5,135 matches
-
sănătății: speranța de viață în sănătate, noțiune care subliniază viețuirea nu oricum, ci în condiții de bună sănătate. Din acest punct de vedere, s-au evidențiat categoriile sociale cu speranța de viață în sănătate cea mai redusă: pentru un muncitor necalificat, pentru un șomer sau pentru un țăran sărac (cu puțin pământ) dimensiunea temporară a acesteia nu depășește 35 de ani. În legătură cu o astfel de abordare a speranței de viață, menționăm că, în ultimii ani, în Franța s-a pus la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și-au putut relua studiile universitare (mă refer la domnul Țuțu, pentru că, spre exemplu, domnul Simionescu fiind elev de liceu și neavând de facto o condamnare în tribunal, și-a putut relua studiile liceale) și au ajuns să facă munci necalificate sau mult sub calificarea pe care o aveau. Dar chiar și pentru această muncă necalificată au fost nevoiți să treacă peste obstacolele ridicate de către activiștii comuniști responsabili cu dosarele de cadre și au avut nevoie de bunăvoința și omenia unor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Simionescu fiind elev de liceu și neavând de facto o condamnare în tribunal, și-a putut relua studiile liceale) și au ajuns să facă munci necalificate sau mult sub calificarea pe care o aveau. Dar chiar și pentru această muncă necalificată au fost nevoiți să treacă peste obstacolele ridicate de către activiștii comuniști responsabili cu dosarele de cadre și au avut nevoie de bunăvoința și omenia unor directori care le-au oferit un loc de muncă în pofida dosarului de fost deținut politic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
post de director sau altceva. Nu pentru acelea mă dusesem eu. Mi s-a răspuns: "nu avem decât la cărat cu roaba!", că pentru mine au de muncă doar la șanțuri, că au șanțuri de săpat și munci de astea necalificate. Nu-mi era greu, că eram obișnuit de la cărat cu roaba la dig, eram deformat, în sensul că aveam mușchii dezvoltați de sus până jos din cauza muncii intense depusă în lagăre. C. I.: Deci, nu s-a putut. S. Ț
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
departe? S. Ț.: Am venit acasă la Murgeni, apoi m-am dus la Galați la șantierul de construcții I.C.O.R., Intreprinderea de Construcții Orășenești și Regionale. Mă gândeam că voi găsi o breșă, să mă angajez, tot așa, muncitor necalificat. Când m-am dus la I.C.O.R. să mă angajez, am vorbit cu directorul general unde era și șeful de cadre, un nenorocit pe nume Podașcă, la fel cu studii multe, o clasă-două. Am spus că am fost deținut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de cadre când am ajuns în audiență, dar vorbise deja inginerul cu directorul despre situația mea și mi s-a spus să fac o cerere să mă duc la șantierul din Mazepa, un cartier din Galați. Dar nu ca muncitor necalificat, ci un fel de șef de lucrare că urmăream turnările de betoane de la ora 4 la 12 noaptea. Se construiau blocuri de locuit în cartierul Mazepa și eram singur acolo iar de construit era destul de mult. C. I.: Soția și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Vasiliu. Mai erau două posturi de legător (Mavrodi Mihai și Mița Constantinescu) și trei posturi de practicant mașinist (Ilarion Guli, A. Petrovici și Dumitru Neculau). Conducătorul tehnic cu brevet era Alexandru A. Țerek. De asemenea, la tipografie lucrau ca personal necalificat și cinci elevi, ucenici 1012. Menționăm că tot personalul tipografic era constituit din cetățeni români. Referitor la cărțile și publicațiile apărute la această tipografie, ele pot fi grupate în trei serii, așa cum am amintit deja: "Seria Istorioare Morale"1013, "Seria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de evaluare a influenței factorilor sociali asupra performanței elevilor Indicatori ai resurselor umane 5 1.Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic 2.Numărul mediu de elevi pe clasă 3.Ponderea personalului didactic calificat 4.Ponderea personalului didactic necalificat 5.Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) 5 Idem 2 6.Ponderea personalului didactic cu timp parțial de lucru (normă parțială) Indicatori ai resurselor materiale 6 1.Numărul unităților școlare din învățământul preuniversitar 2.Număr mediu
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
americani în general, conferind o tentă nu tocmai favorabilă comunității românești din SUA, care a persistat un timp îndelungat. Țărani fiind, în general, imigranții români, ca și ceilalți din Sudul Europei nu cunoșteau meserii, obligați fiind astfel să accepte munci necalificate, deci foarte grele. „Din toate acestea, remarca Aureliu Ion Popescu, a ieșit teoria de superioritate nordică, inteligibilă poate în aplicarea ei la mediul american”. După unirea Transilvaniei cu România, în Parlamentul bucureștean s-au făcut auzite voci care condamnau tratamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cit., p. 684). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, ff. 53-54. Pentru cel puțin un deceniu de la instaurarea regimului comunist, statul român a mers pe principiul trimiterii ca reprezentanți diplomatici `n țările capitaliste a unor oameni necalificați, de regulă muncitori, lu`ndu-se `n calcul capacitatea sporită a acestora de a rezista la tentațiile „lumii libere”, grație originii sociale. Vom aminti cazul muncitorului Cămilă, scos din producție și trimis funcționar la Ambasada RPR din Stockholm. Contrar așteptărilor, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fără discernământ și folosirea lor fără nici un scop a prejudiciat economia națională. Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" le-a cerut miniștrilor să-i exploateze În mod inteligent pe evrei, și să nu-i trimită pe toți la munci grele și necalificate, provocând În felul acesta paralizarea altor ramuri economice: „Au fost firește În Moldova XE "Moldova" , la Marele Cartier General, unele momente de reacție psihologică, pe care le Înțeleg și le respect, atunci când s’au comis acte Împotriva armatei de către evrei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mare, la 994 întreprinderi cu peste 100 salariați: Personal adtiv superior Români Minoritari Străini 44,8% 49% 6,2% Personal adtiv inferior 55,4% 41% 3,6% Asimilat cu lucrători calificați 61,9% 36,2% 1,9% Asimilat cu lucrători necalificați 75,6% 22,6% 1,8% Tehnic superior 49,6% 39,8% 10,6% Tehnic inferior 45,2% 45,5% 9,3% Lucrători calificați 64,2% 33% 2,8% Lucrători necalificați 70,3% 26,4% 0,3% În industria mijlocie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
61,9% 36,2% 1,9% Asimilat cu lucrători necalificați 75,6% 22,6% 1,8% Tehnic superior 49,6% 39,8% 10,6% Tehnic inferior 45,2% 45,5% 9,3% Lucrători calificați 64,2% 33% 2,8% Lucrători necalificați 70,3% 26,4% 0,3% În industria mijlocie și mică, la 30.954 întreprinderi cu mai puțin de 100 salariați: Personal adtiv superior Români Minoritari Străini 21,5 % 75,3% 3,2% Personal adtiv inferior 30% 67,2% 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
954 întreprinderi cu mai puțin de 100 salariați: Personal adtiv superior Români Minoritari Străini 21,5 % 75,3% 3,2% Personal adtiv inferior 30% 67,2% 2,8% Asimilat cu lucrători calificați 34,2% 64% 1,8% Asimilat cu lucrători necalificați 50,5% 48% 1,5% Tehnic superior 37% 56% 7% Tehnic inferior 30,2% 53% 6,8% Lucrători calificați 45,8% 52% 1,8% Lucrători necalificați 53,8% 45,8% 0,4% Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
2,8% Asimilat cu lucrători calificați 34,2% 64% 1,8% Asimilat cu lucrători necalificați 50,5% 48% 1,5% Tehnic superior 37% 56% 7% Tehnic inferior 30,2% 53% 6,8% Lucrători calificați 45,8% 52% 1,8% Lucrători necalificați 53,8% 45,8% 0,4% Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în întreprinderile industriale, deoarece numărul lor este cuprins în acel al minoritarilor. Totuși, față de situația de fapt, cel mai mare număr de "minoritari" cât și din "străini
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prestat muncă la diferite autorități, nu li s'au plătit drepturile pe câteva luni în urmă, drepturi fixate de ordonanța Guvernământului care prevede un salariu de 2 mărci pe zi pentru lucrătorul calificat și 1 marcă pe zi pentru lucrătorul necalificat. Unele autorități au plătit evreilor pentru munca depusă numai câte 600 gr. mălaiu, ceea ce este inechitabil, deoarece 1 kgr. mălaiu costă acolo 24 lei (40 Phenigi) Argumentul adus că la Balta R.K.K.S.-ul s'a devalorizat până la 3-10 lei nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
precisă asupra tuturor repartizărilor de evrei și a se acorda prelungiri numai acelor autorități sau întreprinderi care dovedesc că au absolută nevoie. În acest fel, nu va exista un regim privilegiat, ci vor beneficia, pe rând, de meseriași sau muncitori necalificați evrei, toate unitățile, instituțiile și întreprinderile indicate la paragraful 5, de mai sus. 9. Instituțiile și întreprinderile care au absolută nevoie de prelungirea termenului de folosință al evreilor, să ceară aprobarea cu cel puțin 10 zile înainte de expirare. În caz
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de stat, județ sau comună, pe baza planului de lucru, stabilit de comun acord între comandanții unităților și șefii autorităților locale, prin grija cercurilor de recrutare respective. 5. Meseriașii evrei se vor bucura de aceleași drepturi ca și muncitorii evrei necalificați constituiți în detașamente și în aceleași condițiuni prevăzute de titlul D, cap. I, paragraful 6 punctul c. 6. Esențialul este ca munca aceasta să fie bine organizată și supravegheată. Detalii în această privință, se găsesc în ordinul Marelui Stat Major
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost soluționate. 9. Se va da atenție deosebită cererilor de evrei necesari întreprinderilor care lucrează în folosul armatei sau economiei naționale, cerându-se avizele necesare și copii legalizate depe acte. 10. Cererile diferitelor instituții pentru evreii meseriași sau muncitori necalificați, vor fi bine examinate, întrucât există tendința generală de a se exagera nevoile. 11. Cercurile teritoriale vor menține legătura cu polițiile orașelor respective, pentru a fi trimiși în detașamente exterioare de lucru evreii suspecți, internabili; ei vor fi folosiți la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
an, cu drepturi asemănătoare soldaților. după împlinirea acestui termen, fiind retribuiți după tariful anual al rechizițiilor. c) Evreii specialiști netitrați (dentiști, practicieni și tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturile prevăzute în Instr. generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D., Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: soldă, hrană și întreținere la fel cu ale soldaților, cotă de 15 lei pe zi, pentru uzajul efectelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întreprinderi vor fi retribuiți potrivit profesiunii sau meseriei ce îndeplinesc în conformitate cu dispozițiunile legilor speciale. 3. Dispozițiuni referitoare la fonduri. a) Pentru comandamentele, unitățile și formațiunile militare care utilizează orice fel de evrei la munca obligatorie (titrați, specialiști netitrați, meseriași, muncitori necalificați) în interesul armatei se fac următoarele preciziuni: Drepturile de salarizare (pentru titrați), precum și drepturile de hrană, soldă și întreținere (pentru orice categorie de evrei) se suportă din creditul extraordinar cu acoperire specială (fondul de războiu) deschis prin D.L. Nr. 1939
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor infractori (acei cari nu execută conștiincios munca și se sustrag dela muncă prin orice mijloc) și în lagăre, a românilor care înlesnesc astfel de abateri. g) Drepturile evreilor folosiți la munca obligatorie (echipe de meseriași, detașamente locale cu muncitori necalificați), sunt în sarcina instituției care îi folosește. 4. Cercurile teritoriale să nu se mai adreseze direct Marelui Stat Major, decât în cazuri de extremă urgență. În consecință, toate lămuririle să se ceară pe cale erarhică. 5. S'a întocmit un decret
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Mareșal a înțeles că această chestiune a fost vizată prin ordinul verbal dat Domnului General Subșef în ziua de 22.X.19421327. * * * V. CONCLUZII: Dorința Domnului Mareșal cât și imperativul timpurilor de astăzi când lipsa specialiștilor cât și a muncitorilor necalificați se resimte mult a fost ca munca obligatorie depusă de evrei să fie depusă cu toată seriozitatea. Marea majoritate a evreilor încearcă prin orice mijloace să se eschiveze dela munca obligatorie. Sancțiunea cu trimiterea în Transnistria, care s'a aplicat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
presteze în detașamentele exterioare. 5. Cercurile teritoriale vor ține seamă ca repartizarea evreilor meseriași și specialiști titrați și netitrați pentru nevoile locale (în orașele de domiciliu ale evreilor) să se facă pe cât posibil în condițiunile de vârstă ale muncitorilor evrei necalificați, prevăzute de Instrucțiunile Generale Nr. 55.500/19421416 adică în primul rând se vor repartiza acei de 18-19 ani și de la 41-50 ani și în al doilea rând pe acei între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Munca obligatorie este prestată de evrei în locul serviciului militar. b) Obligativitatea muncii pentru bărbații între 18-50 ani (similar Legii Recrutării). c) Modul de utilizare: Titrații sunt folosiți la muncă intelectuală, potrivit specialității lor. Meseriașii, potrivit meseriei lor, după nevoi. Muncitorii necalificați sunt folosiți pe vârste: cei de 18-19 ani și 41-50 ani, în principiu, în localitățile lor de domiciliu iar cei dela 20-40 ani în detașamente exterioare de muncă pentru lucrări de drumuri, căi ferate sau orice lucrări de interes militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]