4,685 matches
-
iubit! Tu poți cu Dumnezeu să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit ... Ca versului să-i dai mărire, Iar chipul mamei ai cioplit, Și-n aur fin, cuvântu-ai dăltuit, În inimi... pentru nemurire. Prin armonii nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină; Și ne-ai
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
la subtilitățile artei adevărate, nici o pupăză nu concepea că ea arată a ceva între Tolstoi și o mătură de grădină! Eee, aici romantismul se sfârșea și Titi începea să facă foamea până când în plasă îi cădea o altă amatoare de nemurire. Cert este că, după cum arăta astăzi domnul Titi, situația ajunsese critică. Dar, ca orice artist, ținea dezastrul sub aparențe de calm și filozofică detașare. Se apropie de masa la care domnul Vică dădea semne de apoplexie și întrebă ca prostul
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1013 din 09 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt lacrimă pierdută din ochiul norilor târzii căzută brutal în ecoul timpului. Sunt rouă-așternută în sufletul munților, regi milenari purtați falnic pe catafalcul împietrit al nemuririi. Sunt întrebare și sunt mirare, sunt... vânt. Referință Bibliografică: SUNT... / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1013, Anul III, 09 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SUNT... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352394_a_353723]
-
făcură să cadă în disgrația propriilor lui generali. Probabil de asta au și hotărât să mă ucidă! Constatarea faptului că deși devenise împăratul lumii era gol în fața morții ca un neofit aproape de botezul crucii avu darul să-l încredințeze de nemurirea sufletului la fel cum obișnuiau tracii să îi spună. Poate că eu voi muri dar voi lăsa lumi cel de pe urmă lucru al meu: Visul împlinit al lui Aristotel! Lacrimile din ochi îl înțepau. De cum le permise să curgă mintea
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
mai puțin de pericolele cu care este asemănat drumul lor, ci a se apropia de scop”. Rata sinuciderilor în Rusia a fost întotdeauna destul de mare. Marele scriitor rus Feodor Dostoievski afirma la vremea sa, că numai credința evan¬ghelică în nemurirea sufletului umple viața de sens: „Taina existenței omenești nu constă numai în faptul de a trăi, ci și în pentru ce să trăim.” Cu adevărat, ne spune Biblia, „Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu ori¬ce cuvânt
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
de zi), aplecat cu atâta acribie și dragoste asupra cuvântului. Considerându-l piatră filozofală, cu el transformă bucuria sau întristarea, amintirea ori speranța, dragostea sau revolta etc. în aurul pur al rostirii/scrierii ca formă supremă a ființării și a nemuririi: „în neguri/ săpăm tunel,/ Învingătorule,/ noi fugărim timpul,” (Coloane ). Însă, pentru a fugări timpul, sufletul trebuie să prindă aripi, așa că se roagă. Dorința i s-a împlinit doar pe jumătate - sufletul său a prins aripi cu care s-a înălțat
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Și care-odinioară luceai atât de vie / Pe când eram în lume tu singură și eu! O! blândă, mult duioasă și tainică lumină! / În veci printre steluțe te cată al meu dor, / Ș-adeseori la tine, când noaptea e senină, / Pe plaiul nemuririi se naltă c-un lung zbor. //Trecut-au ani de lacrimi, și mulți vor trece încă / Din ora de urgie în care te-am pierdut! / Și doru-mi nu s-alină, și jalea mea adâncă / Ca trista vecinicie e fără de trecut
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
a nopții. Teama de a se întâlni cu poetul-om îl face să-l ocolească nu că i-ar fi teamă de prezența lui fizică, ci doar de faptul că neputința lui îl face să se depărteze de creatul întru nemurire, pentru că poetul trăiește veșnic, profanul piere odată cu propria-i distrugere: „Dar vezi... m-a ocolit acuma... / El s-a temut, mai mult, - săracul... / Pe luna palidă, pustie” (Crize, 1965:134). Bacovia creează întru păreri de rău față de ființa-om care
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
iar violetul, amurgul și noaptea care pun stăpânire pe viul amorțit, eliberând din dimensiuni umbrele). “Odaia goală” este tocmai încăperea locuită de poet, însă el, inițiatul trecător dintr-o dimensiune în alta este nevăzut profanului, doar mintea sa creează în nemurire versul care trăiește “Pe vecinicie” (Din urmă, 1965:155). Ca să îi înțelegi cuvântul sugerat în fraza, de multe ori frântă și ambiguă în exprimare, trebuie să ști să trăiești ca Bacovia. Să străbați în noapte drumurile fără de întoarcere a celor
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
înviere”, București, Universalia, 2009, 121 p. Citind titlul volumului de versuri „Exerciții de înviere”, scris de Theodor Damian, te întrebi dacă nu cumva ai de-a face cu o carte de teologie sau cu o culegere de predici pe tematica nemuririi sufletului. Dar de îndată ce deschizi această carte, îți dai seama că vocația teologică și poetică a lui Theodor Damian s-au îmbinat într-un mod armonios, pentru a da naștere unei poezii cu totul speciale în literatura română. Theodor Damian este
DESPRE FRUMUSEŢEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ŞI NECUPRINSUL UNUI STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352537_a_353866]
-
fiorii Din mintea ta de sculptor s-au amăgit apusuri Am înghițit lumina, am sărăcit și norii Cu ale noastre buze am sfârtecat răspunsuri Cu degete de luna ți-am căutat tandrețea Pe ochii tăi alunecam în cer Sorbeam din nemurire, adesea, frumusețea Și tresăream în brațe-ți ca un copil-aster Rămas-am fără mine când vocea ta pălit-a În buba ciumănoasă, într-un puroi abject În boala rătăcită iubirea doar rănit-a Și-a-ncremenit în suflet, ca simplu obiect Cu
NE-AM ÎMPĂRȚIT UNUL ALTUIA PĂMÂNTUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352585_a_353914]
-
Impact > Scrieri > VORBE ... Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 1232 din 16 mai 2014 Toate Articolele Autorului ... m-am dezbrăcat de cuvinte, m-am învelit cu privirea ta, am închis tristețea, dezchizând pleoapele, am coborât în uitare, urcând spre nemurire, am păstrat speranța, alungând umbrele m-am dezbrăcat de cuvinte, acoperind goliciunea cu șoapta ta ... Camelia Constantin mai 2014 Referință Bibliografică: Vorbe ... Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1232, Anul IV, 16 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright
VORBE ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350511_a_351840]
-
în roiuri prinși, unde dorm fântâni pe vizduri, înălțând la ceruri cumpeni, furând razele de lună, prin izvoare tăinuite, umplând ugerele lor; deși mă vântură lumina prin cenușa-n care dorm, eu mă simt atins de vrajă, dând mâna cu nemurirea și iar mi-e dor și mor de dor de pământul meu natal... vineri, 16 mai 2014 Referință Bibliografică: primăvara-n țara mea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1232, Anul IV, 16 mai 2014. Drepturi de
PRIMĂVARA-N ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350516_a_351845]
-
au fost introduse noi capitole referitoare la tradiții, la prezența apostolului în evangheliile apocrife și gnostice, la chipul sfântului, astfel încât apreciem că această ediție înglobează sintetic aproape întreaga problematică dezbătută. Prin Apostolul lupilor, suntem și noi, românii, părași la cina nemuririi, alături de sfinți.” Potrivit afirmațiilor făcute de către scriitorul și publicistul creștin Răzvan Codrescu „Fără a fi teolog, publicistul Dumitru Manolache a cercetat cu dragoste și migală mărturiile sau argumentele scripturistice, patristice, istorice, arheologice, lingvistice, mitologice și folclorice referitoare la Sfântul Apostol
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
suntem doar viteji. Iar Novele luciose, Ce păreau niște flori, Sunt astăzi fioroase ... Ne temem și de nori. Lipsește doar iubirea, Cea care ne-nconjoară. Schimbată-ar fi pădurea, Iar lumea, o vioară. Cu darul implinirii, În Univers țintiți, Spirala nemuririi Ne-ar face fericiți. ------------------------------------ Virgiliu VITAN Timișoara mai 2014 Referință Bibliografică: Virgiliu VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU / Virgiliu Vitan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1243, Anul IV, 27 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virgiliu Vitan : Toate Drepturile Rezervate
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]
-
chiar și fiara,/ Despre pruncul care zâmbește,/ Despre pruncul care ascultă ce părintele îi spune:/ Curajul jertfei este însoțirea Mielului dincolo de moarte 6. La capătul suferințelor nu le mai rămăseseră Brâncovenilor decât sufletele din ei, nu le mai rămăsese decât nemurirea, căci trupul se pierdea în hăul veacurilor. Au căutat călăii să le smulgă și sufletele, dar de data aceasta hidosul căpcăun n-a avut nicio șansă. Istoricul francez M. Mignot susține că muftiul le obținuse grațierea cu condiția ca venerabilul
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
îndemânarea de a așterne câteva fraze pe hârtie. Ceea ce nu înseamnă că am văzut producător serios de reclamă comercială, lăsându-și bănoasa meserie pentru a se dedica unor pârlite volume de versuri sau proză, care bat și ele la porțile nemuririi, pentru că dreptul la mari aspirații este în epoca noastră garantat și gratuit. * Chiar dacă este paradoxal, mă simt, în încheiere obligat să recunosc faptul că nu sunt absolvit de a merita asemene acuze. Răsfoind modestele publicații de care mă ocup, oricine
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
Mai sunt copil, cât n-ai plecat! Mai sunt copil, fiindcă-mi zâmbești, Mai sunt copil scutit de plâns, Mai sunt copil, cât îmi șoptești, Mai sunt copil și-mi e de-ajuns ! Mai sunt copil, fiindcă mai cred În nemurirea de părinți, Mai sunt copil ,fiindcă mă pierd În ochii lor, cei prea cuminți ! Mai sunt copil, fiindcă am vis, Mai sunt copil, fiindcă plătesc, Mai sunt copil, fiindc-am promis, Prin ei, un timp să veșnicesc! ------------------------------------------- POPESCU (Vini) Virginia
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
vom încerca numai suferință , așteptare , dor, pentru că suntem doar o particulă infinită din mărețul univers ce aleargă necontenit. Încetișor au început să cadă câțiva picuri grei de apă și ne dăm seama că sunt ultimile lor lacrimi ce cădeau peste nemurire, și care ne-au trezit la realitate, în vreme ce pășeam solemn în spatele cortegiului, când o conduceam cu toții pe ultimul ei drum. Știam că sunt picuri ce ne dezmiardau chipurile, ne mângâiau obrajii cu vraja lor ascunsă , de parcă le-ar fi fost
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
armonie și, metaforic vorbind, de ajutor mutual. Rațiunea, prin mijlocirea științei, în măsura în care aceasta rămâne o știință onestă, atestă principiile credinței, justifică adevărurile privitoare la prezența divină în creație, aduce cuvenitele lămuriri la noțiunile de lume, viață, om, suflet, destin și nemurire, pregătește terenul pentru o credință referitoare la efectele ce le produce Taina Sfintei Euharistii în cultură și civilizație (se înțelege în creație), toate aceste obiective ale ecologiei spirituale. Credința, la rândul ei, prin mijlocirea Revelației, lărgește domeniul rațiunii, o ajută
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
peste milenii. Acest Azi e dovada că Nichita ne-a iubit atât de mult încât s-a gândit la noi peste vreme și vremuri, cerându-și „Dreptul la Timp” și în felul acesta câștigându-și Dreptul la eternitate. „Dreptul la nemurire sau Nichita, Azi” s-a numit prima mea carte dată de pomană pentru sufletul lui Nichita. Pentru că nici un alt dar nu mi s-ar fi părut mai potrivit. Al doilea volum - tot de pomană - a fost „Ca o pasăre Ibis
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
pomană unui OM VIU? Dar ce înseamnă „să dai de pomană?” Înseamnă a face un dar cuiva, fără să aștepți nimic în schimb, fără recompense, mulțumiri și felicitări. Așa am citit eu pe un afiș, apărut la un an de la nemurirea lui, atunci când un grup de prieteni, printre care și Gheorghe Tomozei, i-a dăruit un Album memorial. Acolo am văzut un autograf cât se poate de original, pe o fotografie în care poetul stătea drept, cu brațele crucificate pe aer
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
lumii și a tot ce există pe ea, iar dedesubt, scria cu litere de mână: „Atâta să nu uiți / Că el a fost un om viu / viu / pipăibil cu mâna. Nichita Stănescu, Azi”. La scurgerea unui sfert de veac de la nemurirea lui, i-am mai făcut o pomană „de pomină”: volumul „99 de anotimpuri fără Nichita. Omagiu”, Editura Pax Aura Mundi, 2008. Cu puțin timp în urmă, am aflat că un alt poet, din cu totul altă zonă a țării, Nicolae
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
nu sporește longevitatea”. Un mic avertisment pentru o lume din ce în ce mai „bolnavă” de lene, o lume în care tindem să credem că totul se rezolvă cu telecomanda sau cu calculatorul, ori poate faptul că munca prin rezultatele ei ne asigură adevărate nemurire, respectiv amintirea faptelor noastre dincolo de existența fizică? Greu de răspuns, dar ușor de verificat răsfoind, spre exemplu, o carte de istorie. Iar într-o vreme în care felurite mijloace de transport ne omoară la propriu și la figurat, când bolile
FARMECUL TAINIC AL JOCURILOR DE CUVINTE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351271_a_352600]
-
nouă ca prieteni ai săi. Însă, nu numai florile alcătuiesc universul liric al Verei Crăciun. Poeta meditează asupra unor categorii fundamentale, ori asupra unor virtuți creștine, cum sunt speranța, iertarea, sau dedică versurile unor elemente naturale: ploaia, marea, izvorul. Tăcerea, nemurirea, visul, surâsul toamnei, nostalgia, dimineața, resemnarea și alte concepte, sunt alese pentru a ilustra liricitatea și formularea în vers clasic și în subspecia rondelului, a poeziei. Eufonia naște vibrații adânci sufletești și trimite cititorul la o stare de katharsis, ca
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]