3,700 matches
-
în care s-a implicat fiecare localnic prezent la aceste clipe comemorative. Presarati pe-a lor morminte, ale laurilor foi / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi. Ridicați pe piramida nemuririi, faima lor, / Scris în cărțile de aur, cântecul nemuritor.” Încă o zi marcată cu litere de aur în inimile tuturor românilor, prilej de-a ne înclina încă o dată și în fața veteranilor de război, martori de netăgăduit și făptuitori ai filelor istoriei. Dumnezeu să-i odihnească pe eroi și să
FLORI ȘI RUGĂCIUNE PE LESPEDEA TRECUTULUI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354558_a_355887]
-
Acesta este un sacrilegiu, o privare a bărbatului de libertatea exprimării artistice. Femeia trebuie de multe ori privită ca pe un obiect de artă. O originală sculptură a naturii, care a inspirat marii artiști ai lumii ce au generat opere nemuritoare cu dalta sau cu penelul lor. Fără o femeie frumoasă toate acestea nu puteau să apară. Și apoi nu poate exista doar muncă și iar muncă. Avem nevoie și de relaxare, să poți pleca a doua zi la serviciu cu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
de către Constantin Toni Dârțu, la inițiativa regretatului academician Cristofor Simionescu ,care scria în “Cuvânt de început “ cu generozitate :” Descoperim aici oameni care prin dăruire, sacrificii, inteligență, profesionalism și talent au lăsat în urma lor semen palpabile de progress, au lăsat opera nemuritoare precum construcții industrial și agricole, căi ferate, drumuri europene și naționale, cartiere de locuințe, lucrări monumentale, stiluri propri de pictură, descoperiri științifice, invenții, progrese semnificative în medicină, punerea pe baze științifice a agriculturii și zootehniei, poezie plină de simțire și
MAREA ENCICLOPEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353873_a_355202]
-
obrăjorii cu dor, îi șterge lacrima, ar vrea să îi anine o stea în păru-i nins de viorele. Chipul țării personificate este aureolat de flori, de stele și iubire. Dorința poetului este ca imaginea idealizată a patriei să devină nemuritoare: “Mulți ani! Mulți ani, de ziua ta!...” În poezia “Dor de sat” dragostea poetului se îndreaptă spre satul natal, care din cauza depărtării spațiale și temporale, generează în sufletul acestuia un sentiment curat românesc, profund și dureros, dorul, devenit motiv central
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Mi-ai sărutat palmele și am simțit cum se coace și asează frumusețea vieții noastre plamadă cu plamadă, dimineață cu dimineață, împăcare cu împăcare sub nemuritorul nostru sentiment! Referință Bibliografică: Gest / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315, Anul IV, 07 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GEST de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353888_a_355217]
-
fondului personal de carte (n.a. pe cale să-l întreacă ca număr pe cel făcut de marele istoric și om de cultură V.A.Urechia, care i-a donat instituției culturale care-i poartă numele 5431 volume!), a decis să facă nemuritor numele marelui nostru concitadin, veșnic legat de meleagurile natale. Nobila sa donație include cărțile ce îl au ca autor și volume de valoare din biblioteca personală, dicționare, enciclopedii, cărți de specialitate din domeniile în care s-a afirmat de-a
BOTEZ LA BIBLIOTECA JUDETEANA V.A.URECHIA GALATI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353082_a_354411]
-
o ducă-n nemurire! E-a privirii primeneală în straie nobiliare, pentru fast de sărbătoare! E lumina siderală în candela sufletului și-n dragostea poetului! E-a dorului tânguială în sufletul singuratic, pentru cititor romantic! E-nmiresmată petală din floare nemuritoare, ce din carte-i grăitoare! E rază sentimentală scăldată-n gând de scriitor și pusă-n ochi de cititor! Este urma de cerneală cu-a inimii frământare, ce niciodată nu moare! E a poetului boală și-a gândirii nostalgie! Fără
CE-I POEZIA? de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353125_a_354454]
-
altă floare ne adună într-o totală, dorită, binemeritată relaxare. Pe alei aliniind copaci ne răsucim cu pașii moi lăsând visele să se adape în tăcută alunecare a apei unduitoare. Linul zbor pe seninul fără nor duce și aduce mereu nemuritorul dor. Armonie în formare, bobi ț ele lucitoare, strânse în ciorchine de culoare aprind roșia văpaie. Ne intimidează a stejarului grandoare, facem o reverență iederii în urcare și mai adăugăm î nc-o splendoare sub a vieții îmbrățișare. Referință Bibliografică: Ultimă
ULTIMĂ ZI CALDĂ DE SEPTEMBRIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353142_a_354471]
-
2014: un doinitor cu har din harul ancestral, nesecabil, al folclorului românesc, Lazăr Novak, din Banatul sârbesc își lansează în România cântecele sale. Hotarul, sub acest semn, e pragul trecut din Banatul sârbesc în România de către doina pe care doar nemuritoarea voce a lui Achim Nica o intona și o cânta cândva „ca pe o rugăciune”, cum spune maestrul Benone Sinulescu! Nu orice delimitare statală e o frontieră între oameni! Cu atât mai puțin, pentru artistul român Lazăr Novak, născut pe
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
punctat de vorbe înțelepte, presărate de-a lungul spectacolului. Auzim, de exemplu, că omul care alege să nu se ducă la mândra, alege să rămână cu Dumnezeu. In caz că alege însă să meargă la mândra, copiii ramân/devin astfel nemuritori. Frumos, nu? Maestrul ne invită pe toți, cu drag, la Stoiceni, de unde e el... ba chiar ne spune cu de-amănuntul pe unde s-o luăm de la București să ajungem taman la Dej, cum s-o luăm la dreapta, unde
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
De veșminte/ Peisaje neîmcleiate/ Pete de-a valma aruncate/ Nimic solid/ Totu-i fraged și candid/ Doar tușe împrăștiate în vânt/ Idei arzând în gând/ O lume ce se naște în fiori/ Amețitor de poetic/ În apele fanteziei și a nemuritorului dor.// Mai adaug o impresie. Filmulețul înserează o imagine a unei case cu acoperișul roșu, pe care tronează un ou imens. Este desigur un simbol al genezei, al nașterii lumii umane, punctul de la care a pornit viața pe pământ. Despre
DELIRUL LUI DALI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353262_a_354591]
-
de trecut și prezent în care se regăsesc valorile și coloanele sonore ale lumilor apuse și care surprinde veridic sufletul românesc în cântece de-odinioară. „Casă a sufletului meu este cântecul românesc, cu horele-i alegorice, cu doinele, romanțele, melodiile nemuritoare, împovărate de lacrimi, de glas și iubire, de vers și joc, asupra căruia timpul și-a așezat duios amprenta. Iubesc România, cu văile și codrii parfumați, cu ai săi Carpați semeți, răsfirați printre nori, ce servesc drept acoperiș al unei
FUEGO – O LACRIMĂ DE CÂNTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352619_a_353948]
-
înainte, dar știind bine că până la urmă îmi va veni și mie rândul să trec în partea nemișcătoare a măsurătoarei de vreme. Îl privesc întristat pe a fost estompându-se în umbrele uitării și ecleziastul îmi murmură în gânduri adevărurile nemuritoare. Nu are rost să simt de ce e inutilă orice răzvrătire, iar învinuirea ar fi o dovadă că nu m-am înțeles nici pe mine însumi. Așa a fost să fie. Rolul meu s-a confundat până la contopire cu voința ursitei
UN DAR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352666_a_353995]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Căznite doruri azi ne leagă, din lunga depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român,e pe vecie! Cutez să-ți scriu pe-o rană dacă, iubirea ce ți-o port
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
și de vest ale Daciei. Iată, spre exemplu, vorbind despre marea expediție a lui Darius împotriva sciților, Herodot (Istorii, IV, 90-94) spune că regele perșilor, înainte de a ajunge la Istru, „birui mai întâi pe geți. Aceștia (geții, n.a.) se cred nemuritori și sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci.” Tot cu privire la această perioadă există și alte știri succinte și generale la Hecateu, Sofocle și Tucidide (Istorii, II, 96,1). Izvoarele „vorbesc” mai frecvent de geto-daci începând cu a doua
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
cultura română. În geniul sau se concentrează tot ceea ce a dat mai bun poporul român. În opera să se regăsesc din plin toate valorile, aspirațiile, dorințele și visurile acestui neam. Admirat de mulți, contestat de alții, autor al unor opere nemuritoare, nefericit pe plan personal, figură controversată în peisajul cultural și politic românesc, Eminescu a fost și va rămâne un geniu al literaturii românești și un simbol inegalabil al sublimului poeziei. Este o datorie sfântă să-l cinstim pe marele nostru
TRIMFUL LUI EMINESCU IN ETERNITATE de MIRON IOAN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352741_a_354070]
-
puternică ar fi fost, trebuia să fie cel puțin de două ori numeric peste prizonieri daci, căci altfel n-ar fi avut nici o șansă să-i supuie, să-i dezarmeze, mai ales că se cunoaște vitejia dacilor și curajul lor nemuritor de a înfrunta bucuroși moartea. Dar să revenim tot la râvnitorii de comori hunii-unguri. După ce s-au încăierat și prădat reciproc în Dacia neocupată au părăsit-o cu un gust amar. Iată ce ne relatează despre ei Sfântul Ambrozie: Hunii
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
cu cineva care calcă pe „partea carosabilă a sufletului ei”, cum ar spune Sorescu. Când este vorba despre Valentina Fătu, despre o actriță iubită se vorbește îndeobște, pentru o mare parte a publicului iubitor de teatru. Aceasta-i ceea ce rămâne nemuritor în urma actriței Valentina Fătu și e scris în cartea de istorie a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București, a teatrului și filmului românesc în sensul de generic. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Valentina Fătu. Naturalețea
VALENTINA FĂTU. NATURALEŢEA, TIPUL INTERPRETATIV CEL MAI GREU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353607_a_354936]
-
mea”) Chiar dacă, plecată să-și desăvârșească studiile, copila cu sufletul-floare se-ntoarce mereu „la pragul de legendă” al casei părintești, de-acolo răzbătând spre sufletul ei o „Chemare tainică”: „O tainică chemare - ca focul arzătoare/ Îmi poartă pașii-agale în lumi nemuritoare/ Prin filele de vreme ce se deschid ușor / Spre satul meu de munte înfășurat în dor.” Plutește ori de câte ori revine acasă cu gândul sau aievea: “Plutesc, mă-ndrept agale spre casa nemuririi/ În care masa-i plină cu tainele iubirii/ Răzbate lin spre
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
și Casa de Cultură ce poartă numele acidul național Constantin Tănase, căruia îi este închinat festivalul de satiră și umor, ce se ține la vremea mustului. Când orașul dă în clocot, hotelul fiind plin de invitați. Nu uit nici dorobanții, nemuritorii curcani, cu isprăvi de răsunet la Grivița, Rahova, Smârdan sau Plevna, care i-au salvat pe rușii imperiali de la o mare rușine. Generalul Cerchez, cel căruia i s-a predat Osman Pașa, tot de pe malul Bârladului este. Ca și la
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
fie pe coline sau pe șes, cam asemănătoare ca arhitectură, nu mai înalte de două-trei etaje cu mansardă cu tot, un oraș ca în cărțile viu colorate ale lui Kristian Andersen, să atragă interesul celor mici nu numai prin poveștile nemuritoare ale autorului scandinav, cât și prin coloristică. A doua zi pe la ora zece, a sosit la o cafea Bogdan, care locuia vis-à-vis, să mă invite la primul meu pescuit norvegian. Caut prin dotările fiului soției și găsesc o lansetă. De
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
în mângâierea mamei ce-și leagănă pruncul, în tristețea mării așteptând îmbrațișarea țărmului, în șopata de iubire născută timid din versul unui Eminescu, în asfințit și răsărit, în sfârșit și început! Căci eu, femeia ta sunt în toate câte sunt, nemuritoare ...și tu știi! Referință Bibliografică: Femeia, mereu o taină... / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FEMEIA, MEREU O TAINĂ... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354170_a_355499]
-
scrie și să cânte, în același timp, rodind simbiotic bucurii și tristeți transmise cu mare artă către cititorul însetat de frumos. Cântând în vers de rogodel un „Imn” închinat poeziei, autorul deconspiră efectul acesteia asupra sa: „Minune ești, minune vie,/ nemuritoare poezie/ sublimă/ doar când ritm și rimă/ te-ncorsetează-n veșnicie./ În trudă/ sclavul tău asudă/ cioplind c-o sfântă frenezie/ cuvinte/ care să te-alinte/ cu a iubirii gingășie.” - clipa de mare bucurie având-o doar cel care în
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
au aflat decât miere curată și sfântă, strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Profesor Dumitru Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt
PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
-
lui Dumnezeu, de întruparea Domnului, de patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai istoriei, fii nemuritori ai Împărăției veșnice deja începute. Eshatologia este gustată în Euharistie iar Sfânta Euharistie arvunește plinătatea Împărăției ce va să vină. Sfântul Ignatie Teoforul numea Euharistia „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Sfântul Irineu de Lion (sec. II) a
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]