1,525 matches
-
din acest juriu, care a considerat că jocul lui Mircea Andreescu este teatral ! Nu știu cum poți fi actor și să nu-ți dai seama că Pișcoci devine altul atunci când începe emisiunea de televiziune din film (mai teatral, mai cabotin, mai showman), naturalețea de care dăduse dovadă până atunci fiind absolut evidentă și cuceritoare. Ceea ce era o subtilitate a actorului (și probabil a regizorului) aceea de a arăta felul în care se schimbă un om obișnuit în fața camerei de filmat este ratată, iată
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
inspirat de personalitatea directorului Sorescu. Evident, n-ar ieși nimic spectaculos. Directorul Sorescu e un tip echilibrat, despre care toți vorbesc ca despre o capacitate tehnică. Dar ceea ce-i mai important e "stofa" din care este croit: are simplitatea și naturalețea pe care doar adevăratele valori o au. Reușesc să prind liftul. Intru, închid ușile, apăs pe butonul pentru etajul doisprezece și mă întorc spre oglinda de pe peretele din spate al liftului, să-mi controlez ținuta. Sus, la etajul doisprezece, bat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Cella, bătrână, dar când zâmbea recunoșteam draga ei expresie de odinioară, pentru care o iubeam așa de mult. „— Ai la tine vreo scrisoare a Monicăi?“ „— O am întotdeauna pe ultima în geantă.“ „— Și fotografii?“ „— Da.“ Și după ce am mâncat, cu naturalețea ei simpatică, Cella ia scrisoarea și o citește de la un cap la altul. „— Grozavă fata ta, Titerl!“ Am stat cu Cella mai mult de un ceas vorbind despre tine; mi-a citit o scrisoare de la o prietenă a ei, care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sensibilă Ioana Neagu în Ziua cea mare de Maria Banuș (1950), Sofia în artificiala Intr-o noapte de vară de Aurel Baranga (1953) și o cuceritoare Beatrice în Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni (1954). A jucat cu egală naturalețe, roluri de energice tinere colhoznice (în comedia Nuntă cu zestre de G.Diaconov și în Stepele Ucrainei de Korneiciuk). A fost Boica în piesa bulgarului Lozan Strelkov - Recunoașterea, precum și Neviana - rolul principal în drama Cei ce caută fericirea a lui
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
țiganii, să nu facem prostii că vine țiganul și ne ia”, iar copiilor noștri le transmitem aceeași educație, de cele mai multe ori fără să ne gândim la aceste vorbe, fără să ne gândim la răul pe care îl facem. Discriminăm cu naturalețe, adâncim fără voie o problemă serioasă și nu realizăm cât de periculos este să treci cu vederea o prejudecată, și cât de greu le este să distrugă o “etichetă” celor care încearcă să ducă o viață normală și fac eforturi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
devotamentul față de un bărbat pe care-l venerează și ale cărui relatări nu sunt puse nici o clipă sub semnul îndoielii. Exigențele artistice ale anilor 1879-l918 în care s-au reprezentat în premieră piesele lui Caragiale, impuneau actorilor anumite calități scenice: naturalețe, „adevărul” imaginii actoricești, volubilitate. Cam ce s-ar adaugă acum? „Nu fi nici prea moale, ci lasă-te călăuzit de bunul simț pe care-l ai; potrivește-ți gestul după cuvânt, cuvântul după gest, ținând seama mai ales de un
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a căutat să și-o împlinească atât în destinul propriu, cât și în destinele personajelor pe care le-a interpretat, dăruindu-se cu credință și cu o frenezie molipsitoare. Cu o mobilitate fizică și interioară remarcabilă, trecea rampa cu ușurință, naturalețea interpretării ei stârnind hohote de râs și storcând lacrimi, trecând firesc prin toate ipostazele, lăsând imagini de neuitat în sufletele spectatorilor. Recitalurile de poezie, îmbinate cu melodii populare au ajutat-o să-și completeze și să-și diversifice modalitățile de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
spusese că se afla (soția lui îmi dăduse toate datele), l-am întâlnit în curte. Se plimba, cu o carte sub braț, îmbrăcat în acel halat vișiniu care întotdeauna ne surprinde puțin când îl vedem purtat cu un soi de naturalețe de cunoscuții și apropiații noștri. Am mai făcut împreună câțiva pași, apoi ne-am așezat pe o bancă. — ... Nu e vorba de mila obișnuită, pe care orice om normal o simte la vederea suferințele bietelor animale... Parcă cineva îmi dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-se pentru timbrul alterat al glasului, pe care și-l dregea tușind din când în când, în timp ce ̀ și ducea la gură batista albă din buzunarul de la piept ; ca de obicei, era de o eleganță vestimentară perfectă și plină de naturalețe. În schimb, Eliade, îmbrăcat nu fără căutare dar nu cu gust, într-un costum bătând în vânăt, cu jiletcă la două rânduri sub vestonul răscroit, cravata și cămașa nefiind prea nimerit asortate, vorbea în picioare, cu glas metalic, autoritar, aproape
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
podoabele ei naturale) ; Eliza Băicoianu, după primul război, era săracă, iar Matei îi reproșează în jurnal lipsa de eleganță. Era totdeauna foarte simplu îmbrăcată, modest chiar, dar nu fără gust ; nu era la ea lipsă de eleganță, ci indiferență și naturalețe, fiind liberă de orice pretenții (în afară, poate, de domeniul muzicii). Așa cum foarte frumos scrie Barbu Cioculescu în comentariul documentelor scriitorului : „Îndrăgostit, Matei a asistat la toate, sau aproape toate concertele ei și, cu toate strategiile folosite spre a și-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pentru că-l prețuiesc atât de mult. Cât de jos este locul de unde a plecat, prin câte suferințe și umilințe a trecut; cât de greu a fost urcușul vieții sale; cât de cavalerește s-a purtat cu sudenții săi, cu câtă naturalețe „și-a muiat aripa-n amar”, plângând pentru părinții lui, suferind pentru suferințele celor din jur! Cât a suferit pentru drama Sabinei, fiica lui. Câte suferințe și mai ascunse- n sufletul său, atât de mult chinuit, atât de mult umulit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
imaginare mame, pentru că mama lui adevărată, nobila doamnă Y, e la fel de frustrată ca și el, înțepenită, de o rigiditate endemică, fără voința de a da drumul demonilor ei acumulați, a se goli de infern cu repetate mișcări voluntare. Incapabilă de naturalețe. Bănuiesc că interiorul acestui tip de persoane nu ascunde vreun paradis al liniștii, în care boschete cu iasomie lasă în afară miros frumos. Dimpotrivă, dacă sunt încurajați puțin să deschidă gura, iese imediat un miros pestilențial de stătut, ofilind frunzele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
am mai văzut niciodată, pentru că niciodată nu am mai întâlnit un orator, vrăjitor de cuvinte, spontan, cu rare pauze, când mucalit, când liric, așa cum a fost atunci, în Sala Liceului, Ionel Teodoreanu. A vorbit mult, cu voluptate a povestirii, cu naturalețe, a povestit neîncetat, de la patru până mult peste opt seara. Tema, un pretext, "Cum am scris Medelenii", a transportat sala de la Iași la București, de la Chișinău și Bălți la Paris, într-o miraculoasă comprimare a timpurilor. Târziu, după șapte, întreba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
versuri pe hârtie. Aceeași descoperire o face, la Fălticeni, profesorul Vasile Popa. Personaj cultivat, el însuși versificator, bun orator și totodată culegător de folclor, fostul preot se arată preocupat de posibilitățile literare ale școlarilor. Nu doar preocuparea profesorului ci și naturalețea cu care își compune Labiș versurile au constituit un imbold literar pentru alți colegi. Fenomen mimetic, veleitarismul acesta, mai mult sau mai puțin de substanță, sublinia talentul poetului căruia colegii îi arată lui mai întâi încercările, și numai după ce primesc
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Sfântul Ioan Calabria. Biografia oficială (Alba, IT), 1999), scrisă de pr. Mario Gadili, din Congregația Sfântului, ne descrie, simplu și natural, istoria unui preot cu totul decis pentru Dumnezeu. Descrierea și tonul povestirii este intensă, transparentă, limpede și fără echivocuri. Naturalețea autorului și a sfântului, contopite într-o manieră surprinzătoare, atrag cititorul pe calea prospețimii și reînnoirii sufletești, orientându-l spre o adevărată experiență de Dumnezeu. Cine nu s-a confruntat în viața sa cu o criză religioasă ori vocațională, cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Calabria - el este cel care va povesti aceasta surorilor -, după un scurt colocviu, îi spuse: «Domnișoară, aș avea nevoie de niște lemne; luați 10 „schèi“ [monede], și mergeți să-mi aduceți lemne». Iar ea s-a supus cu simplitate și naturalețe. S-a întors acasă, aducând sub braț «du stisseti di legna (două bucăți de lemne)». Și a fost acceptată între surori în 1913. Însă primul impact cu realitatea a fost traumatizant. Surorile locuiau într-o casă sărăcuță, fără nici o comoditate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mitropolitane. Numeroase tipărituri, între care grecești și arabe, se datoresc noului specialist, care, călugărindu-se, ajunse în 1708 mitropolit. Atitudinea antiturcă îl duse la caterisire și moarte (1716). Și predicile lui Antim sunt compilații, izvorul principal fiind Ilie Miniat, însă naturaleța frazei, spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, familiaritatea, indignările, întristările, mustrările, între-bările retorice sunt personale. Antim e un orator excelent și un stilist desăvârșit, echilibrand cu patos exacta mașinărie a cazaniei. El propune cu îndemînare ascultătorilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru că-l prețuiesc atât de mult. Cât de jos este locul de unde a plecat, prin câte suferințe și umilințe a trecut; cât de greu a fost urcușul vieții sale; cât de cavalerește s-a purtat cu sudenții săi, cu câtă naturalețe Și-a muiat aripa-n amar, plângând pentru părinții lui, suferind pentru suferințele celor din jur! Cât a suferit pentru drama Sabinei, fiica lui. Câte suferințe și mai ascunsen sufletul său, atât de mult chinuit, atât de mult umulit! Prin
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca experimentatorul și cercetătorul să fie două persoane distincte, iar primul să nu cunoască scopul și ipotezele studiului, să nu fie înștiințat care este grupul experimental și care este cel de control. -Așteptările subiecților pot influența rezultatele experimentale, deoarece afectează naturalețea și spontaneitatea. Conștienți că sînt parte a unui experiment, subiecții pot iniția comportamente și acțiuni pe care le consideră adecvate situației. În condițiile în care bănuiesc scopul experimentului, ei pot încerca să-și îmbunătățească rezultatele, fără ca acestea să fie efectul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
înainte de a-și da sufletul, găsește puterea de a ține un discurs, christic în intenție, dar arid, emfatic. Negru pe alb este o proză mai izbutită, folosind drept artificiu compozițional motivul scrisorilor găsite. Aproape toată nuvela e alcătuită din epistole. Naturalețea exprimărilor, verosimilitatea și viața ce se degajă dau acestor pagini un parfum aparte. Dar T. înregistrează cele mai multe reușite în textele confesive, ca în Efimeridele (I-II, 1930-1937), scriere memorialistică și roman despre formarea sa spirituală și intelectuală. Între paginile de
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
din motive autentice și creatoare. Gautama trăia în mijlocul unei lumi robuste și aflate în emulație, care îl solicita din toate părțile cu devastatoare propuneri de supunere intelectuală și de acceptare totală a unui mod de viață sau a altuia. Relativa naturalețe și tonul distant, autoritar, al învățăturii sale ascund intensitatea acestei strădanii de a-și afla propriul său glas între atâtea alte glasuri. În peregrinările sale, Gautama a cunoscut numeroși asceți rătăcitori, pribegi fără adăpost (păli: parribbajakas), stăruitori întru spirit (păli
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
rivalei sale mai emancipate următoarea frază, prin care voia s-o minimalizeze: „Eu sînt frumoasă naturală, tu ești frumoasă din borcan”. Pe atunci nu citisem încă Paradisurile artificiale de Baudelaire și eram, ca și tînăra de care am amintit, pentru naturalețe. între timp, numărul „frumoaselor din borcan” nu numai că a crescut, dar a devenit dominant. „Noile promoții de femei” nu mai au nici o reticență în fața machiajului. Practicat însă fără o noțiune estetică, acesta produce o impresie dezagreabilă. Zilnic întîlnesc „măști
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Reacționase de parcă ne-am fi văzut În urmă cu câteva zile sau am fi vorbit regulat la telefon, ceea ce nu se Întâmpla nici când trăiam la București. Nu-mi aminteam, de fapt, să fi vorbit vreodată la telefon! Cu perfectă naturalețe, m-a informat că, din păcate, sâmbăta dimineața era rezervată. Ocupat, până peste cap, cu multe slujbe și proiecte, nu avea alt răgaz să-și scrie cronica săptămânală. Evenimentul părea să aibă o importanță cosmică incomparabilă, așa că nu-mi rămânea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este descrierea cu accente critice a mediului profesional, selecția faptelor venind să susțină ideea cărții. Expunerea, axată pe comunicare, este exactă, clară, înviorată permanent de predispoziția spre umor și satiră, de dialogurile spirituale cu miez, din toate conturându-se cu naturalețe un personaj viabil. SCRIERI: Surprinși în intimitate, Cluj, 1930; Bătea un vânt de nebunie, Cluj, 1932; ed. 2 (Trebue să înving), București, 1946; ed. 3 (Sandu Ronea), București, 1968; Prima aventură, București, 1934; Cărăbușul de lumină, Cluj, 1938; De altădată
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
de o bursă DAAD la Universitatea „Ludwig Maximillian” din München. Din 1996 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cartea de debut cuprinde piese de teatru și povestiri plasate sub semnul absurdului și scrise într-un stil de o frapantă naturalețe. Subiectele, luate aproape fără excepție din banalul cotidian, aduc în prim-plan personaje simbolice dintre cele mai inedite. Minunata viață de câine a lui Adam (2002) relevă o rafinare a mijloacelor expresive, distribuite în proze scurte, care denotă imaginație epică
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]