3,901 matches
-
instanță este confirmată și de cuprinsul punctelor de vedere teoretice exprimate de colectivele instanțelor consultate, egal împărțite între cele două interpretări posibile, astfel încât trebuie conchis că obiectul procedurii hotărârii prealabile este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară (deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
și instituționale necesare elaborării și aplicării unui proces decizional robust, persistă încă o serie de deficiențe legate de: capacitatea administrației publice de a elabora și fundamenta documente de politici publice și proiecte de acte normative, capacitatea de coordonare interinstituțională, mecanisme neclare de monitorizare și evaluare a politicilor implementate, decizii luate ad-hoc. La acestea se adaugă paralelisme legislative, contradicții, vid legislativ, norme juridice desuete, lipsa unui sistem centralizat, inclusiv informatic, de colectare și monitorizare în timp real a datelor și indicatorilor de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
în studiile care s-au concentrat pe eficiența administrației în general, sunt valabile și pentru domeniul tineretului, iar ele au fost relevate de studiul "Fundamentarea Strategiei Naționale din domeniul Tineretului" din anul 2020. Așadar, la nivel legislativ se constată: situația neclară a fundațiilor pentru tineret, a taberelor și centrelor de agrement, insuficienta adaptare a cadrului legal privind tineretul, fundațiile de tineret și voluntariatul la contextul actual, nevoia revizuirii Legii tinerilor nr. 350/2006 și corelarea actelor legislative cu relevanță în domeniul tineretului
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
relativ redus de tineri care apelează la serviciile centrelor pentru tineret; ... 5. Lipsa strategiilor locale/județene pentru tineret; ... 6. Consilii consultative ale tinerilor constituite în puține unități administrativ-teritoriale, îndeosebi la nivelul municipiilor reședință de județ și al județelor; ... 7. Situația juridică neclară a fundațiilor județene pentru tineret; ... 8. Lipsa reglementărilor legislative privind activitatea de tabere pentru copii și tineri; ... 9. Lipsa standardului ocupațional "consilier pentru tineret"; ... 10. Îmbătrânirea demografică coroborată cu scăderea continuă a natalității ; ... 11. Interes scăzut pentru stimularea creativității tinerilor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
implementarea politicilor de tineret; - Incompleta acoperire la nivel teritorial a centrelor de tineret; - Lipsa strategiilor locale/județene pentru tineret; - Consilii consultative ale tinerilor constituite în puține unități administrativ- teritoriale, îndeosebi la nivelul municipiilor reședință de județ și al județelor; - Situația juridică neclară a fundațiilor județene pentru tineret; - Incertitudinea în privința adecvării cadrului legal privind fundațiile județene de tineret la realitățile curente; - Adaptarea insuficientă la contextul actual a cadrului legal privind tineretul, fundațiile județene de tineret și voluntariatul. OG2. Facilitarea accesului tinerilor la
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
și instituții publice cu atribuții în domeniul tineretului; ● Consiliul interministerial pentru politici de tineret înființat. ... OS 1.2. Consolidarea cadrului instituțional Indicatori de rezultat: ● Un inventar al documentelor existente la nivel central și al instituțiilor centralizate; ● Număr unități cu situația patrimonială neclară identificate; ● Număr de bunuri imobile înregistrate în evidențele unei autorități deținătoare; ● Un sistem de management instituțional elaborat; ● Număr de oportunități de finanțare accesate; ● Număr de persoane care au beneficiat de cursuri de formare profesională; ● Număr de softuri, platforme și registre
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
cu soluționarea apelului dedus judecății, deoarece aceasta are misiunea de a determina norma juridică aplicabilă cauzei. ... 76. Este relevant faptul că procedura sesizării prealabile urmărește asigurarea unei interpretări în drept, cu caracter de principiu, asupra unei norme de drept îndoielnice, neclare, dar nu are rolul de a stabili, în locul instanței judecătorești, care este dispoziția legală incidentă, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, o atare atribuție rămânând în sfera de competență exclusivă a instanței de judecată legal învestite cu soluționarea
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
aplică sau se înlătură de la aplicare prevederea generală de drept comun în materia comunicării actelor de procedură nu constituie un argument în sensul că norma cuprinsă la art. 43 alin. (2) din legea insolvenței ar reprezenta o dispoziție legală neclară, a cărei lămurire este necesar a se realiza în prezenta procedură, ci constituie chiar operațiunea prin care judecătorul cauzei identifică norma juridică aplicabilă, atribuție ce nu poate fi transferată către instanța supremă prin invocarea procedurii sesizării în vederea pronunțării unei
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
fost învestită, aplicând în acest scop principiile de interpretare a actelor normative. ... 80. Pentru a fi considerată o problemă reală de drept, aceasta trebuie să se refere la o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite sau contradictorii, la o normă neclară, incompletă, incertă, sau să presupună incidența unor principii generale cu conținut sau sferă de aplicare discutabile (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 50 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert [art. 180 alin. (1) din Codul de procedură penală]. În același mod, se poate dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză există contradicții, iar aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului [art. 181 alin. (1) din Codul de procedură penală]. ... 19. În egală măsură, Curtea a reținut că organul
DECIZIA nr. 68 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285202]
-
instituțiile financiare nebancare sau și cesiunilor făcute de instituțiile de credit bancare sau/și de alți creditori financiari. ... 17. De asemenea, se mai susține că noțiunea de „cesionar de creanțe“, cuprinsă în prevederile art. 2 lit. b) din legea criticată, este neclară și din perspectiva modului în care este circumstanțiată sfera noțiunii de „cesiune de creanță“. Astfel, se arată că, potrivit textului de lege criticat, operațiunea de cesiune de creanță a fost transformată într-o ficțiune juridică, în care cesionarul creanței ar
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, iar rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
referire, în contextul modalității de prelungire a concordatului preventiv, la sintagma „motive justificate“ fără a le determina sau fără a institui criterii obiective de determinare a acestora; (iii) modalitatea de corelare a prevederilor art. II alin. (1) și (2) este neclară, de vreme ce nu rezultă dacă cele două alineate reglementează situații juridice diferite sau, din contră, alin. (1) reprezintă norma care instituie posibilitatea de prelungire a concordatului/planului de restructurare, iar alin. (2) reglementează procedura de punere în aplicare a alin.
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre, astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne, ar putea conduce la crearea unui cadru normativ incomplet și neclar, existând riscul declanșării de către Comisia Europeană a unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de comunicare a tuturor măsurilor naționale de transpunere, având în vedere aceste aspecte, se impune completarea de urgență a unor acte normative în domeniul concurenței cu
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 99 din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286288]
-
12, nu face referire la un temei-cadru propriu-zis în cuprinsul legii și nu cuprinde nicio referire la obiectul determinat prin textul de trimitere. ... 87. În alți termeni, conform dispozițiilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, se reține caracterul neclar și echivoc al acestei prevederi legale, care nu face referire la nicio procedură cuprinsă în Codul silvic sau în alt act normativ și care să expliciteze modalitatea în care se poate proceda la valorificarea „controlului de fond“ din perspectiva destinatarilor
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
direcția unei justiții cu adevărat independente, una care este protejată de orice potențială sursă de corupție sau de influență nelegitimă. Aceste prevederi sunt menite să elimine orice suspiciune că deciziile judecătorești ar putea fi influențate de loialități ascunse sau interese neclare, consolidând astfel principiul separației puterilor în stat și independența justiției. Analizând alte constituții europene, observăm că multe dintre ele prezintă articole care protejează independența sistemului judiciar și stabilesc limite clare pentru a preveni conflictul de interese și influențele exterioare asupra
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a doua teză, Curtea a recomandat eliminarea textului, întrucât la nivelul Constituției se face referire la competența care este stabilită prin aplicarea unor criterii cuprinse într-o lege (Codul de procedură penală). Mai mult, s-a subliniat că norma este neclară sub aspectul indicării instanței judecătorești competente să dispună măsura arestării preventive, din text înțelegându-se că numai instanța competentă să judece fondul cauzei ar putea dispune această măsură. Totodată, prin utilizarea noțiunii de „instanță de judecată“ este instituită o terminologie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
unei garanții a drepturilor și libertăților fundamentale. Prin urmare, o astfel de soluție legislativă încalcă limitele revizuirii prevăzute la art. 152 alin. (2) din Legea fundamentală. În ceea ce privește teza a doua a art. 23 alin. (14), aceasta este neclară, întrucât, deși utilizează noțiunea de „proces“, care poate viza atât procesul penal, cât și cel civil, stabilește regula potrivit căreia în cadrul „procesului“ nu pot fi utilizate decât documente și înregistrări realizate de organele de urmărire penală. Pe de altă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
caracterului ilicit al dobândirii, ci ca urmare a nejustificării dobândirii licite a bunului, contrar prevederilor art. 44 alin. (8) din Constituție. ... 6. Constatăm că proiectul cuprinde soluții legislative contradictorii și nu este redactat într-un limbaj specific normativ, cuprinzând dispoziții neclare, echivoce, lipsite de claritate, previzibilitate și precizie, contrar prevederilor art. 8 alin. (4), teza I din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice
PROIECT DE LEGE nr. 881 din 26 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287943]
-
exemplu, Decizia nr. 464 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, paragraful 16, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cazuală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
să existe stat de drept, în accepțiunea dispozițiilor art. 1 din Constituție. Susține că trimiterea la eventualele sancțiuni prevăzute în Codul de procedură penală, în ipoteza conduitei de rea-credință a organelor de urmărire penală, realizează o formă de răspundere mascată, neclară, imprecisă, imprevizibilă și fără consecințe juridice pentru încălcarea drepturilor suspectului/inculpatului, lăsând în sarcina acestuia din urmă să dovedească vătămarea cauzată prin reaua-credință a procurorului la administrarea probelor solicitate în apărare. În acest fel se aduce atingere chiar substanței drepturilor, acestea
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
acesteia, se pune întrebarea cum va putea petentul să formuleze plângerea împotriva acesteia, de la ce dată este dispusă și pe ce perioadă se execută. ... 17. Întrucât, în prezent, tipizatele de procese-verbale nu au tipărită rubrica de sancțiune complementară, este neclar cine dispune suspendarea ca sancțiune complementară: agentul constatator care aplică amenda (sancțiunea principală) sau alt organ constatator (șeful serviciului rutier)? Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu reglementează clar cu privire la persoana care aplică sancțiunea și perioada pentru
DECIZIA nr. 53 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287764]
-
jurisprudența sa relevantă, respectiv de ce s-ar putea considera că menținerea pragurilor valorice crescute pentru o perioadă de 6 luni este constantă și ireversibilă prin mecanismul de autoreglare a pieței. ... 14. Mai mult decât atât, expresia reprezintă impreviziune este neclară, echivocă, pentru că nu se înțelege ce condiții a avut în vedere legiuitorul cu privire la impreviziune, respectiv dacă sunt cele care rezultă din cuprinsul art. 1.271 din Codul civil și din deciziile Curții Constituționale sau dacă a avut în
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
cererii de apel formulate în contextul unor litigii în care au fost aplicate dispozițiile art. 138 alin. (5) din Codul de procedură civilă. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, fiind incomplete, neclare și imprevizibile, deoarece alin. (5) al art. 138 din Codul de procedură civilă nu acoperă toate situațiile de facto care pot apărea în ipoteza în care se soluționează excepția de litispendență, acest alineat precizând doar sumar că încheierea prin care
DECIZIA nr. 570 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278760]
-
sintagmele folosite nu sunt imprecise sau nedeterminate. Reglementarea sistemelor de evaluare specializate este detaliată prin Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, astfel încât nu se poate susține că sintagma „sistem de evaluare specializat“ este neclară, din moment ce legislația în vigoare conține toate elementele pentru determinarea înțelesului și aplicabilității noțiunii. În mod similar, sintagma „documente emise în condițiile legii“ desemnează ansamblul de acte utilizate de către unitățile reparatoare în desfășurarea activității lor profesionale și are
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]