dacă nu aceleași, totuși foarte asemănătoare - se naște Între noi, prietene, un alt raport, și el este de simpatie, de.... Ideea plutea În aer, la Îndemâna tuturor. Altă problematică, extrem de preocupantă, decelabilă În corespondență
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doar simplei curiozități, ci urmăreau o finalitate clară, chiar dacă ea era, din nou, disimulată cu grijă În paginile epistolelor. Andrea Petri va afla În primul rând de la colegul său ardelean aspecte privind „spiritul național redeșteptat al acestor popoare, suferințele lor, năzuințele și străduințele de a atinge un scop care...”. Un al treilea aspect caracterizant pentru atitudinile grupului de la Padova Îl constituie implicarea efectivă În acțiunea politică, În demersul revoluționar. În această privință, cum era de așteptat, exprimările sunt mai ezoterice, aluziile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau a unei literaturi naționale. Dar această caracterizare nu se poate face decât în termeni universali, pe baza unei teorii literare. De aceea știința literară are foarte mare nevoie astăzi de o teorie literară, de un organon de metode. Această năzuință nu înseamnă însă, desigur, o minimalizare a importanței înțelegerii și aprecierii emoționale ca două condiții preliminare ale cunoașterii și, prin urmare, ale considerațiilor noastre asupra literaturii. Dar acestea mu sunt decât condiții preliminare. A susține că cercetarea literară servește numai
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1.Transcrie, din paragraful al treilea, o structură antitetică. 2.Motivează folosirea cu precădere a verbelor la timpul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei [...] Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1. Prezintă perspectiva narativă, pe baza fragmentelor date. (1 p.) 2. Comentează comparația din ultima frază. (1 p.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1. Încadrează, prin două trăsături, această creație în romanul de tip realist. (1p.) 2. Ilustrează perspectiva narativă pe
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în devenire, Time Managementul, sunt de mare folos în reducerea stress-ului și pregătirea organismului pentru acțiunile factorilor exogeni. Esența constă în a găsi o formulare cât mai adecvată pentru a repartiza rezonabil și eficient timpul între muncă, familie și propriile năzuințe. Totul depinde de alocarea de secvențe de timp, cât mai riguros calculate, pentru fiecare activitate ce trebuie desfășurată-se are în vedere pilonul întâi, planificarea-, luarea în considerare a tuturor condițiilor și a eforturilor pentru respectarea acestora - al doilea pilon
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
și escalada sportivă. Data „nașterii” alpinismului este 3 august 1787, ziua în care geologul Horace Benedict de Saussure a urcat pe Mont Blanc fiind însoțit de medicul Jacques Balmat. Ca și celelalte activități umane, alpinismul a evoluat rapid, de la simpla năzuință de a urca o culme la diversele forme de practicare din zilele noastre, cuprinzând o gama variata de aspecte, printre ele și escalada sportivă. Treptat-treptat, au apărut câteva ramuri ale alpinismului clasic care au păstrat o parte din regulile sale
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
psihic și spiritual iar în cadrul acestora, adolescența reprezintă vârsta opțiunilor și afirmării de sine. Noua identitate care se construiește în adolescență, mai ales pe parcursul studiilor, este în măsură să profileze modele și idealuri de viață prin definirea sensurilor și a năzuințelor de autorealizare. Maturitatea tinerilor n-ar fi posibilă fără un dialog cultural continuu cu lumea cărților și a oamenilor purtători de valori culturale. Un instrument intelectual fundamental, desprins în școală și perfecționat în cursul studiilor, lectura constituie principala capacitate culturală
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]