3,927 matches
-
pitiatismul, delirurile imaginative (E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică este tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la baza delirului de interpretare (Sérieux și Capgras). Genil-Perrin distinge următoarele trăsături clinice: supraestimarea propriului Eu, o neîncredere ostilă în ceea ce privește ambianța, falsitatea judecăților, inadaptare socială. Constituția ciclotimică constă în oscilațiile permanente de activitate deasupra sau dedesubtul normalului, cu alternative de excitație euforică sau de inhibiție depresivă. Din acest tip de constituție se dezvoltă PMD, boala afectivă, depresiile, mania
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
copiilor. Evaluarea nu trebuie să fie rigidă și subiectivă, fiindcă creativitatea nu are nicio legătură cu rutina, blocajul și inerția. O apreciere nefavorabilă a creativității, duce la reacții nefaste, grave, dezastruoase, periculoase. Ele inhibă motivația de a mai crea, cultivă neîncrederea în sine. Ce se întâmplă însă dacă ignorăm creativitatea? Studii aprofundate consemnează o reducere a gândirii, a performanțelor creatoare, atitudinea îl demobilizează , încet dar sigur, pe creator și creează pseudovalorile. Putem afirma că se poate ajunge la sentimente de frustrare
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
așa Încât Îi acuză pe austrieci că s-au Înțeles cu țarul, iar „prețul este Împărțirea României” <ref id="101"> 101 Hoyös c. Haymerle, București, 9 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 16/ 1881, f. 5. </ref>, ceea ce justifică neîncrederea guvernului său și nevoia de a trece la fapte pentru consolidarea poziției statului. Austria insistă să nu fie un „fapt Împlinit”, deoarece nu ar fi de demnitatea cabinetului nostru și, mai mult, ar da un imbold Serbiei să procedeze la
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
b. unii oameni nu au capacitatea de a exprima cu ușurință ce cred și declara rapid ”nu știu” c. sunt și indivizi care pur și simplu nu doresc să se afle ce cred, dintr-un motiv sau altul (teamă, nesiguranță, neîncredere în sine, timiditate, neîncredere în operatorul de anchetă, conștientizarea discrepantei între opinia lor și dezirabilitatea socială etc.); d. unele persoane simt că există o presiune socială pentru ascunderea adevărului și declara neadevăruri, gândind că o “minciună inocentă” nu-i un
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
au capacitatea de a exprima cu ușurință ce cred și declara rapid ”nu știu” c. sunt și indivizi care pur și simplu nu doresc să se afle ce cred, dintr-un motiv sau altul (teamă, nesiguranță, neîncredere în sine, timiditate, neîncredere în operatorul de anchetă, conștientizarea discrepantei între opinia lor și dezirabilitatea socială etc.); d. unele persoane simt că există o presiune socială pentru ascunderea adevărului și declara neadevăruri, gândind că o “minciună inocentă” nu-i un lucru chiar atat de
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
Numai aparent [...] Tonegaru e un poet exotic; în realitate, el este poetul celui mai substanțial protest liric împotriva condiționării arbitrare a vieții individuale, destul de prizonieră, de la natură, în condiția ei originară. VLADIMIR STREINU Spirit, totuși, modern prin limbajul disonant și neîncrederea programatică pe care o arată față de puritatea categoriilor (frecvent e procedeul de a substitui tragicului grotescul și invers!), C. Tonegaru este, înainte de orice, un poet al metamorfozei. Regimul lui afectiv este instabilitatea, fuga de o identitate sigură (și, în compensație
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
chiar că evenimentele revoluționare de la 1848 sunt, în bună parte, o urmare directă a dezvoltării literaturii române după 1840. Pentru el, scrierile literare nu pot avea valoare estetică atâta vreme cât nu exaltă „simțămintele” patriotice ale cititorului. De aceea, va privi cu neîncredere lirica erotică, pe care o socotește apanajul poeților minori. El a afirmat, în spiritul „Daciei literare”, strânsa legătură între literatura nescrisă și cea cultă; creația populară a avut, începând din perioada formării poporului român, rolul de a forma, de a
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
ofere tot ce este mai bun copilului, încercând să îl scutească de orice suferință sau neplăcere. Pentru ei, a fi părinte este mai presus decât orice alt lucru. Veșnic temători, aplică o modalitate preventivă de educare a copilului, transmițând copilului neîncredere și teamă. Ca adult, va avea nevoie de protecție din partea celorlalți, simțind vulnerabilitate în caz contrar. Studii longitudinale întreprinse asupra copiilor supuși unor astfel de maniere educative au dus la concluzia că hiperprotecția parentală din timpul copilăriei generează lipsă de
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
sau colegi de muncă. Incapacitatea copilului de a ajunge la nivelul performanțelor impuse duce adesea la descurajare, abandon, invidie și ură; Consideră că, pentru o bună educație sunt suficiente experiența lor de viață, dragostea pentru copil și bunul simț, manifestând neîncredere în școală și în general, în autorități. Este necesar ca părinții să conștientizeze complexitatea și noile cerințe educaționale ale societății contemporane impuse de: dezvoltarea în ritm alert a științei și tehnicii, intelectualizarea intensă, problematica mediului înconjurător, democratizare și globalizare; Izolează
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
Scăderea performanțelor școlare: Revolta copilului, senzația că nu este înțeles, apreciat și iubit, duc adesea la scăderea interesului pentru învățătură, o pedeapsă involuntară pe care copilul o aplică părintelui prea ocupat. Probleme de comportament: Unii copii își exprimă suferința, supărarea, neîncrederea sau durerea în mod violent. Părinții îi pot ajuta pe copii să găsească, printr-o bună comunicare, modalități de exprimare corecte. Abuzul: Nu există copii sau părinți perfecți ! Dar lipsa comunicării și impunerea unor comportamente prin pedepse repetate sau forță
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
evoluția spiritualității iudaice. Intuiția lui e mai bună și tonul comentariului critic mai potrivit în cazul lui Eugen Ionescu, autorul scandalosului Nu din 1934. Criticul ia apărarea tânărului inteligent și teribilist, înțelegând că negativismul provocator al tânărului este expresia unei neîncrederi fundamentale în posibilitatea criticii literare de a da judecăți universal valabile. Comparația cu nihilismul lui Cioran se dovedește potrivită: „Numai că-n vreme ce la Cioran acest scepticism are o bază livrescă și factură filosofică vitalistă și irațională, la Eugen
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Europa 25, dar și percepția negativă a populației vizavi de modul cum îi sunt reprezentate interesele. În eforturile de a respecta procedura standard de adoptare, Uniunea Europeană s-a confruntat cu un eșec interpretat de eurosceptici atât ca un vot de neîncredere față de integrarea statelor din viitoarele valuri de aderare, cât și ca un vot de blam adresat prestației politice a guvernelor naționale. Relevanță și viabilitate Tipurile de obiective ale politicii sociale sunt: promovarea unor bunuri publice, protecția ori securitatea socială și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social se manifesta mai puțin prin structuri marcate de relații sociale și de încredere interpersonală, fiind mai degrabă în sarcina autorităților. Acestea erau ele însele corupte, iar dispariția structurilor autoritare a contribuit la perpetuarea și propagarea corupției în întreaga societate. Neîncrederea și lipsa de integrare socială au facilitat, astfel, dezvoltarea unor medii corupte, devenind imediat produsul acestora. Revenind la diferențele dintre Estul ex-comunist și restul Europei, este puțin probabil ca pe viitor situația să se modifice substanțial în absența unor transformări
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unui dosar prost al familiei extinse. Climatul social devenise de așa natură, încât oricând unul dintre apropiați ar fi putut să îți înșele așteptările, fie din dorința de a parveni, fie din nevoia de a se proteja pe sine însuși. Neîncrederea se generaliza pe zi ce trece. Instituțiile administrării societății, inclusiv cele de natură politică, erau, în bună măsură, lipsite de legitimitate prin însăși originea lor. Sistemul politic era cel impus de sovietici, și nu cel ales de cetățeni sau, cel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cel puțin, de o elită locală. După 1989, dificultățile inerente, costurile sociale ale reconstrucției, corupția și performanțele economice scăzute, mult mai vizibile prin prisma libertății presei și a circulației persoanelor, au contribuit la menținerea și formarea unor niveluri ridicate de neîncredere în instituțiile statului. Pentru a se legitima, dar și pentru a abate atenția cetățenilor de la problemele societății, regimurile comuniste au ales adesea discursuri cu tentă naționalistă, desconsiderând problemele minorităților sau defavorizând sistematic anumite grupuri etnice. Aceasta a contribuit la dezvoltarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pentru a se legitima, dar și pentru a abate atenția cetățenilor de la problemele societății, regimurile comuniste au ales adesea discursuri cu tentă naționalistă, desconsiderând problemele minorităților sau defavorizând sistematic anumite grupuri etnice. Aceasta a contribuit la dezvoltarea unei culturi a neîncrederii în alte grupuri etnice și a intoleranței etnico-religioase. În același timp, în vestul continentului tindea să se dezvolte societatea postindustrială marcată de nivele ridicate de toleranță identitară, încredere interumană și între grupuri. Încrederea în instituțiile centrale ale statului, deși în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
semnalate și de Voicu și colaboratorii săi (2002) în evaluarea Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS), la acestea adăugându-se lipsa de informații și incapacitatea de a completa aplicația (documentație stufoasă și greoaie), slaba comunicare FRDS - Consiliu Județean - Primărie - CCP, neîncrederea populației în autoritățile locale și lipsa suportului acestora, slaba implicare a comunității în derularea proiectelor - mai ales cele de tipul AGV -, finanțarea cu întârziere, evaluarea eronată a unor proiecte și nesustenabilitatea proiectelor după încheierea finanțării. La un deceniu după lansarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politicii externe. De altfel, Brătianu conștient sau nu, a dus mai departe ideea de arcana imperii În politica externă românească manifestând, ca reflex educațional ori caracteristică personală, atașament față de practicile politicii de cabinet (l-a caracterizat de altfel o cronică neîncredere și suspiciune vizavi de colegii săi din partid și guvern). Brătianu era dornic să continue apropierea de Rusia, dar nu avea nici o dorință să sporească tensiunile cu Austro-Ungaria și respecta puterea militară și economică a Germaniei. Intenționa să urmeze aceeași
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
a exercita un veritabil protectorat asupra Bulgariei <ref id="148"> 148 Semnificativ este faptul că doi generali ruși dețineau portofoliile de la Război și Afacerile Străine; vezi Pierre Renouvin, Histoire des relations internationales, tom VI, Paris, 1955, p. 76. </ref> stârniseră neîncredere la nivelul cercurilor conducătoare de la București, astfel că se impunea promovarea unei politici de apropiere față de Germania, cu atât mai mult cu cât nu existau interese divergente Între cele două state. Într-o scrisoare adresată Prințului Bismarck, la 29 februarie
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
p. 428, 431. </ref>. Demn de remarcat este faptul că Regele va reuși să obțină o unitate de vederi În privința orientării politice externe românești spre Puterile Centrale. Inițial, În momentul retragerii Guvernului I. C. Brătianu (martie 1888), Suveranul manifestase o oarecare neîncredere față de atitudinea conservatorilor, a căror reputație, În opinia publică, era aceea de a fi rusofili, o aserțiune ce se va dovedi nu tocmai exactă. Oricum, pentru a evita orice surprize, Carol I va lua decizia de a Încredința puterea junimiștilor
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În folosul său, face parte din portret. Tipul agresiv face orice l-ar putea evidenția ca pe un bun luptător. Și toate acestea provin din frica profundă de a fi respinși, de a nu fi acceptați, ce izvorăște din marea neîncredere În sine și neîmplinirea afectivă. A fi recunoscut Îi promite nu numai afirmarea de sine, pe care el o reclamă, ci și menținerea iluziei de a fi iubit de ceilalți și de a fi capabil, la rându-i, să iubească
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
conștient de incapacitatea sa de a iubi, fie că este vorba de indivizi sau de umanitate În general. Orice fel de afecțiune Îi poate oferi lui o securitate superficială, ba chiar un sentiment de fericire, dar În adâncul său zace neîncrederea sau se agită suspiciunea și frica. El nu ia drept sinceră afecțiunea arătată, deoarece este ferm convins că nimeni nu-l poate iubi. Convingerea de a fi neiubit este aproape Înrudită cu incapacitatea de a iubi; ea este, de fapt
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental, pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor care poate conduce fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de a relaționa cu cei din jur, neîncredere. De asemenea, acesta prezintă și o rigiditate a conduitei, fapt care determină o serie de probleme în relația cu cei din jur, în special în mediul școlar, existând riscul perturbării activităților didactice fără o intervenție atentă și bine gândită din partea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
procesul educației un rol definit îl deține obținerea fermă a elevului pentru autodepășire. Astfel autodepășirea trebuie să constituie un mobil constant al pregătirii, indiferent de nivelul și stadiul acesteia, să țintească obiective instructiv-educative superioare, comportări care să nu cunoască teamă, neîncredere în reușită, reținere de la marea luptă cu oboseală. Pregătirea psihologică atentă și continuă constituie o necesitate în care spiritul combativ deosebit, dăruirea totală și dorința de a învinge reprezintă cheia succesului. II.5. Pregătirea teoretică În procesul de educare a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]