2,620 matches
-
de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se află firide alungite. Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre în cele patru puncte cardinale, așezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse și sprijinită de patru contraforturi pe laturile oarbe. Biserica a fost acoperită inițial cu învelitoare de plumb, dar
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul, pe pereții turlei fiind o reprezentare a Liturghiei cerești cu cortegiile de îngeri, Profeții și Apostolii, iar la baza turlei, în pandantivi, se află chipurile celor patru evangheliști. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
celor patru evangheliști. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus (Spălarea picioarelor, Împărțirea Veșmintelor, Drumul spre Golgota, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Paza Mormântului, Înălțarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.), începând dinspre peretele nordic. În partea inferioară a pereților naosului sunt reprezentați sfinții militari. Tabloul votiv a fost pictat pe partea dreaptă a naosului. La 24 iunie 1589 odată cu aducerea în biserică a moaștelor Sf. Ioan cel Nou a fost amplasat în dreptul tabloului votiv un baldachin de piatră. Cu acest
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Împărțirea Veșmintelor, Drumul spre Golgota, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Paza Mormântului, Înălțarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.), începând dinspre peretele nordic. În partea inferioară a pereților naosului sunt reprezentați sfinții militari. Tabloul votiv a fost pictat pe partea dreaptă a naosului. La 24 iunie 1589 odată cu aducerea în biserică a moaștelor Sf. Ioan cel Nou a fost amplasat în dreptul tabloului votiv un baldachin de piatră. Cu acest prilej, s-a deteriorat o parte din pictură. La sfârșitul secolului al XVIII-lea
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
odată cu aducerea în biserică a moaștelor Sf. Ioan cel Nou a fost amplasat în dreptul tabloului votiv un baldachin de piatră. Cu acest prilej, s-a deteriorat o parte din pictură. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, îndepărtându-se peretele dintre naos și pronaos, a dispărut o bună parte din tabloul votiv, mai exact chipul Mântuitorului, care primea prin Sf. Gheorghe macheta bisericii pictată în miniatură și partea superioară a chipului lui Bogdan al III-lea. Pe porțiunea ce a mai rămas
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
au fost înmormântați unii demnitari moldoveni din vremurile de demult. Turnul clopotniță a fost construit în anul 1589, prin strădania domnitorului Petru Șchiopul, după mutarea în Biserica "Sf. Gheorghe Nou" a moaștelor Sf. Ioan cel Nou. Pe peretele sudic al naosului bisericii se află o inscripție aurită cu următorul conținut: "„În anul 7097 (=1589) iunie 24, a acoperit biserica Mitropoliei și a făcut și clopotnița și a adus și pe Sf. Ioan în Mitropolie.”" El a fost amplasat pe latura de
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
pe temelia unei alte vechi biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene, prezentând elementele sale caracteristice: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită” ce încinge mijlocul pereților bisericii la exterior, îl regăsim și la ancadramentul ușii, decor specific construcțiilor din lemn
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
biserici și profilul cadrelor din piatră, de origine getică. Proporțiile generale ale ansamblului, verticalitatea impusă de silueta turnului, constituie, alături de elementele enumerate mai sus, tot atâtea argumente ale specificității estetice ce individualizează civilizația lemnului din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
elementele enumerate mai sus, tot atâtea argumente ale specificității estetice ce individualizează civilizația lemnului din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
scenelor, modul de a construi personajele și figurile. Tratarea este însă mai schematică și mai seacă aici, față de lucrările ulterioare. Lipsită de cupolă, ca toate bisericile de lemn din Maramureș, biserica din Călinești-Căieni rezervă spațiul din axul median al bolții naosului unei figurări a lui Dumnezeu-Tatăl („Cel-Vechi-de-Zile”) cu Sf. Duh porumbel pe piept, însoțit de serafimi, temă ce semnifică, prin analogie cu o reprezentare similară din naosul bisericii din Budești-Susani, explicată de o lungă inscripție, „pe făcătorul cerului și al pământului
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
de lemn din Maramureș, biserica din Călinești-Căieni rezervă spațiul din axul median al bolții naosului unei figurări a lui Dumnezeu-Tatăl („Cel-Vechi-de-Zile”) cu Sf. Duh porumbel pe piept, însoțit de serafimi, temă ce semnifică, prin analogie cu o reprezentare similară din naosul bisericii din Budești-Susani, explicată de o lungă inscripție, „pe făcătorul cerului și al pământului, al îngerilor și al heruvimilor” etc., adică pe Dumnezeu în primele etape ale „Facerii”. Reprezentarea se leagă de înfățișarea în continuare, pe poalele bolții naosului, a
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
din naosul bisericii din Budești-Susani, explicată de o lungă inscripție, „pe făcătorul cerului și al pământului, al îngerilor și al heruvimilor” etc., adică pe Dumnezeu în primele etape ale „Facerii”. Reprezentarea se leagă de înfățișarea în continuare, pe poalele bolții naosului, a primelor capitole din „Geneză”. În altar, pe boltă, apar doar serafimi, iar pe peretele estic, întruparea este sugerată de o temă marială: Acoperământul Maicii Domnului; deasupra este reprezentată Înălțarea sfintei cruci. Dintre scenele cu sens euharistic sunt prezente (marcând
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
ierarhi (denumiți „patriarhi”) ocupă, contrar obiceiului, registrele superioare ale pereților altarului. În cadrul selecției personajelor, demnă de subliniat este înfățișarea Sf. Sava și Simeon și a lui Ioan Mitropolit al Moscovei, reprezentanți de seamă ai bisericii ortodoxe. Pe bolta semicilindrică a naosului se desfășoară, în cadre simple, dreptunghiulare, scene din „Vechiul Testament”, începând cu primele capitole din „Geneză”; se pune accentul pe gravitatea păcatului originar și pe suita de fapte ce decurg dintr-însul (alungarea din rai, necesitatea muncii trudnice pentru hrană, primele
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
prin jertfa lui Iisus. Din ciclul aparițiilor de după răstignire sunt prezente: Învierea, Cina din Emaus și Necredința lui Toma. Scenele din viața lui Iisus se reduc la reprezentarea a șapte minuni și se completează prin șapte pilde, înscrise pe pereții naosului, dar și intercalate printre alte scene, pe poalele bolții. De remarcat în acest sens Pilda bunului Samaritean, plasată pe boltă, printre scene din „Vechiul Testament”, ca „figură” a lui Iisus. Celelalte teme sunt alese în special pentru sensul lor moralizator: Pilda
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
bârna”, Pilda orbilor. Dintre minuni sunt alese numai scene de vindecări, iar dintre praznice, numai Învierea lui Lazăr. Trebuie subliniat faptul că ciclul marilor sărbători este fragmentar ilustrat, iar ciclul Fecioarei și cel al copilăriei lui Iisus lipsesc din iconografia naosului. În schimb, programul iconografic se completează cu ciclul vieții Sf. Dimitrie și al vieții Sf. Nestor, teme aproape nelipsite din bisericile maramureșene, probabil datorită semnificației speciale, cu note locale, pe care o capătă scena finală a luptei lui Nestor cu
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
completează cu ciclul vieții Sf. Dimitrie și al vieții Sf. Nestor, teme aproape nelipsite din bisericile maramureșene, probabil datorită semnificației speciale, cu note locale, pe care o capătă scena finală a luptei lui Nestor cu uriașul Lie, păgânul. Pe pereții naosului mai apar Sf. Teodosie și Preacuviosul Antonie. De asemenea, este înfățișată Viziunea sfîntului Petru din Alexandria care, plasată în naos, este o aluzie la necesitatea păstrării credinței tradiționale în confruntarea acesteia cu ereziile (temă deosebit de acută pentru biserica maramureșeană). Pronaosul
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
speciale, cu note locale, pe care o capătă scena finală a luptei lui Nestor cu uriașul Lie, păgânul. Pe pereții naosului mai apar Sf. Teodosie și Preacuviosul Antonie. De asemenea, este înfățișată Viziunea sfîntului Petru din Alexandria care, plasată în naos, este o aluzie la necesitatea păstrării credinței tradiționale în confruntarea acesteia cu ereziile (temă deosebit de acută pentru biserica maramureșeană). Pronaosul este dominat de o singură temă majoră- Judecata de apoi care se desfășoară amplu pe întreg peretele estic fără delimitări
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
viiațî fâcâtoarei Troițe, într-al treisprăzeacele anu de domniia loru, vă leato bâitia mira 7153 i spăsenia mira 1645; și s-a săvârșit în luna lui august 1 dnă."" Conform inscripției, biserica a fost ridicată din temelii. Pictura interioară din naos, pe peretele dinspre pronaos, păstrează în dreapta imaginea ctitorului Matei Basarab și a soției sale Ileana ținând în mâini macheta bisericii, precum și al fiului lor Matei. În partea stângă, dincolo de golul ușii, apar trei boieri, strămoși ai ctitorului: "„jupan Barbu Craiovescu
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este închis și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, pe o ușă masivă de stejar, cu grilaj din fier în interior și cu stâlpi din piatră de râu. La marginea pridvorului, pronaosul
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
de firide, între care se află decorații sculpturale. Pe baza pătrată se află un alt rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este construită din bârne de brad, prinse în „cheotoare nemțească”, și așezate temeinic pe piatră de râu. Planimetric, biserica evidențiază aceeași formă rectangulară ce înscrie pronaosul și naosul, continuate de altarul poligonal, cu pereții retrași și unghi în axă. Pronaosul tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii din structura de bază a unui turn mijlociu, cu galerie deschisă, cu câte o arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
unghi în axă. Pronaosul tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii din structura de bază a unui turn mijlociu, cu galerie deschisă, cu câte o arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Părinți în altar, cu figurile de Mucenici, șterse, de pe bolta semicilindrică și chiar urmele aproape ilizibile ale unei Judecăți de Apoi din pronaos să fie mult mai vechi, pentru ca, după lectura unei arhitecte din Cluj, Mihaela Bodea, o inscripție din naos (peretele nordic) ar fi avut următorul conținut: "Această Sfântă [Biserică s-] au zugrăvit [la anul] 1768... și fiind titor Onuț Ignat... Baic Ștefan și [zu] gravi Dumitru, Gri [gore] "... restul inscripției rămânând cu totul șters, până la lemnul bârnei. Patrimoniul: Stranele
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
anii: unul din 1860 și două din 1923 și au fost turnate la Sibiu. Ultima renovare a bisericii monument a avut loc în 1980. Pictura: Pictura murală din secolul al XVIII-lea se păstrează parțial, mai bine în pronaos, în naos fiind distrusă în cea mai mare parte. Figurile de sfinți de pe pereți sunt reprezentate în mărime naturală, puternic înnegrite însă. Patrimoniul: Există 3 clopote, cel mai vechi fiind din 1860, toate turnate la Sibiu. Doua din ele au fost strămutate
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]