KorAP: Find »[drukola/base=negru & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...491 >

12,256 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

scrie despre Japonia fără s-o vadă... - N-aveam nimic împotrivă dacă scriai despre Japonia! Cât vrei! Cât încape, și insulele Feroe pe deasupra. Dar tu scrii despre p... și nu cred că nu te-ai documentat... N-ai scris acolo, negru pe alb, că e autobiografică? Ai spus c-ai stat zile întregi s-o pândești? Că-ți găsiseși un loc pe o bancă, unde așteptai să apară, chiar dacă amorțeai stând pe lemn, că-i simțeai parfumul discret în aer? Ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
se-ncăpățânează să dea frunze. *** - Ce bine că te-am găsit! aud în spatele meu o voce ușor răgușită. Mă desprind cu greu de la fereastră, parcă m-am lipit de dușumea în locul acela. - Da? - Ierea de așteptat să fii aci, Ștefan! - Negru... Fătuca poartă ciorapi în dungi la bocancii cu ținte, are codițe colorate și-o fustă scurtă, plisată, din care ies două bețe. Puloverul stă mai mulat decât trebuie pe pieptul scobit. Are vreo cinci cercei în fiecare ureche, o mică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
nu-l împuște sau să nu-l ia taică-său înapoi, într-o casă veche, și se temea de vrăjitoare. Avea un prieten, Jim. Jim era negru... Cum adică să fie negru? - Tanti Clara, am întrebat-o, de ce e Jim negru? S-a uns cu ceva? - Nu, măi copile, unii oameni sunt negri, alții galbeni, cu ochii alungiți... N-am zis nimic, dar n-am crezut, asta-i ca Moș Gerilă. Cum să fie oameni negri sau colorați? - Vino să vezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
da’ gura-i spurcată... ești la o răscruce și drumurile se-ncurcă... ești la o cărare care se-nfundă, se-arată-n drumu’ tău dușmani și pretini, îți vin vorbe rele și farmece... unu’ de roșu are ciudă pe tine... unu’ de negru are ochiu’ rău... hai să-ți ghicesc ce-o să-ți cadă la așternut, frumosule... hai să dea baba-n cărți, să-ntoarcă norocu’... hai să-ți ghicesc, să-ți dau cu ghiocu’, să-ți spună baba ce ai... - Am pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
pierd, mănânc jumătate din gălbenuș, dar mi se face greață. Cozonacul nu e bun, parcă e pâine ceva mai crescută, scot numai nuca din mijloc și-arunc restul sub o tufă. Acolo e și poză la mormânt, scrie și cu negru sub ea, e un bărbat cu ochelari, foarte bătrân, are vreo patruzeci de ani, are cravată, are cruce frumoasă, din piatră albă, are și gărduț vopsit, și o bancă, și felinar. Când o să fiu și eu bătrân, pe la treizeci de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
la prima sa deplasare pe teren. Au izbucnit cu toții în râs: - Fugi de-aici, dom’ profesor! mi-a dat dom’ Mardare un dupac amical. Cum să fie ce-ai zis, mu... mă-sa pe gheață, da’ ce, noi suntem la negri, să crească toate bâzdâgăniile? Nu, era de cal, cred că de la șatra lui Panghele, și câinii hămesiți au curățat carnea de pe oase... - Atunci n-avea coarne? mă ia gura pe dinainte. Se vede că i-a apucat o milă nesfârșită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

abia dacă reușiră să-l atingă, cîștigă teren, traversă insula și, ajuns În Mayagüez, fură o barcă În care mai apoi Înconjură coastele Republicii Dominicane pînă ajunse În refugiul sigur din La Tortuga, la nord de Haiti. Acolo ucise un negru și, cîteva luni după aceea, Începu să-i crească o barbă roșcovană, Încîlcită și rară, care scotea și mai mult În evidență sluțenia absolut respingătoare, furibundă și Înfricoșătoare a acelui chip care speria copiii, le făcea pe femei să Întoarcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
să-i strige În față că e un monstru, un „fiu al lui Scaraoțchi”, Întruparea Diavolului Însuși. Iar asta era mai mult decît avusese vreodată Iguana Oberlus. Îngrămădite ca niște struguri pe un ciorchine prea Îndesat, iguanele marine - de un negru murdar și cu o amenințătoare creastă spinoasă - se călcau În picioare, supărîndu-se și luptîndu-se pentru un centimentru din abrupta stîncă linsă de mare, Într-un gregarism absurd fără nici o explicație logică, de vreme ce la doar cinci metri mai Încolo, o altă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
existența morților vii, cărora un inițiat le putea reda lumea cu consimțămîntul Elegbei, pentru a-i preschimba În sclavi care să-i Îndeplinească pînă și cea mai ascunsă dorință. - Cei care se duc În iad nu au nici un drept, spunea negrul. Nici măcar să moară și, prin urmare, Elegbá Îi predă ca pe niște slugi celor care Îi arată o dragoste nețărmurită. Dacă Într-o zi supunerea ta și sacrificiile tale Îi vor fi pe plac, Îți va oferi un mort viu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
ori din cap, Încercînd să Îndepărteze efectele beției, Însă, deși Închisese și deschisese ochii de mai multe ori, acel zombi rămînea acolo, fantasmagoric luminat de o lună care aproape apunea la orizont. Se ridică În picioare, se Învîrti Încet În jurul negrului, admirîndu-i forța și Înfățișarea, și În cele din urmă Întinse mîna ca să-i pipăie mușchii și să se convingă că se afla Într-adevăr acolo, În fața lui, și, deși mort, continua să fie din carne și oase. - Ești tînăr și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
uriașă minge azvîrlită În văzduh de un copil ciclopic. - Tare-aș vrea să știu ce fapte cumplite ai săvîrșit În timpul vieții pentru ca, În timp ce sufletul Îți putrezește În iad, nici măcar trupul să nu aibă dreptul la odihna morții, comentă Oberlus cînd negrul ajunse sus și se opri, suflînd greu, În dreptul lui. Însă chiar dacă nu voi afla niciodată, tot mă bucură ce ai făcut, căci În felul ăsta Elegbá mi-a dăruit un sclav atît de vînjos ca tine... Haide! Îl grăbi el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
gata să se destindă, pentru prima oară În atîția ani, cînd deodată ochii, „singurul lucru decent pe care-l pusese Dumnezeu pe chipul acela monstruos”, Îi străluciră, buimaci, pe cînd se Întorcea spre micul golf de la capătul insulei. - Un vapor...! Negrul, În picioare alături de el, se uită În aceeași direcție și Își dezveli cu totul dantura albă: - Da, un vapor, admise el cu glas batjocoritor. María Alejandra... Iar pe căpitanul meu o să-l bucure nespus să verifice de ce un avorton ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
aceeași direcție și Își dezveli cu totul dantura albă: - Da, un vapor, admise el cu glas batjocoritor. María Alejandra... Iar pe căpitanul meu o să-l bucure nespus să verifice de ce un avorton ca tine se ocupă de vrăjitorie. Zicînd acestea, negrul Întinse brațul și Îl apucă de gît, strîngîndu-și mîna puternică ce părea o creangă de fier: - Mișcă-te! i-a poruncit pe același ton zeflemitor, dar care nu admitea replică. Bătrînul o să-ți facă socotelile... Nu Îl lăsă liber nici o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
a altor trei, care, la adăpost sub o copertină din trestii și foaie de cort, țineau socoteala animalelor Îmbarcate. - Mii de tunete! exclamă cel mai În vîrstă dintre ei, un omuleț cu mustăți lungi și părul vîlvoi și cărunt, cînd negrul se postă În fața lui și i-l arătă ca pe o ofrandă pe prizioner, obligîndu-l să-și ridice capul, În pofida eforturilor Înverșunate ale acestuia de a-l Împiedica. De unde l-ai mai scos și pe ăsta, Miguelón? Celălalt făcu un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
o zeiță vodoo. După cum puteți vedea, și-a petrecut pare-se noaptea făcînd sacrificii și vrăji... Cred că e beat... sau nebun. Bătrînul dădu energic din cap, neîncrezător, Îi dădu tîrcoale prizonierului, exact cum făcuse acesta cu un ceas cu negrul, apoi tăgădui, spunînd foarte rar, convins: - Nu. Nu cred să fie nebun... Am mai auzit vorbindu-se de el... Iguana Oberlus, harponierul roșcovan... Ai fost pe același vapor cu Harrison, pe Old Lady II, nu-i așa? Iar Înainte de asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
că nu existase niciodată de-a lungul istoriei - o ființă atît de profund nefericită pe fața pămîntului. Chiar și Elegbá, zeița răului, Îl părăsise, și pricepea acum greșeala pe care o săvîrșise Încredințîndu-și soarta unei divinități care Îi ocrotea pe negri, care nicicînd nu avea să vadă În el - roșcovan și alb ca brînza - altceva decît unul dintre numeroșii dușmani al rasei ei. „Zeii altora nu-mi sînt de folos, Își spuse el convins. Nici demonii lor... Trebuie să-mi construiesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
oricărui rege? Nu Îi fac ei bucăți pe toți cei care se Împotrivesc? Nu Îi arde Inchiziția pe rug pe toți cei care nu-l văd pe Dumnezeu așa cum pretind ei că trebuie văzut? Nu e pe deplin acceptată sclavia negrilor pentru simplu fapt că pielea lor e diferită de a noastră? Legea admite asta și, dacă ar fi spînzurați toți proprietarii de sclavi, puțini nobili ar mai rămîne În viață... Tu ești diferit de mine nu prin culoarea pielii, ci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
clar zugrăvit, semeț și provocator - pe mura de la tribord, Iguana Oberlus simți cum o izbucnire de ură Îi străpungea pieptul și ceva foarte asemănător unui curent electric Îi străbătea șira spinării. María Alejandra! María Alejandra, vaporul pe care se afla negrul care Își bătuse joc de el dîndu-se drept mort viu; nava bătrînului căpitan care poruncise să fie biciuit și a echipajului de ipochimeni gălăgioși care Îi trăseseră, amuzați, fiecare dintre cele cincizeci de bice, Îndrăznea să se Întoarcă pe insula

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
pe culmea falezei Înalte dimpotriva vîntului și să-și caute refugiu În peștera lui, avînd astfel deplina siguranță că nu-l va găsi nimeni, dar se lăsa deja Întunericul, bezna Îi venea cu repeziciune În ajutor, și Înțelese că nici măcar negrul Miguelón, care nu părea să se teamă de beznă sau de necunoscut, n-ar fi Îndrăznit să Înainteze acum pe insulă, pînă cînd nu avea să răsară din nou soarele. Numai el, Oberlus, știa cu ochii Închiși fiecare potecă, fiecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
de tabără, nu avea de ce să se teamă de prezența intrușilor. Avea să rămînă prin urmare acolo, pîndind din umbră, și poate că avea să-l doboare, dintr-o singură Împușcătură drept la țintă, pe detestatul căpitan sau chiar pe negrul Miguelón. Îi trecu prin minte o idee grozavă. Să-l ucidă pe căpitan și să fugă să se ascundă În refugiul său, Îngăduindu-le ca ziua următoare să răscolească insula pînă la ultima piatră, căutîndu-l zadarnic, pentru că În felul acesta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Pizarro. Rezultatul unui asemenea amestec de rase era o fată nu prea Înaltă, dar cu o siluetă frumoasă și provocatoare, cu chipul alungit, nasul ușor acvilin și gura senzuală și promițătoare. Un hățiș de păr des și din cale-afară de negru i se revărsa, lins, aproape pînă la brîu, ascunzîndu-i deseori jumătate din față; un chip pe care străluceau doi ochi enormi, Întunecați și enigmatici, al căror fel de a privi era socotit cel mai fermecător și mai misterios din Întregul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

trântit pe-o targă cu roți. Nu-mi amintesc mare lucru din asta, dar infirmiera de zi mi-a vorbit despre pozele făcute de poliție. Poze, poze mari 20x25, lucioase, frumoase ca orice altceva din portofoliul meu. În alb și negru, a zis infirmiera. Dar în acele 20x25 șed pe-o targă cu rotile, cu spatele lipit de peretele camerei de urgențe. Infirmierei de serviciu i-a luat zece minute să-mi taie rochia de pe mine cu forfecuța aia chirurgicală, ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
fiind că orice înseamnă ceva într-un cod secret. Adică, n-am vrut să le lăsăm oamenilor o impresie greșită. Mama se apleacă în față ca să-mi pună cartofi în farfurie și zice: — Tatăl tău voia o margine neagră, dar negru pe fond albastru ar însemna că pe Shane îl excită sexul și pielea, înțelegi, sclavie și disciplină, sado-masochism. Zice: În realitate, carpetele astea au rolul de a-i ajuta pe cei rămași în urmă. — Străinii ne vor vedea pe noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
purtat o jachetă de schi albă, vătuită, cu guler de blană falsă și un bikini alb de la Donna Karen. Look-ul era distractiv și spiritual și ne simțeam lejeri și populari. Serile erau făcute pentru o haină dungată alb cu negru, gen capot, lungă până la pământ, pe care Brandy nu reușea niciodată s-o țină închisă până sus, pe dedesubt cu pantaloni sexy de lână neagră. Addison Wesley s-a transformat în Nash Rambler, și-am închiriat alt Cadillac. Sari la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
dedesubt cu pantaloni sexy de lână neagră. Addison Wesley s-a transformat în Nash Rambler, și-am închiriat alt Cadillac. Sari la Edmonton, Alberta, la Nash Rambler transformat în Alfa Romeo. Brandy purta niște tu-tu-uri scurtissime peste colanți negri îndesați în cizme de cowboy. Brandy purta o bustieră cu push-up făcută din piele, toată însemnată cu fierul roșu cu simbolurile crescătorilor locali de vite. În barul frumos al unui hotel din Edmonton, Brandy zice: — Urăsc când se vede linia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]