2,409 matches
-
ce mi-am dorit /Doar câini apar de multe ori în visul meu / Sunt prieteni ori dușmani / Pisici hrăpărețe dau târcoale / Vor să-mi fure o idee”. Drumul maturizării pe care se află poetul este oglindit în poezia Visuri de neuitat : ,,Cum să uit visele de odinioară / Când eu dormeam / Iar tu îmi cântai un cântec / Ajuns deja bărbat / Visez la tine libertate / Acum le am pe toate”. Ca o înțelepciune a vârstei, ajunge la concluzia că: ,,Doar visele ne mai
ÎNTRE VIS ȘI REALITATE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374195_a_375524]
-
căldură și încredere, i-au asigurat că vor continua să descopere împreună tainele ascunse dincolo de filele cărților, i-au încurajat și le-au promis susținere pe drumul ce-l vor parcurge împreună. S-au derulat emoții răvășitor de frumoase, de neuitat pentru majoritatea celor prezenți, cu atât mai mult pentru cei ce au pășit pentru prima dată într-o instituție de învățământ, care și-au cunoscut colegii, dascălii și s-au așezat în băncuțele special pregătite pentru ei. A frecventa cursurile
CLINCHET NOU DE CLOPOŢEL ÎN ŞCOLILE DIN TOATĂ ŢARA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362172_a_363501]
-
le voi întoarce prea curând, Te voi citi poveste, ușor, rând după alt rând; Cum runele-s citite pe un țărm uitat la mare... Am să te citesc, căt îmi vei fi poveste dragă Iar, tu să mă citești legendă neuitată de amor; Să-ți fiu lectură până înviu după ce ,,mor", Trezit din nou de buzele-ți cu gust de fragă... Emilian Oniciuc-25 04.2017 Sursa imaginii: farafiltru.ro Iubita mea, îmi ești poveste în fiecare searăDoar pentru tine mă țin
TU EȘTI POVESTE... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362183_a_363512]
-
nu le voi întoarce prea curând,Te voi citi poveste, ușor, rând după alt rând;Cum runele-s citite pe un țărm uitat la mare...Am să te citesc, căt îmi vei fi poveste dragăIar, tu să mă citești legendă neuitată de amor;Să-ți fiu lectură până înviu după ce ,,mor",Trezit din nou de buzele-ți cu gust de fragă... Referință Bibliografică: Tu ești poveste... / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2308, Anul VII, 26 aprilie 2017. Drepturi
TU EȘTI POVESTE... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362183_a_363512]
-
vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura omului tinde să se (im)plinească, ca și Legea lor cea veche; Creația se întoarce în baierele firii ei
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
oraș. Bănuiam noi de ce; o auzeam pe mama spunând că de Paști este bine să te îmbraci cu haine noi, ca să se înnoiască și sufletul. Acest lucru era, de fapt, cea mai mare surpriză! Și, Doamne, ce frumoasă și de neuitat era noaptea, la slujba de Înviere! Ce minunat răsunau glasurile preoților sub cupola înaltă a bisericii! Ce lumină ne cuprindea mintea și sufletul când spuneau preoții: ,,Hristos a înviat!”, iar noi, toată suflarea, răspundeam: Adevărat a înviat!” Nu pot uita
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
în elicopter. Băieții îl îmbărbătară și după vreo două pahare de vin prinse curaj ca un adevărat tătic! Petrecură împreună până seara târziu. Fusese un revelion cu un eveniment deosebit care se înscrisese în viețile lor ca o amintire de neuitat. A doua zi dimineața Adrian își luă rămas bun de la colegi și gazdă și plecă la București. Din gară merse direct la spital la soția și copilașul său. După două zile grupul își luă la revedere de la domnul și doamna
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
azi, Sergiu Cioiu. Sub ascultarea inimii, prietenia nu are în cale nimic, nici măcar un ocean! Când s-a întors acasă Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” a adus o veste din Canada: vestea iubirii, prieteniei unui conațional român, artist iubit și neuitat de români, românul de peste ocean, Sergiu Cioiu! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Sergiu Cioiu. România din conștiința artistului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de Autor
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
noapte sfântă și un sublim decor! O, lună, tu regina nopții, revarsă-ți raza ta, Aprinde-te, tu, astru, mai viu ca niciodat, Iar tu, cu mâna-ți fină, atinge fața mea Și vom petrece-o noapte, în veci de neuitat! Privirea-ți de fecioară și zâmbetul tău fin, Făceau din mine-un idol al sufletului tău, În care să mă-ncred, la care să mă-nchin, La care s-aduc jertfă, ca unui mare zeu. . . . . .Dar, a venit toamnă și-
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
o noapte sfântă și un sublim decor!O, lună, tu regina nopții, revarsă-ți raza ta,Aprinde-te, tu, astru, mai viu ca niciodat, Iar tu, cu mâna-ți fină, atinge fața meași vom petrece-o noapte, în veci de neuitat!Privirea-ți de fecioară și zâmbetul tău fin,Făceau din mine-un idol al sufletului tău,În care să mă-ncred, la care să mă-nchin,La care s-aduc jertfă, ca unui mare zeu. . .. . .Dar, a venit toamnă și-
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
și cătunelor au ieșit la marginea drumului mare. Este foarte rural, foarte românesc, foarte simplu și prietenos. Bucurie și zîmbete, cred că asta va rămîne în amintirea tuturor celor ce au urmat pe generalul de Gaulle în această trecere de neuitat prin Oltenia, surîsul oamenilor, delicatețea, fericirea lor. Franța -, acest nume rezumă pentru ei un summum al civilizației, toate calitățile. Ei își manifestă sentimentele, păstrînd o naivitate pe care Occidentul a pierdut-o. Pentru că mergem cu viteză scăzută, ori de cîte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a învățămîntului românesc din Ardeal. Părintele protosincel Ilarion Pușcariu ne dă în prefața Principiilor de pedagogie liniamentele unei istorii a învățămîntului român popular din Ardeal. Și acest învățămînt, ca și multe alte lucruri bune, se datorește inițiativei acelei nobile și neuitate inimi de monarh, lui Iosif II. Printr-un rescript din 14 iulie 1875 se-nființează oarecum școala română răsăriteană. [ 3 iulie 1880] ["UNA DIN NENOROCIRILE ACESTEI ȚĂRI... Una din nenorocirile acestei țări este că toate nulitățile pretențioase câte aspiră la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dimineața pierdută a Gabrielei Adameșteanu, nu neapărat ofensatoare, dar oricum jenantă la adresa României aristocrate, care se sufoca sub ocupantul extern și intern, să luăm aminte că două din capodoperele lui Lucian Pintilie De ce trag clopotele, Mitică și O vară de neuitat ne plasează într-o Românie jalnică, promiscuă și abjectă, singura existentă, vezi doamne, în ordine eternă. Nici vorbă, sigur, de intenții obscure la un creator, moral prin excelență, Pintilie, dar peliculele ne pun, vrînd-nevrînd, în fața unui ecran înșelător, în ultimă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să fi reușit, defulatoriu, sub dictatură, o imagine respingătoare a românismului nostru atavic, într-un De ce trag clopotele, Mitică?, eludînd, de altfel, total umorul caragialesc. Dar ce l-a mînat pe același sclipitor regizor să facă din O vară de neuitat o emblemă, la urma urmei, falsă și nedreaptă, a totuși armoniosului Regat al României aici, în această zonă geografică pestriță? Zelul neostoit al cineastului continuă, recent, într-o altă înscenare, Terminus Paradis, la fel de morbid răvășitoare de pubele. Pericolul acestei pasiuni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dată, în reconfortantă franchețe. Fie ele artistice, literare, mundane. Anul trecut, după ce forțele neocomuniste reveniseră pe val, am simțit nevoia să-i spun ce gîndeam în chestiune, știind că în fibra lui vibra un iliescian nostalgic, marcat încă de unica, neuitata strîngere de mînă a fostului aparatcic de Iași. Cu atît mai mult simțeam această nevoie. Cu riscul de a nu ne mai putea revedea în obișnuiții noștri parametri. Făceam amîndoi pași printre castanele proaspăt căzute și reluasem, ca de fiecare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
desen, Constantin Radinschi, nefiind atent că delicatul acuarelist este un maideloc delicat mînuitor de frază. Una pe cît de mucalit pipărată, pe atît de jovial moldovenească. Pînă cînd, într-o zi, îi citesc una din tabletele săptămînale, cea cu uitatul/ neuitatul "baron" care vindea cîndva garoafe în vetustele birturi ieșene: baronul Vax sau baronul Aiurea, după autoporecla cu care-și livra galant florile. Text savuros. Ieri, în curtea din Armeană, cu același conu Costică: Măi, îmi zice, stai să-ți spun
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la eveniment, Vasile Cristian. Este vorba de reîntâlnirea - după ani și ani de despărțire fraternă - cu sora Silvia și cumnatul Benedict Sergent, veniți special din Elveția pentru a se revedea și a petrece, apoi împreună, câteva clipe de viață în neuitata și ospitaliera locație românească din Freiburg, avându-l ca amfitrion pe cărturarul și patriotul Paul Miron, retras între timp în țara-i natală, spre a-și dormi somnul de veci la malul Mării (aidoma poetului Ovidiu), la Vama Veche. Deși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale sale este constituită din dialogul între Lupasco, Solange de Mailly-Nesle și mine, care a avut loc pe 11 mai 1984 și pe 1 iunie 1984. În entuziasmul nostru ternar, l-am numit Trialog. Trialogul a fost o experiență de neuitat: un spectacol al inteligenței, o sărbătoare a spiritu-lui. Lupasco răspundea la toate întrebările cu o mare deschidere, curios să afle opinia preopinentului. Lămurea aspecte obscure ale gîndirii sale cu o ușurință care ne uimea. Iar cînd nu știa să răspundă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
organizarea realității, celălalt, dinamica ei. L-am văzut chiar arătînd la tablă împărțirea ternară a sferei simbolizînd structura absolută. M-am simțit cuprins de o fericire fără nume. Atmosfera magică de la Sainte-Baume era cu siguranță propice unui contact uman de neuitat. În iulie, i-am telefonat ca să-l invit să ia cuvîntul la o masă rotundă (cu participarea lui Edgar Morin) pe care intenționam să o organizez în luna octombrie, la Sorbona, pe tema " Spre o nouă raționalitate", iar Abellio a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la punerea în scenă, la cele mai mici detalii imaginabile (reflectate în fascinantă dispozitione scenica - lectură esențială pentru interpreți, regizori și producători). Toate acestea au întărit respectul mutual și cauză comună de a produce ceva nou, îndrăzneț, răscolitor și de neuitat. Soția lui Verdi, Giuseppina, cu ajutorul lui Ricordi - i-a readus împreună pe cei doi, de fiecare dată când se certau. Colaborarea lor profesională s-a transformat însă într-o adâncă prietenie iar după ce “planul ciocolată” s-a materializat cu premieră
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bine și lucrurile se vor liniști. Alți diplomați erau cuprinși de panică. Familiile lor părăseau New York-ul, considerat țintă privilegiată. La ideile ce pot motiva un om se adaugă profilul lui psihologic. Avusesem ocazia să-l studiez pe Hrușciov în neuitatele sale apariții la Adunarea generală din 1960, cu mișcări neașteptate, interviuri date din balcoane, vizitarea lui Castro în hotelul din Harlem, unde acesta găsise loc de găzduire, după ce voise să-și pună corturile de partizan în parcul ONU. Un om
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
se înscrie în linia deschizătoare de largi perspective cultural-comparatiste de studiere a problemelor de profunzime ale gândirii lingvistice și relației dintre gândire, semn și limbaj, linie ilustrată la noi, între alții, cu strălucire de un orientalist și filosof de talia neuitatului Sergiu Al-George” (Cezar Baltag). Pentru valoarea ei incontestabilă, cartea a fost tradusă în italiană și în franceză. Introducere în Islam (1993) este o lucrare concepută în scopul de a pune la îndemâna musulmanilor și a nemusulmanilor, care nu au avut acces
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
După al doilea război mondial, la Suceava, pune bazele grupării literare „Voievodul”, împreună cu Dimitrie Loghin, Mihail Cazacu și D. Florea-Rariște și reușește chiar să publice o antologie a scrisului bucovinean (Floare de gând, 1947). În 1992 publică, sub titlul general Neuitatele plaiuri natale, un volum de poezie și, împreună cu soția sa, Silvia Antonescu, unul de proză. Încă de la debut, scriitorul a încercat versul și proza, cultivând apoi ambele genuri, dar cu rezultate diferite. Deși firescul mișcării și fluiditatea scriiturii sunt notabile
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
lirica evoluează firesc de la expresionismul formal, vizibil în stilizarea peisajului și extatica mișcării, la ortodoxismul imnic, celebrând „ploile și bobul”. Poezia lui A., elaborată, de o anume prospețime a metaforei, tinde să se înscrie printre metamorfozele moderne ale tradiției. SCRIERI: Neuitatele plaiuri natale, vol. I, pref. Constantin Blănaru, Suceava, 1992, vol. II (în colaborare cu Silvia Antonescu), Suceava, 1993. Antologii: Floare de gând, Suceava, 1947 (în colaborare cu Dimitrie Loghin). Repere bibliografice: Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 8, 10
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
1993. Antologii: Floare de gând, Suceava, 1947 (în colaborare cu Dimitrie Loghin). Repere bibliografice: Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 8, 10, 11, 15, 19; Perpessicius, Opere, VIII, 80; Predescu, Encicl., 41; Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Doina Cernica, „Neuitatele plaiuri natale”, „Crai nou”, 1993, 813; Satco-Pânzar, Dicționar, 11-12; Rachieru, Poeți Bucovina, 31-32; [George Antonescu], „Iconar”, 1997, 6 (semnează Gheorghe Hrimiuc-Toporaș, George Bodea, Emil Satco, Liviu Papuc); Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 163-176. G.H.-T.
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]