5,372 matches
-
politică” (Golopenția, 2001, p. 6). Totuși, în caracterizarea serviciului de cadre din 11 noiembrie 1963 se atrage atenția că în trecut - „din unele informații ale organelor de stat” - I.C. a avut simpatii anticomuniste și în lucrările publicate a avut manifestări naționaliste. Dosarul lui I.C. pune în evidență - dacă mai era nevoie - că serviciul de personal își îndeplinea atribuțiile în strânsă legătură cu Securitatea. Iată de ce „cadrele hotărau totul”. Reproducem Fișa de personal la care am făcut referire. FIȘA DE PERSONAL pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politică și economică sub formă marxistă nu am fost indiferent. Dovadă este că într’o vreme, în 1929, participam ilegal la unele ședințe comuniste ținute la Cluj (la marginea orașului) noaptea conduse de un oarecare ungur, Victor Aradi (?), dar valul naționalist se pare că nu a rămas fără influență asupra mea. Cu toate acestea, am fost și sunt partizanul progresului, indiferent de atmosfera timpului, dovadă e că în 1936 subliniam printr’un articol tipărit în revista Izvorașul No. 2 eforturile care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de 45 de ani) în 1947 și după ce a fost „eliberat din învățământ” în 1951, I.C. consemna în prima sa A.d.p. (1951) că nu a fost indiferent „față de mișcarea politică și economică sub formă marxistă” și recunoștea că „valul naționalist se pare că nu a rămas fără influență” asupra sa. În cealaltă autobiografie (1953) declară că nu ar fi putut înființa Muzeul de Enografie din Iași dacă nu l-ar fi „avantajat conjunctura politică” și își aduce aminte că în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Român al lui Dimitrie Gusti, redactor, apoi director la „Muncitorul național român” (1941-1942), publicație a Ministerului Muncii. Membru al Societății Scriitorilor Români din 1941, va fi exclus în septembrie 1944. După un an, într-un lot al așa-zișilor „ziariști naționaliști”, cu Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru, Ilie Rădulescu, Radu Gyr, Stelian Popescu, Alexandru Hodoș, Romulus Dianu ș.a., este condamnat în contumacie, sub învinuirea „criminal de război”, la detenție grea pe viață, degradare civică și confiscarea averii, dar reușește să se ascundă
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Cu Pan M. Vizirescu la 95 de ani, JL, 1998, 1-2; Marina Spalas, „Am peregrinat un an de zile prin sate, pe la rude, ca să dispar din epoca aceea” (interviu cu Pan M. Vizirescu), LCF, 1999, 28; Ioan Opriș, Procesul ziariștilor „naționaliști”. 22 mai-4 iunie 1945, București, 1999, 167-168, 177; M.P. [Mircea Platon], Pan M. Vizirescu, CL, 2000, 2; Constantin Coroiu, Ultima coloană, ALA, 2000, 504; Pamfil Șeicaru, Epistolar. Scrisori din exil, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2001, 328, 330, 333, 337, 343
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
regizor la Studioul Moldova-film, timp îndelungat consultant și consilier la Uniunea Scriitorilor din RSS Moldovenească (membru în comitetul de conducere ales în 1987 și reconfirmat la Congresul din 1990), redactor la Comitetul de Stat pentru Radio și Televiziune (demis ca naționalist), la publicațiile „Moldova socialistă” și „Tinerimea Moldovei”, colaborator, iar din 1994 redactor la „Glasul națiunii” (primul ziar tipărit cu caractere latine după inițierea acțiunii de renaștere națională) și la „Țara”. A regizat filmele Bariera, Se caută un paznic (1967) și
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
dată, la prelucrări axate pe simbolul baladesc al călărețului pribeag (Cântec transilvan, Balada mezinului, Bătrânul Petru, Omul cu nume Ioan) și la imnuri de glorificare a latinității, strămoșilor traci și a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu-se corespondențe metaforice între simboluri ale istoriei țării și personaje biblice (Craii porniți de la răsărit: Horea, Cloșca, Crișan, Mihai Întreitul, Psalm, Transilvania, Patria însă, Nicolae Bălcescu, Mihai
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
, Justin (23.X.1841, Dijir, j. Bihor - 27.III.1882, Leta Mare, azi Liteni, j. Cluj), autor de versuri și publicist. Trăind și învățând la Baia Mare, Carei, Oradea, în condițiile dificile ale oprimării românilor, P. crește în spiritul naționalist, care constituie, alături de religie, fundamentul său moral, rațiunea activității de mai târziu. Încă din liceu începe să redacteze reviste („Deșteaptă-te, române”, „Muza crișană”), iar în perioada studiilor la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena are un rol foarte activ în
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
apărut la București între 18 decembrie 1932 și 30 iunie 1944, la început săptămânal (până la 11 mai 1935), apoi zilnic. Subtitlul suferă câteva modificări, din „Tribună de luptă cetățenească” devenind, atunci când publicația se transformă în cotidian, „Tribună zilnică de luptă naționalistă și creștină”, formulă menținută în antet până în 1939. Fondator și director este Ilie Rădulescu. Organ de presă al extremei drepte românești, P.v. oglindește fondul de idei și de mentalitate care va angaja țara în aventura războiului, așa cum se observă și
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
joacă, focul de artificii, jongleria de cuvinte cu inversiuni și perversiuni de imagini și noțiuni, cu escamotări de umbră și lumină, poezia de ifose și poză.” În articolul Am încheiat un an comitetul revistei își declară adeziunea la curentul cultural naționalist susținut de Octavian Goga și N. Iorga: „Suntem mândri că ne găsim pe același plan cu acțiunea doctrinară și cristalizatoare a d-lui Octavian Goga, cu munca de sămănător de idei de înaltă cultură a d-lui Nicolae Iorga și
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
, Adam (11.III.1943, Kobișnița, Serbia), traducător și poet. Este fiul Elenei și al lui Dragoliub Puslojić, țărani români din Valea Timocului. Tatăl moare la douăzeci și trei de ani, fără să-și vadă fiul, fiind ucis de naționaliștii croați, încât copilul este crescut de bunicii paterni. Clasele primare le urmează la Kobișnița, apoi se mută în orașul apropiat, Negotin, unde își face studiile liceale, absolvind Facultatea de Filologie la Belgrad. Debutează în 1963 cu poezie, în revistele „Vidici
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
Vasile Tăgârțan). Pentru scurt timp gazeta dispune de o pagină de satiră și umor, „Cucurigu”, redactată de Ion Manu. R. se ocupă și de popularizarea operei lui D’Annunzio sau a pictorului Löwendal, dar, în general, partea politică, de orientare naționalistă, o copleșește pe cea literar-artistică. M.Pp.
RASARITUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289138_a_290467]
-
publicație apărută la Bacău, lunar, din iulie 1911 până în aprilie 1912. Realizată de un comitet redacțional că o revistă de cultură, publicația cuprinde cronici, însemnări și informații culturale din spațiul moldovean, într-o tonalitate marcată destul de pregnant de un deziderat naționalist. De aceeasi coloratura ideologică este impregnata și literatura de aici. Colaborează cu poezie Eugeniu Revent, cu articole - George Berea, Dumitru C. Moruzi, Eugeniu Revent. În numărul 6/1911 este consemnata pe larg conferință Presă și menirea ei, ținută la Bacău
REVISTA „LIGA CULTURALA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289181_a_290510]
-
REÎNVIEREA, publicație editată la Iași și Botoșani la 1 decembrie 1903, având subtitlul „Sociologie, literatură. Revistă naționalistă ilustrată”. Directori: A.D. Xenopol (pentru sociologie) și Riria (Coralia Xenopol) (pentru literatură). Prim- redactor: A.Vojen. Unicul număr din R. cuprinde un amplu articol, Curentul naționalist, și o cronică literară, Părerea Domnului Pompiliu Eliad asupra istoriei, semnate de A.D. Xenopol
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
editată la Iași și Botoșani la 1 decembrie 1903, având subtitlul „Sociologie, literatură. Revistă naționalistă ilustrată”. Directori: A.D. Xenopol (pentru sociologie) și Riria (Coralia Xenopol) (pentru literatură). Prim- redactor: A.Vojen. Unicul număr din R. cuprinde un amplu articol, Curentul naționalist, și o cronică literară, Părerea Domnului Pompiliu Eliad asupra istoriei, semnate de A.D. Xenopol, care prefațează și rubrica „Chestiunea țărănească și a românilor din țările străine”. Convins fiind că viitorul poporului român stă în cultivarea „elementului țărănesc” și a „românilor
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
Mare” nr. 13 Iași, fiind grav rănit și distins cu medalia ,,Avântul țării”. Cu sănătatea șubrezită, se stinge la nici treizeci și șapte de ani. Debutul se produce cu versuri la ,,Ramuri” (1906). În ,,Chemarea”, „revistă de cultură și politică naționalistă” (1912-1913), al cărei inițiator și director este, R. își expune opiniile nu o dată excesive. Semnătura lui mai poate fi întâlnită în ,,Arhiva”, ,,Alecsandri”, ,,Frăția românească”, ,,Flacăra”, „Foaia noastră” , ,,Evenimentul”, ,,Revista «Liga Culturală»”, ,,Drum drept”, ,,Cuvântul moldovenesc”, ,,Viața literară”, ,,Apărarea națională
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
lui moș Iftimie Hârobor (1910). Meliorist convins, R.-N. dă lecții în diferite domenii, inclusiv în cel al dragostei și căsniciei, toate „pildele” fiind cuprinse în povești „captivante”, din care nu lipsește senzaționalul. Tema patriotismului are și o componentă apăsat naționalistă, semnalând pericolul reprezentat de elementul etnic alogen. Dacă în trilogie acesta rămânea un aspect tangențial, în romanele Orfanii neamului (1913), Ciormăreanu & Faerman (1916) conflictul cu străinii devine motorul acțiunii, resortul imaginării unor tipuri de români exemplari. În tentativa de a
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
prozele mai puțin realizate ale autorului comentat. Astfel, noutatea romanului Steaua Bunei Speranțe ar consta în „cultul pentru dragoste, înțeleasă în sens larg, drept apropiere între oameni, indiferent de scopurile ce i-au antrenat în război și deasupra oricăror determinări naționaliste”. Pamfletul ca discurs literar (1999) este un studiu teoretic și critic despre un fenomen literar aproape ignorat astăzi. Autorul vrea să epuizeze (și de cele mai multe ori reușește) toată „problematica de esență” a pamfletului: mecanism, paradigme, procedee, variante formale, structură etc.
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
publicație apărută la București, bilunar, din februarie 1934 până în ianuarie 1935. Director este A. C. Cusin. De orientare tradiționalistă, autohtonistă și ortodoxistă, revista se înscrie în curentul literar și artistic gândirist. În articolul-program Rostul nostru, A. C. Cusin afirmă adeziunea la doctrina naționalistă, avându-i ca „părinți sufletești” pe N. Iorga și pe A. C. Cuza. Adept al unui autohtonism creator și activ, el își exprimă dorința ca publicația să devină „o nouă tribună de presă, unde atâtea din problemele zilei pe care ziarele
NAŢIUNEA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288362_a_289691]
-
unui „bizantinism structural”, al cărui summum literar se găsește în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, apoi perioada fanariotă, a unui „Bizanț după Bizanț” (cu formula lui N. Iorga), numită de cercetătorul clujean și etapa unui balcanism „militant”, naționalist, deschisă mai înainte de umanistul Dimitrie Cantemir și continuată, într-o a treia etapă, de romanticii pașoptiști ai secolului al XIX-lea și în fine a patra etapă, în literatura veacului al XX-lea, vizibilă doar în plan estetic, nu și
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
mișcările revoluționare. Este ostil fanarioților, dar nu acceptă nici pretențiile de conducător ale lui Tudor Vladimirescu. Mai puțin retrograd apare istoriograful într-un „tratat important” din 1822, descoperit printre manuscrisele sale grecești, în care își fac loc idei iluministe și naționaliste. El vine cu un proiect de constituție pentru „patrioții” lui (amintind, ca principii, de cea a cărvunarilor), în scopul refacerii societății după eliberarea de greci. În 1829 N. R. traduce în românește, în versuri, Buna obicinuință nouă, un manual cuprinzând sfaturi
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință supraevaluări cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul istoric
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
N. Georgescu (1927-1940). Au făcut parte din redacție Emil Gârleanu (secretar de redacție în 1906), A. Metroniu (redactor-șef în 1918), A. C. Cusin (redactor-șef din 1923) și Emil Ciuceanu. Subtitlurile marchează programul politic de orientare națională și democratică: „Foaia naționaliștilor democrați” (1912-1913), „Foaia Partidului Naționalist Democrat” (1914-1916, 1918-1924), „Foaia conștiinței naționale luptătoare” (1916), „Organ al Uniunii Democratice Naționale” (1919), „Foaia Partidului Național al Poporului” (1924-1925), „Foaie culturală, economică, socială și națională” (1938-1940). Tipărește suplimentele „Neamul românesc literar” (1908-1912, 1925-1926) și
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
parte din redacție Emil Gârleanu (secretar de redacție în 1906), A. Metroniu (redactor-șef în 1918), A. C. Cusin (redactor-șef din 1923) și Emil Ciuceanu. Subtitlurile marchează programul politic de orientare națională și democratică: „Foaia naționaliștilor democrați” (1912-1913), „Foaia Partidului Naționalist Democrat” (1914-1916, 1918-1924), „Foaia conștiinței naționale luptătoare” (1916), „Organ al Uniunii Democratice Naționale” (1919), „Foaia Partidului Național al Poporului” (1924-1925), „Foaie culturală, economică, socială și națională” (1938-1940). Tipărește suplimentele „Neamul românesc literar” (1908-1912, 1925-1926) și, în corpul ziarului, „Neamul românesc
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
până la argumentul cazuistic. Când cade în păcat, de vină ar fi fiind obtuzitatea partenerului, frustrările acumulate (dorințe ascunse cu teamă, elanuri reprimate, regrete, resemnări), iar în vremuri de cumpănă - istoria care, profitând de vulnerabilitatea lor, le agresează. Cu o turnură naționalistă (pe alocuri propagandistică) și o pedală melo, schițele și nuvelele având ca fundal războiul emit sugestia unui realism sumbru. Vieți frânte, pătimiri, drame într-o Moldovă pustiită, prin care se târăsc spre casă, unde nu bucurii îi așteaptă, bieți ostași
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]