2,943 matches
-
Varia, I, 83-85; Teodor Vârgolici, Aspecte istorico-literare, București, 1973, 8-31; Cornea, Oamenii, 99-107; Negoițescu, Analize, 46-52; Dicț. lit. 1900, 759-761; Șerban, Ispita, 24-41; P. A. Kovcegov, Alecu Russo, Chișinău, 1982; Mircea Anghelescu, Alecu Russo sau Literatura ca expresie a vieții unei nații, RL, 1989, 12; Manolescu, Istoria, I, 213-218; Regman, Nu numai, 33-63; Negoițescu, Ist. lit., I, 51-54; Faifer, Semnele, 173-174, 189-207; Datcu, Dicț. etnolog., I, 190-191; Dicț. analitic, I, 31-33, 193-195, III, 60-62; Dicț. esențial, 726-727; Vârgolici, Portrete, 10-21. F.F.
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
fondarea unei bănci internaționale de natură să-i aducă lui acele venituri pe care le realizau bancherii occidentali, împrumutându-l - azvârlite populației spre a-i potoli aspirațiile revoluționare, se duseseră grabnic pe apa sâmbetei, noile relații de tip capitalist blagosloveau nația cu primele eșaloane de miliardari, foștii experți în comerțul exterior ai defunctului regim, aventurieri ai tuturor azimuturilor. În noiembrie 1996, doar unul din trei alegători l-a mai votat pe dl Iliescu și ceva mai mulți schimbarea. Punctul pe i
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
Toate Articolele Autorului Nu poate nimeni măslui Obârșia-ncrustată-n bunul nume, Ni-i felul nostru de a fi Porunca Ziditorului de lume. * Vin alții de aiurea să ne spună Că ni-i vetustă marca, și cu-ndemn Că-i potrivit ca nația Română Să poarte, după vremi, un alt însemn. * Ni-i prea adâncă, prea umilă, Zic ei, mătania la Cer, Și că din râvna-ne sterilă Ni-i permanentul efemer. * Eu zic că te înșeli, străine! Noi nu trăim doar în
DE NECLINTIT... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381273_a_382602]
-
babilonienii nu alcătuiau decât o singură națiune și pentru că erau stăpânii necontestați ai lumii, Daniel a avut dreptate să‑i compare cu o „leoaică”, anume cu un animal de formă bine stabilită. La fel, perșii nu formează decât o singură nație, murdară, e drept, dar de o singură limbă. De aceea, el îi compară cu un urs; tot așa i‑a numit pe eleni leopard, căci toți sunt eleni. Dar fiara care stăpânește astăzi nu e o singură nație, ci un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o singură nație, murdară, e drept, dar de o singură limbă. De aceea, el îi compară cu un urs; tot așa i‑a numit pe eleni leopard, căci toți sunt eleni. Dar fiara care stăpânește astăzi nu e o singură nație, ci un amestec de toate limbile și rasele omenești, este o plămădeală de recruți de război, care se cheamă, în întreg, romani, dar care nu vin dintr‑o singur ținut. Acest aspect presupune o semnificație aparte. Ultimul mare imperiu al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vedea în Is. 14,12 sq. o alegorie a destinului lui Satan (Satan este prefigurat de regele Babilonului): „Cum ai căzut din cer, o, luceafăr care răsai în zori de zi? Ai fost azvârlit pe pământ, tu, care porunceai tuturor națiilor? Căci ți‑ai spus în gândul tău: Până la cer mă voi urca, deasupra stelelor cerului voi așeza tronul meu. Voi sta pe muntele cel înalt, pe munții cei înalți de la nord; voi urca până deasupra norilor; voi fi aidoma Celui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mari. Opinia lui Iorga despre natura acestei maladii: „Se părea că și el, ca și Francisc I al Francii și mulți prinți contemporani, fusese atins de boala urâtă pe care, ca «francezăț (termenul a trecut și în românește) sau «napolitanăț, națiile și-o trimiteau una alteia”93. Moartea, care - pentru omul medieval (afirmă Jacques de Goff) - era o vecină apropiată și o amenințare permanentă 94, „umbră a vieții” (cum zicea, într-una din propovedaniile sale, Petru Maior), putea veni de la epidemiile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iulie 1923 sub direcția lui Aron Cotruș; redactor responsabil: Laurențiu Luca. În articolul-program Către cititori, S. se angajează că va fi o publicație independentă politic și că „va căuta să fie un sol de pace și frăție între fiii acestei nații care are încă atâtea lucruri de făcut”. Pe lângă articole sociale, culturale, ideologice, se publică sau, mai ales, se republică și literatură. Bine reprezentată este poezia: Aron Cotruș, Ion Pillat, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Emanoil Bucuța, Demostene
SOLIDARITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
urmă, „consecințele cele mai tragice ale subjugării unei națiuni se înregistrează în ordinea culturală”, iar „cultura unui popor este identitatea lui spirituală în societatea celorlalte popoare”, Horia Stamatu observă că „ocupantul urmărește, în primul rând, să demobilizeze esența spirituală a nației subjugate, sugrumându-i potențialul de creație culturală, după cum în plan material caută să o pauperizeze, exploatându-i bogățiile și confiscându-i puterea de muncă”. Devine astfel necesară realizarea în exil a unui refugiu esențial, în stare „să dezvolte pe mai
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
al școlilor publice de la Trei Ierarhi, fiind ridicat la gradul de protosinghel. Într-un Cuvânt rostit în 1840, cu prilejul deschiderii cursurilor Gimnaziului Vasilian, S. pomenește de „soarele științelor” și face apologia educației, principala cauză a „propășirii sau căderii unei nații”, pledând pentru o cultură în limba națională. Suspectat de a fi propagat idei progresiste, acuzat de a-l fi citit pe Voltaire și de a fi cântat la vioară, i se percheziționează chilia, fiind silit să își vândă biblioteca și
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de dorințele rostite În atâtea rânduri și cu stăruință, de o Întreagă nație” <ref id="8">8 Ibidem, p. 341. </ref>. Există destule probe documentare care atestă
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de dorințele rostite În atâtea rânduri și cu stăruință, de o Întreagă nație” <ref id="8">8 Ibidem, p. 341. </ref>. Există destule probe documentare care atestă că Al. I. Cuza a Împărtășit fără rezerve acest punct de vedere și contemporanii săi ne dau asigurări că, Înainte de a fi ales domn, el le-
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
notă publicată a doua zi În „Monitorul Oficial” al Moldovei - ceea ce făcea ca gestul său să devină public - prin care considera că dubla sa alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17 ianuarie, „constat Încă o dată că țara a cerut unirea cu prinț străin
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
situație „nedorind alta decât binele țării mele, așa precum ea Îl Înțelege și Îl cere voi fi totdeauna gata de a mă Întoarce la viața privată” dacă puterile garante „ar consfinți, prin a lor hotărâre, o combinație ce, pentru această nație, ar Îndeplini toate speranțele ei” <ref id="9">9 Ibidem, p. 639-640. </ref>. Din cele relatate până acum și din ceea ce se cunoaște despre domnia lui Al. I. Cuza reiese că domnitorul a Înțeles caracterul provizoriu al mandatului său, limitat
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de viață și a patruzeci de activitate „pe terenul cultural național”. Istoricul este recunoscut nu doar ca savant și profesor, ci și drept „cel mai mare apostol al neamului românesc, cea mai cuprinzătoare minte românească [...], genialul îndrumător și animator al nației sale în toate domeniile ei sufletești” (At. Necula-Vrânceanu, Eroul Nicolae Iorga). În numărul 4/1930 se anunță înființarea la Chișinău a Ligii pentru Apărarea Românismului în Basarabia, în fruntea ei aflându-se Ștefan Ciobanu, Nichifor Crainic și Gala Galaction, toți
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
culturii românești: „Ca români suntem datori a susține caracterul român, limba dulce a moșilor și strămoșilor, datinile, obiceiurile, lăsămintele noastre”. Pledoaria cetățenească e circumspectă, mizând pe „tradiția bunelor relații româno-maghiare” și avertizează că orice conflict ar putea aduce neajunsuri chiar nației române. De altfel, sectorul sociopolitic al U. adoptă o atitudine neagresivă față de ideile Memorandumului din 1891, atacând chiar aripa radicală a tinerimii române emigrate la București. Literatura este reprezentată exclusiv de traduceri în serial din Jókai Mór, Vó´ró´smarty
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
luptei noastre e spiritualizarea vieții marelui organism social-politic și cultural creator care e națiunea”. Ca și autorul Memorialelor, Alexandru Zub gândește disciplina istoriei nu numai ca o formă de cunoaștere a trecutului, dar și ca un mijloc de spiritualizare a nației sale. A sugerat de mai multe ori în scrierile sale această idee. Discursul lui este coerent și elegant, plin de idei și de o expresivitate remarcabilă. El însuși, ca om, are în relațiile obișnuite de viață un comportament de o
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
ortodoxia răsăriteană. Aceste desfășurări de forțe sunt necesare, pentru că V. nu vrea să dea o simplă, rapidă judecată de valoare despre romanul lui Sebastian; el analizează „gena” cărții, disecă fenomenul, vrea să determine morala colectivă, modul de a fi al nației, chestiuni pe care, de regulă, criticul literar profesionist le evită. Ca să ajungă la o concluzie trebuie să vorbească, în cinci puncte, despre iudei și despre evoluția spiritualității iudaice. Intuiția lui e mai bună și tonul comentariului critic mai potrivit în
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
cu voință și mușchi”. Lui Caragiale îi detectează o atingere a inteligenței de „mobilitatea sceptică a raselor bătrâne”, îi contestă reprezentativitatea românească în dramaturgie, consideră forțată nuvela O făclie de Paște, deși, vorbind de politicienii „pehlivani” și de orășenii unei „nații de chiacheroni”, îl confirmă pe cel căruia îi recunoaște, totuși, calitatea de „mare vizionar”. Avea o înaltă prețuire pentru Mihai Eminescu, respingea însă moda epidemică a „lamentațiilor” posteminesciene; îi premerge totodată lui G. Ibrăileanu în criticile aduse publicării neselective a
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
volumul X, Întregitorii, al marii sinteze Istoria Românilor, volum orientat, de Însuși titlul său, spre relevarea „drumului spre Marea Unire”, cu sublinierea „meritelor unei noi generații”, de care ținea și Iorga, animată de „valori spirituale”, suscitante de „solidaritate nouă a nației”, de un „nou ideal al acesteia”, față de „generația veche”, eroică prin actele Unirii și Independenței, dar și consumată de politicianism. Într-o atare orientare de mare demers istoriografic, constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
motiv legitim de intervenții diplomatice, o platformă utilă de politică externă, dezinteresată de revendicări, și care să ne permită un rol «neangajat» În caz că Macedonia ar fi fost Împărțită, ca românii de acolo să nu fie atribuiți uneia sau alteia dintre nații fără garanție pentru protejarea naționalității și a drepturilor lor. Această politică era foarte agreată de Regele Carol, dornic să vadă opinia publică Îndepărtându-și puțin atenția de la persecuțiile pe care le suportau frații de dincolo de Carpați sub jugul maghiar. În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
guvernatorului civil al Basarabiei, I. Velio, la 28 mai 1863: „Am primit informația că nobilimea basarabeană, pregătindu-se a redacta o adresă Împăratului, cu prilejul evenimentelor din Polonia, este Împiedicată de opoziția partidului boierilor, care visează să restabilească În drepturi nația moldovenească din Basarabia, În scopul de a crea circumstanțe care să-i dea dreptul de a cere unirea cu Moldova” <ref id="5"> 5 Apud Ibidem, p. 219. </ref>. Activitatea acestui grup patriotic, după cum o atestă și autoritățile țariste, va
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a fost depășit): Noi, oamenii, trebuie să abandonăm îngustele înclinații naționaliste și să îmbrățișăm comunitatea, ca lume cu sens unic. Aceasta va implica stabilirea unui guvern mondial și edificarea unei civilizații mondiale în care oamenii de toate rasele, de toate națiile, de toate culorile și toate credințele vor colabora în scopul comun al păcii mondiale, uniți sub stindardul ordinii internaționale 202. La începutul secolului XXI, se părea că obstacolul naționalist va fi ușor depășit și civilizația globală, noua ordine mondială, guvernul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ani nu se mai deosebeau nici prin interese, nici prin modul de gândire de cei trecuți doar prin câțiva ani de școală. De aceea, educația deficitară, instruirea lor insuficientă constituie actualmente o frână în calea progresului material și moral al nației. Rămâne să ne uităm cu speranță la tinerii ce se ridică astăzi cu privirea ațintită spre performanțele țărilor avansate, dorind să le vadă și lângă ei, acasă. În ce privește viața cotidiană a cadrelor universitare, ea inspiră multe regrete, amărăciune. Sigur, cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mă distram spunând o anecdotă: „Imaginați-vă sărbătoarea din 23 august peste o sută de ani și că urmașii urmașilor noștri, sătui de paradă și explicațiile comuniste ale actului de importanță națională, o transformă în zi de doliu național. Bocetul nației devine plin de ocară la adresa înaintașilor: «Ce prostie ați făcut alungându-i pe nemți din țară!»”. Desigur că, povestită, gluma conținea câteva expresii mai piperate. Pe mine mă bucură că realitatea a fost mai rapidă decât fantezia mea și a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]