1,749 matches
-
de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe diverse movile din jurul satului. El cuprinde cuprinde opt necropole: una eneolitică, din mileniul al IV-lea î.e.n.; una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.); trei din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n., din care una datată spre sfârșitul perioadeidupă secolul
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice și două ca monumente de arhitectură. Situl arheologic de la Istrița de Jos, aflat în luncă, „la movilă”, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
de la Istrița de Jos, aflat în luncă, „la movilă”, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă medievală mijlocie (secolele al XIII-lea-al XV-lea) și o așezare medievală târzie din secolele al XVI-lea-al
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă medievală mijlocie (secolele al XIII-lea-al XV-lea) și o așezare medievală târzie din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Cele două monumente de arhitectură sunt conacul Gheorghe D. Hariton (1930), aflat în satul Săhăteni și (sfârșitul secolului
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
Ambele situri arheologice se află în zona satului Știubei. Primul, de la „Movila Săpată”, cuprinde o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolele al X-lea-al XI-lea. Celălalt, aflat la movila Panait D. Matei, aflat la sud-sud-est de sat, cuprinde și el o așezare neolitică și una din Epoca Bronzului din aceleași perioade ca primul, precum și o
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
Panait D. Matei, aflat la sud-sud-est de sat, cuprinde și el o așezare neolitică și una din Epoca Bronzului din aceleași perioade ca primul, precum și o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolul al IV-lea e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolul al XI-lea. Cele două monumente de arhitectură sunt casa Mănăilă (1920) și casa Dan Stan (1915), ambele în satul Râmnicelu.
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). Ultimul sit, cel de la Valea Râmnicului, cuprinde o
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). Ultimul sit, cel de la Valea Râmnicului, cuprinde o așezare din epoca bronzului târziu (mileniul al II-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt, una din cultura geto-dacică a perioadei Latène
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
cuprinde o așezare din epoca bronzului târziu (mileniul al II-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt, una din cultura geto-dacică a perioadei Latène, vestigii din epoca migrațiilor (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.), precum și o așezare și o necropolă din aceeași epocă.
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
eneolitică din mileniul al V-lea î.e.n., două așezări din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din epoca migrațiilor (secolele al VIII-lea-al IX-lea). Situl de la Heliade Rădulescu conține câte o așezare și o necropolă din mai multe epoci: neolitic (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și epoca migrațiilor (cultura Cerneahov
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
-lea-al II-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Pe terasa de la poalele „Movilei Bătrâne” din Lanurile s-au descoperit două necropole, una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului și una culturii Cerneahov din epoca migrațiilor. Un al patrulea sit, aflat la vest de satul Zoița, pe movila Zoița, cuprinde o așezare și din Epoca Bronzului (aceeași cultură Monteoru). Situl aflat la
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
al patrulea sit, aflat la vest de satul Zoița, pe movila Zoița, cuprinde o așezare și din Epoca Bronzului (aceeași cultură Monteoru). Situl aflat la nord de satul Ziduri, în punctele Orjăneasca Mare, Orjăneasca Mijlocie și Orjăneasca Mică, conține multiple necropole din mai multe epoci: eneolitic, Epoca Bronzului, mileniul I î.e.n., secolele al II-lea-al IV-lea e.n., epoca migrațiilor (secolul al XI-lea) și Evul Mediu timpuriu (secolele al XI-lea-al XIII-lea).
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
transferarea comunei la județul Călărași. Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea-I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. În rest, în comună se mai află șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice, ambele din zona satului Cetatea Veche , aflat la ieșirea din sat către Ulmeni, sit ce cuprinde urmele unei așezări din perioada Latène și o necropolă din mileniul al IV-lea î.e.n.; și datând din secolul al III-lea î.e.n., ale cărei urme vizibile sunt constituite de o gorgană înconjurată de o văioagă. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: din centrul satului Spanțov
Comuna Spanțov, Călărași () [Corola-website/Science/301126_a_302455]
-
aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând așezări de tip tell din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelnița) și din perioada
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
malul drept al pârâului Chileanca există și astăzi o movilă de pământ cu înălțimea de aproximativ 40 de metrii aflându-se la 148,2 m față de nivelul mării (cota 148,2). Se pare că aceasta movilă este de fapt o necropola tumulară deoarece în perioada comunistă în încercarea de a construii o clădire chiar pe vârful movilei s-au descoperit mai multe schelete umane în urma unui proces de nivelare a pământului. „Bătălia de la Finta (17/27 mai 1653), marchează momentul final
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
și o fosta balastieră a existat o țoță construită pe o „movilă de pământ” care din păcate astăzi nu mai exista fiind erodată în totalitate de râul Ialomița. Bătrânii afirmau că aceasta țoță era construită pe locul unui mormânt comun (necropola tumulară) necunoscându-se cu exactitate perioada în care au murit sau o eventuală lupta în care aceștia ar fi pierit. Cert este faptul că în urma proceselor de eroziune pe care răul Ialomița le exercita asupra movilei se găseau bucăți de
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
la curțile acestora din Mărgineni sau Filipești de Târg, făcându-se o ceramică smăltuita fină pentru nevoile curților domnești. În jurul anului 1975, Ion C Iliant a înjghebat un fel de cerc al meșterilor. În satul Mărginenii de Sus există o necropola tumulara denumită „Movila”, ce datează din epoca bronzului.
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice cel de pe „platoul Deluș” de la Copuzu cuprinde o așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. (perioada Latène) și o așezare și o necropolă din perioada daco-romană (secolele al III-lea-al IV-lea); situl de la Crăsani (la ieșirea din satul Crăsanii de Jos către Sudiți) cuprinde așezări din neolitic și din perioada Latène, la fel ca al treilea sit, cel de la „Piscu Crăsani
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
liberi în sec. al III-lea e.n. Determinarea a fost făcută de către cercetătorul Bucur Mitrea - institutul de Arheologie București. III. La Fântână lui Panait sau Rediul Cucului, în apropierea unei bogate pânze agvifere, s-a descoperit o așezare și o necropola din sec. al IV-lea e.n., care se întinde în curțile și grădinile locuitorilor Ghiță M. Neculița, Tudor Iordache, Toader M. Neculița, Manole Țulug și Mihaluța Dumitru. În această zonă se mai găsesc și dovezi arheologice datând din sec. al
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
-al XI-lea. În afara acestora, în comună se mai află un alt sit arheologic inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local. El se află în punctul „Turceasca” și cuprinde o așezare neolitică și o necropolă din perioada Halstatt.
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]