KorAP: Find »[drukola/base=negație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...75 >

1,869 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

2; 3.2.2.1.3 infra), cât și în româna modernă (v. §III.3.5), sub inversiune verbul se ridică la FINP (i.e. [Spec, FINP]), proiecție ierarhic superioară proiecției de negație propozițional (FINP > NEGP), astfel că inversiunile la dreapta negației nu respectă regulile sintaxei românei (vechi sau moderne). Diferențele de frecvență a celor două calcuri se explică prin aceea că inversiunea verb - clitic la dreapta negației (cu mai multe atestări) se grefează pe o structură slavonă (cf. Willis 2000: 336

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
proiecție ierarhic superioară proiecției de negație propozițional (FINP > NEGP), astfel că inversiunile la dreapta negației nu respectă regulile sintaxei românei (vechi sau moderne). Diferențele de frecvență a celor două calcuri se explică prin aceea că inversiunea verb - clitic la dreapta negației (cu mai multe atestări) se grefează pe o structură slavonă (cf. Willis 2000: 336), pe când pentru celălalt tip de inversiune (doar în CB.1559-60) este mai greu de găsit un model străin. Astfel, cu excepția acestor calcuri/hapaxuri, la fel ca

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
tip de inversiune (doar în CB.1559-60) este mai greu de găsit un model străin. Astfel, cu excepția acestor calcuri/hapaxuri, la fel ca în româna modernă, în româna veche negatorul nu blochează în general inversiunea. Efectul de blocare indus de negație se va interpreta în aceeași manieră în care a fost interpretat pentru româna modernă, și anume în sprijinul deplasării verbului ca grup: întrucât nu este un cuvânt autonom, un adverb inserat în [Spec,NEGP], deplasarea verbului la [Spec,FINP] prin

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
interpretat pentru româna modernă, și anume în sprijinul deplasării verbului ca grup: întrucât nu este un cuvânt autonom, un adverb inserat în [Spec,NEGP], deplasarea verbului la [Spec,FINP] prin mișcare de tip specificator-la-specificator va fi blocată de adverbul de negație nu. La fel ca în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul selectează ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
verbului la [Spec,FINP] prin mișcare de tip specificator-la-specificator va fi blocată de adverbul de negație nu. La fel ca în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul selectează ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care creează antonime, ci un marcator al negației propoziționale, după cum arată fenomele de concordanță a negației (32): (32) a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul selectează ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care creează antonime, ci un marcator al negației propoziționale, după cum arată fenomele de concordanță a negației (32): (32) a. neavând nemica duhovnicesc (SVI.~1670: 5r) b. Și-l luo pre îns, neapărându-i nimea, și mearse în Ierusalim (PI.~1650: 281v) c. Iară el, nepricepându-să nimica de acel

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care creează antonime, ci un marcator al negației propoziționale, după cum arată fenomele de concordanță a negației (32): (32) a. neavând nemica duhovnicesc (SVI.~1670: 5r) b. Și-l luo pre îns, neapărându-i nimea, și mearse în Ierusalim (PI.~1650: 281v) c. Iară el, nepricepându-să nimica de acel cuvânt, să depărtă (VE.1703: 126r) Ridicarea obligatorie

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Ardeal (ULM.~ 1725: A-2f.3v) Diagnosticele de mai sus arată că gerunziul se deplasează la C și în structuri negative. Diferența dintre gerunziu, care se deplasează în mod liber la C în structurile negative, și formele finite, în cazul cărora negația blochează deplasarea la C (cu excepția calcurilor), constă în folosirea de mărci negative care au statut diferit: nu, cuvânt autonom, generează propriul grup sintactic (ADVP) și ocupă [Spec, NEGP]; în schimb, ne-, afix (acategorial), se generează drept centru negativ și ocupă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
structura verbului și se poate deplasa la C odată cu verbul. Această diferență se poate observa în reprezentările X-bar de mai jos (v., pentru detalii și discuții, analiza acestor fenomene prin referire la româna contemporană în §III.3.3). (35) FINP negație propozițională: adverbul nu qp FIN' qp FIN0 NEGP qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp VP ... Deplasare [VP-la-Spec,FINP] blocată de prezența adverbului nu în [Spec, NEGP] (36) a. NEGP negație propozițională: afixul ne-

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
3). (35) FINP negație propozițională: adverbul nu qp FIN' qp FIN0 NEGP qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp VP ... Deplasare [VP-la-Spec,FINP] blocată de prezența adverbului nu în [Spec, NEGP] (36) a. NEGP negație propozițională: afixul ne- qp VP NEG' | qp V0 NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp ne-V0 | tVP ... ne- Deplasare VP-la-[Spec, NEGP];încorporarea afixului ne- prin adjuncție la stânga b. FINP qp VP FIN' | qp V0 FIN0 NEGP qp ne-V0 tVP

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ne-V0 | tVP ... ne- Deplasare VP-la-[Spec, NEGP];încorporarea afixului ne- prin adjuncție la stânga b. FINP qp VP FIN' | qp V0 FIN0 NEGP qp ne-V0 tVP NEG' qp NEG0 ... [+V] ne- Deplasare VP(negativ)-la-[Spec, FINP] Rezultate de reținut • analiza negației conduce la postularea pentru româna veche a aceleiași structuri funcționale ca pentru româna modernă:NegP selectează IP (NegP > IP {PersP > MoodP > TP > AspP}) și este selectat de CP (CP {ForceP > ... FinP} > NegP): (37) CP > NEGP > IP • negația propozițională realizată prin

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de reținut • analiza negației conduce la postularea pentru româna veche a aceleiași structuri funcționale ca pentru româna modernă:NegP selectează IP (NegP > IP {PersP > MoodP > TP > AspP}) și este selectat de CP (CP {ForceP > ... FinP} > NegP): (37) CP > NEGP > IP • negația propozițională realizată prin adverbul nu blochează în general deplasarea la C (inversiunea la dreapta negației este un calc, v. ex. (18)-(19) supra; v. §5.1 infra pentru discuții) • comportamentul negației propoziționale față de formele finite vs gerunziu verifică ipoteza că

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
pentru româna modernă:NegP selectează IP (NegP > IP {PersP > MoodP > TP > AspP}) și este selectat de CP (CP {ForceP > ... FinP} > NegP): (37) CP > NEGP > IP • negația propozițională realizată prin adverbul nu blochează în general deplasarea la C (inversiunea la dreapta negației este un calc, v. ex. (18)-(19) supra; v. §5.1 infra pentru discuții) • comportamentul negației propoziționale față de formele finite vs gerunziu verifică ipoteza că verbul se deplasează ca grup: adverbul de negație nu, generat în [Spec, NEGP] blochează deplasarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
CP (CP {ForceP > ... FinP} > NegP): (37) CP > NEGP > IP • negația propozițională realizată prin adverbul nu blochează în general deplasarea la C (inversiunea la dreapta negației este un calc, v. ex. (18)-(19) supra; v. §5.1 infra pentru discuții) • comportamentul negației propoziționale față de formele finite vs gerunziu verifică ipoteza că verbul se deplasează ca grup: adverbul de negație nu, generat în [Spec, NEGP] blochează deplasarea verbului la C (i.e. la [Spec, FINP]), ilustrând o situație clasică în care un element de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
general deplasarea la C (inversiunea la dreapta negației este un calc, v. ex. (18)-(19) supra; v. §5.1 infra pentru discuții) • comportamentul negației propoziționale față de formele finite vs gerunziu verifică ipoteza că verbul se deplasează ca grup: adverbul de negație nu, generat în [Spec, NEGP] blochează deplasarea verbului la C (i.e. la [Spec, FINP]), ilustrând o situație clasică în care un element de un anume tip (un specificator al unei proiecții [+V]) blochează deplasarea unui element de același tip (verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
FIN0 (v. și Hill 2013); doar în structurile cu recomplementare (să...să) cele două proiecții ale complementizatorului (FORCE și FIN) sunt lexicalizate prin dubla realizare a lui să. Vom menține aceleași diagnostice sintactice aplicate în §III.3.4: poziția față de negație și de pronumele clitice care indică faptul că să este un element extern domeniului flexionar; structurile cu scindare/dublare sunt relevante pentru statutul de complementizator al lui să. În primul rând, trebuie menționat că să în ipostază de complementizator care

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
b. Săcu limbi omenești și îngereștiașu grăi(CC2.1581: 337) c. să ai fi îngrădit cu foc (MC.1620: 137v) În cele ce urmează, ne vom referi în mod sistematic la să subjonctival. În ce privește poziția lui să față de marcatorul de negație propozițională nu, analiza exhaustivă a documentelor originale din secolul al XVI-lea (DÎ) arată că în toate contextele linearizarea sistematică este să > nu; linearizarea nu > să nu este atestată în aceste texte. (42) a. să nu știe oamini mulți (DÎ

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
această moșiie (DÎ.1594: X) c. eu, împăratul, la domneta Mihaiu voievod rogu-te, în cestu rându să nu mergi la Moldova (DÎ.1600: XXXII) În rarele situații în care nu precedă complementizatorul să (nu > să), lectura structurii este de negație de constituent, cu intepretare focalizantă (v. și Ciompec 1969: 199), după cum arată și următorul exemplu mai elaborat din CC2.1581: (43) Dentr'aceasta să înțeleagemu, ca de voru fi și nescari nevoi țiindu pre noi, cuviință ne iaste a face

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și domniele-voastre săvă păziți cum știți mai bine (DÎ.1521: I) b. Săsă știe cum amu fostu eu (DÎ.1563-4: II) c. săle fie pârâș la judecată Maica Precista (DÎ.1573: IV) Distribuția lui să prin raportare la marca de negație propozițională nu și la pronumele clitice arată că să nu face parte din domeniul flexionar, ci din domeniul complementizator. Un prim argument pentru poziția joasă a lui să în domeniul complementizator (poziția FIN0) este coocurența acestuia cu pronume și adverbe

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
249) Alte exemple cu encliză la dreapta lui să (52), înregistrate numai în traduceri, reprezintă structuri de compromis (calcuri parțiale sau totale) între structura românească și textul original / un model străin; de exemplu, în (52a), encliza pronominală apare la dreapta negației, opțiune nepermisă de regulile de deplasare (negația propozițională realizată prin nu blochează deplasarea verbului la C, atât în româna modernă, v. §III.3.3, cât și în româna veche, v. §2.1.3 supra), însă atestată în structurile slavone (cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
lui să (52), înregistrate numai în traduceri, reprezintă structuri de compromis (calcuri parțiale sau totale) între structura românească și textul original / un model străin; de exemplu, în (52a), encliza pronominală apare la dreapta negației, opțiune nepermisă de regulile de deplasare (negația propozițională realizată prin nu blochează deplasarea verbului la C, atât în româna modernă, v. §III.3.3, cât și în româna veche, v. §2.1.3 supra), însă atestată în structurile slavone (cu pronume clitic reflexiv) (v. Willis 2000: 336

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
v. §3.2.2.4 infra). Cu alte cuvinte, nu modalitatea de deplasare a verbului conduce la diferențe diacronice, ci nivelul la care se deplasează verbul în structura propoziției conduce diferențele dintre cele două faze ale românei. Efectele induse de negație, analizate în §2.1.3 supra, sunt un prim argument pentru deplasarea verbului ca grup în româna veche. Un alt argument este reprezentat de disponibilitatea procesului de object shift (v. Gallego 2012) și în româna veche, în aceleași condiții discursive

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
diferite în deplasarea verbului în nucleul propozițional al românei vechi: întrucât cliticele și auxiliarele marchează limita superioară a domeniului flexionar, procliza diagnostichează deplasare V-la-I, iar encliza diagnostichează deplasare V-la-C. (vi) Neatestarea deplasării Aux-la-C, efectele de blocare induse de adverbul de negație nu și existența structurilor VOS derivate prin object shift indică faptul că strategia de deplasare a verbului în româna veche este deplasarea ca grup (VP-movement); această strategie prezice că în structuri perifrastice deplasarea la C se manifestă în mod sistematic

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
31r) e. Mai făcut-au ș-al doilea episcop (ULM.~ 1725: M.f.17v) f. Mai socotit-au și din letopisățul lui Evstratie logofătul și a lui Simion dascalului și a lui Misail călugărului nește cuvinte câteva (NL.~1750−66: 4) Negația propozițională blochează în general inversiunea din motive care țin de specificul deplasării verbului în româna veche și modernă (v. §2.1.3 supra). Structurile cu inversiune verb-clitic la dreapta negației (nu - verb - clitic (mai ales reflexiv)) sunt atestate în traduceri

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
lui Misail călugărului nește cuvinte câteva (NL.~1750−66: 4) Negația propozițională blochează în general inversiunea din motive care țin de specificul deplasării verbului în româna veche și modernă (v. §2.1.3 supra). Structurile cu inversiune verb-clitic la dreapta negației (nu - verb - clitic (mai ales reflexiv)) sunt atestate în traduceri (v. §§2.1.2; 2.1.3 supra); inversiunea verb-auxiliar (nu - verb - auxiliar) are doar patru înregistrări, doar în CB.1559-60 (Zafiu 2014, 2016), deci nu poate fi considerată o

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]