1,518 matches
-
atunci când prezența acestora este necesară pentru soluționarea cauzei. Înfățișarea persoanei vătămate sau a părții în instanță, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu persoana reprezentată, acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare. ... ---------- Alin. (1) al art. 353 a fost modificat de pct. 228 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
de către instanța de apel ori de către instanța competentă material sau după calitatea persoanei, dacă sunt incidente celelalte cazuri de casare prevăzute la art. 438. ... (2) Dacă recursul în casație vizează greșita soluționare a laturii civile, instanța, după admiterea recursului, înlătură nelegalitatea constatată sau dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost casată, în condițiile alin. (1) pct. 2 lit. b). ... (3) În cazul prevăzut la alin. (1) pct. 2 lit. a) instanța de recurs în casație desființează și hotărârea primei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze. (2) Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213761_a_215090]
-
a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze. (2) Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ. ... (3) Soluția instanței de contencios administrativ este supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213761_a_215090]
-
de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ. ... (3) Soluția instanței de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare și se judecă de urgență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213761_a_215090]
-
actului administrativ. ... (3) Soluția instanței de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare și se judecă de urgență și cu precădere. ... (4) În cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3) , art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213761_a_215090]
-
comunicare și se judecă de urgență și cu precădere. ... (4) În cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3) , art. 11 alin. (1) și (2) , art. 15 alin. (2) , art. 16 alin. (1) , art. 21 alin. (1) și (2), art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213761_a_215090]
-
vârstă. Referitor la dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 , Curtea reține că prin Decizia nr. 342/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 aprilie 2009, a constatat că faptul că excepția de nelegalitate vizează doar actele administrative unilaterale cu caracter individual nu are semnificația excluderii actelor administrative unilaterale cu caracter normativ de la controlul de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, acest control realizându-se pe calea acțiunii directe, separate, și nu a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213761_a_215090]
-
nu are semnificația excluderii actelor administrative unilaterale cu caracter normativ de la controlul de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, acest control realizându-se pe calea acțiunii directe, separate, și nu a incidentului procedural, adică, în speță, a excepției de nelegalitate. Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 reglementează obiectul acțiunii judiciare în materia contenciosului administrativ, acesta fiind raportat la "actul administrativ unilateral" al unei autorități publice, fără nicio distincție cu privire la caracterul individual ori normativ al acestuia. Întrucât nu au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213761_a_215090]
-
lansare al produsului, precum și că s-ar impune stabilirea că de la lansare și până la vânzarea produsului budget să fi trecut cel puțin un an. Curtea apreciază că argumentul invocat, al practicii europene, nu este suficient pentru a duce la concluzia nelegalității sau cel puțin a caracterului inoportun al acestei prevederi. În privința raportării prețului la PPD ("published price for dealers"), acesta a fost definit de apelanta, prin raportarea la metodologiile interne ale unor alte state (cum sunt Elveția sau Marea Britanie), ca fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227759_a_229088]
-
precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege."; - Art. 302^1 alin. 1 lit. c): "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: [...] c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;"; ... - Art. 303 alin. 1: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs."; - Art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213746_a_215075]
-
în vederea soluționării amiabile a litigiului. Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător. Articolul 130 Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaților din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor statutului, cu respectarea autonomiei baroului. Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului. Secțiunea a II-a Uniunea Avocaților din România Articolul 131 Toți membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111658_a_112987]
-
alte proceduri de audit, cum ar fi: teste de control, proceduri analitice, teste de detaliu obținute prin diverse tehnici: observarea, inspecția etc. 300. În efectuarea auditului financiar, auditorii publici externi trebuie să manifeste scepticism profesional deoarece pot constata cazuri de nelegalitate și neconformitate care pot indica existența fraudei. d) Determinarea pragului de semnificație (materialitatea) ... 301. Auditorii publici externi trebuie să determine pragul de semnificație pentru stabilirea procedurilor de audit pe care le vor efectua și a dimensiunii și conținutului eșantioanelor din cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254472_a_255801]
-
a posibilității înaintării demisiei în situația în care unitatea militară săvârșește un abuz, nu contravine nici unui principiu constituțional". De asemenea, opinează instanță, nici "neincluderea în Legea nr. 80/1995 a unor dispoziții privind răspunderea instituției militare în cazul comiterii unor nelegalități nu poate fi reținută, deoarece art. 35 din lege prevede că pentru apărarea onoarei cadrelor militare și evitarea abuzurilor în armată se înființează consilii de onoare și consilii de judecată a caror organizare și funcționare se stabilește prin regulamente militare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145199_a_146528]
-
Casei de Asigurări a Avocaților și le supune spre aprobare congresului; ... g) aprobă primirea în profesia de avocat în toate cazurile prevăzute de lege; ... h) soluționează contestațiile împotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen; ... i) anulează hotărârile barourilor pentru nelegalitate; ... j) înființează și coordonează Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.P.A., constituit ca persoană juridică de drept privat, nonprofit, care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare. Articolul 64
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158414_a_159743]
-
introducerii unei acțiuni în revendicare. Constatarea bunei-credințe nu înseamnă nici negarea titlului reclamantului și nici confirmarea titlului cumpărătorului față de adevăratul proprietar. 60. Reclamantul subliniază că, în Sentința sa rămasă definitivă din 10 aprilie 1997, judecătoria a recunoscut, cu efect retroactiv, nelegalitatea naționalizării bunului său și deci legitimitatea sa ca proprietar. 61. El consideră că doctrina și jurisprudența nu sunt unitare în ceea ce privește litigiile dintre proprietari și cumpărători. În plus, cerându-i să introducă o nouă acțiune împotriva cumpărătorilor, i se impune o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178308_a_179637]
-
stinge din cauza neîndeplinirii condiției (vezi Prințul Hans-Adam II de Liechtenstein împotriva Germaniei [MC], nr. 42.527/98, §§ 82 și 83, CEDO 2001-VIII). 65. În speță, Curtea reține că reclamantul a introdus o acțiune în revendicare imobiliară pentru a se constata nelegalitatea naționalizării întregului său imobil și pentru a obține restituirea acestuia. În Sentința sa din 10 aprilie 1997, rămasă definitivă, Judecătoria Sectorului 1 București a stabilit că bunul litigios fusese naționalizat prin încălcarea Decretului nr. 92/1950 , a statuat că reclamantul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178308_a_179637]
-
avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită. Înfățișarea părții în instanță, în persoana sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu partea reprezentată, acoperă orice nelegalitate survenita în procedură de citare. ... (2) Neprezentarea părților citate nu împiedică judecarea cauzei. Când instanța consideră că este necesară prezenta uneia dintre părțile lipsa, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia, amânând în acest scop judecată. ... (3) Partea prezenta personal la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
temeiul art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. III. Asupra pretinsei încălcări a art. 5 § 1, art. 6 §§ 1, 2 și 3 b) și art. 10 din Convenție 72. Într-o scrisoare din data de 19 iunie 2002, reclamanta denunță nelegalitatea arestului său preventiv în sediul poliției în perioada 11-12 ianuarie 1996, pe motivul că nu fusese emis niciun mandat de executare împotriva ei, încălcându-se art. 5 § 1 din Convenție. În aceeași scrisoare, invocând art. 6 din Convenție, ea denunță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204842_a_206171]
-
pentru recuperarea individuală a acestor drepturi, la data înființării, a stabilit sui generis și nelegal cota de 25% din remunerația pentru retransmitere prin cablu și cota de 95% din remunerația compensatorie pentru copia privată în favoarea PERGAM. Față de această situație de nelegalitate, solicităm admiterea excepției, arătând că, în temeiul art. 172 din Codul de procedură civilă, intimata PERGAM trebuie să depună mandatele de gestiune acordate de titularii de drepturi pentru recuperarea retroactivă pe trei (3) ani a remunerațiilor pentru retransmiterea prin cablu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250860_a_252189]
-
prin cablu) fac parte dintre cele pentru care gestiunea colectivă este obligatorie, nu se exercită pe bază de mandate, cum nefondat susține apelanta. Așadar, susținerile apelantei referitoare la reprezentativitate prin numărul redus de mandate deținut de intimată, prin care invocă nelegalitatea stabilirii de procente ale remunerațiilor între cele două părți, prin hotărârea arbitrală, sunt nefondate. Astfel, Legea nr. 8/1996 prevede: "Art. 123^1. - (1) Gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea următoarelor drepturi: a) dreptul la remunerație compensatorie pentru copia privată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250860_a_252189]
-
substanța sa, el nu a dispărut, titularul dreptului dispunând încă de celelalte atribute ale dreptului de proprietate. Cu privire la punctul de vedere exprimat de Avocatul Poporului, în sensul că lipsa opiniei instanței de judecată cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată conduce la nelegalitatea sesizării, Curtea precizează că această lipsă nu constituie o condiție de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, de exemplu în Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168307_a_169636]
-
de Apel Timișoara comisese grave erori de drept, ducând la o greșită soluționare a litigiului. Acesta a susținut că imobilul fusese trecut legal în patrimoniul statului în temeiul Decretului nr. 223/1974 prin decizia consiliului local. În orice caz, pretinsa nelegalitate a naționalizării nu afecta valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare în măsura în care a fost încheiat cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 , iar soții M. au fost de bună-credință în momentul încheierii sale. 11. Prin Decizia din 20 octombrie 2004, redactată la 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207423_a_208752]
-
criticat are efecte retroactive, întrucât se aplică și actelor anterioare, "inclusiv cu privire la condițiile în care se poate face estimarea veniturilor și la criteriile de estimare". Se mai arată că art. 66 din Codul de procedură fiscală instituie o prezumție de nelegalitate a dobândirii unor venituri pentru care autoritatea fiscală nu este obligată să facă proba existenței acestora, cu consecința deposedării prezumtivului dobânditor de alte bunuri, licit dobândite, în contradicție cu art. 44 alin. (8) și (9) din Legea fundamentală. Totodată, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187869_a_189198]
-
din Legea fundamentală. Autoarea excepției mai critică art. 66 din Codul de procedură fiscală și pentru modul de redactare, apreciat ca fiind prea general și, prin urmare, imprecis, ceea ce, în opinia sa, este de natură să instituie o prezumție de nelegalitate a dobândirii averii, cu consecința confiscării bunurilor licit dobândite, în contradicție cu prevederile art. 44 alin. (8) și (9) din Legea fundamentală. Aceste critici nu pot fi reținute, deoarece textul de lege ce face obiectul excepției conține o serie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187869_a_189198]