163,568 matches
-
mînă. Fiindcă vreau să fumez. Fiindcă tușesc. Fiindcă vomit. Fiindcă spinarea mea zemuiește. Oare cearceaful și salteaua sînt destul de compacte și impermeabile? Și dacă nu? Un pic de pișat și de cufureală tot curge pe de lături cînd îmi fac nevoile. Și zeamă din carnea crudă de pe spinarea mea. |la de sub pat trebuie să înghită pișatul, căcatul și zeama cărnii mele. Uneori dimineața mă simt proaspăt. Atunci am chef să fiu bărbierit. Atunci am chef să fiu spălat cu apă rece
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Peaks și România eternă, un loc al misterelor, al legendelor urbane terifiante, niciodată elucidate, populat cu politicieni veroși, baroni locali, lideri de partid demagogi, care nu se dau în lături de la nimic pentru a-și obține procentele de care au nevoie în campania electorală. Robert Gal, protagonistul acestui roman, este, la rîndul său, o mixtură între Philip Marlowe (celebrul detectiv al lui Raymond Chandler) și agentul Cooper (din serialul Twin Peaks), un outsider care descoperă, pas cu pas, secretele unui spațiu
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
bacoviană. Criticul prefigurează această diagramă a receptării, de care se va ocupa în volumul următor. Înregistrează o modificare radicală în propria atitudine critică, după patru decenii de familiaritate cu biografia și opera bacoviană: Pentru a-l înțelege, în 1964 simțeam nevoia de bibliografie. Acum trăiesc poezia sa. Bacovia mi-e contemporan" (p. 424). Se observă acum că Bacovia este pentru Constantin Călin mai mult decât un obiect de investigație neutră: este ocazia mărturisirii unei experiențe de viață. Mai clar și mai
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
bântuit psihicul de-a lungul vizionării. Tot ce pot extrage ideatic din acest lungmetraj e un realism leneș, care spune că nimic nu e nou sub soare și reușește să convingă spectatorul că acest truism e adevărat. Dacă mai era nevoie. Construcția scenariului e mult mai laborioasă, din punct de vedere structural, în Eu, Peter Sellers. Acest film ia în primire o idee mare și lată - "cel ce poate da viață atâtor personalități distincte nu are o personalitate" - dar o exploatează
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
decembrie 1989, a fost o revoluție (încheiată cu fuga lui Ceaușescu), urmată de o contrarevoluție (de catifea?) eșuată, din cauza contextului istoric nefavorabil promotorilor ei (probabil, cu totul altfel ar fi stat lucrurile fără implozia Uniunii Sovietice). Practic, de voie, de nevoie, Ion Iliescu a fost obligat să se îndrepte într-o direcție contrară celei în care ar fi vrut să ajungă. De aici, bîlbîielile, inconsecvențele, șovăielile și rateurile care au marcat această interminabilă "tranziție spre nicăieri".
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
-ul a înțeles mesajul, ceea ce l-a determinat, fără îndoială, pe Emil Constantinescu să se recunoască "învins de Securitate". Mă întreb de multă vreme ce rol au, în lumea post-modernă în care trăim, așa-zisele "servicii secrete". Înțeleg că e nevoie de servicii de pază, că e nevoie de informații, că e necesar să infiltrezi mediile interlope, pentru a le ține sub control. Înțeleg, de asemenea, că înseși serviciile de mai sus trebuie supravegheate de cineva. Dar n-am să înțeleg
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
determinat, fără îndoială, pe Emil Constantinescu să se recunoască "învins de Securitate". Mă întreb de multă vreme ce rol au, în lumea post-modernă în care trăim, așa-zisele "servicii secrete". Înțeleg că e nevoie de servicii de pază, că e nevoie de informații, că e necesar să infiltrezi mediile interlope, pentru a le ține sub control. Înțeleg, de asemenea, că înseși serviciile de mai sus trebuie supravegheate de cineva. Dar n-am să înțeleg, în ruptul capului, de ce trebuie ținuți sub
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
a formelor proteice, a marilor responsabilități asumate cu elanuri juvenile și, evident, a fascinației pentru domeniile pe care le ataci frontal, dar în care nu ai o competență certă. 2. Pentru că Muzeul... s-a făcut la comandă politică și din nevoi propagandistice, fără a se lua în calcul un mediu artistic real și configurația specifică a spațiului de referință, așa cum derivă el, în principiu, din calificativul național. Cu o conducere numită discreționar, de unde și comportamentul ei discreționar, fecundarea s-a făcut
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
sugerau - e drept, oblic - speranța unei redempțiuni. Se murea poetic. Or, filmul lui Clark se situează la extrema opusă. E la fel de crud ca un ficat de porc agățat în vitrina unei măcelării. A nu se citi "ne-elaborat". A fost nevoie de mult efort regizoral pentru ca lungmetrajul să dea o impresie atât de violentă. De altfel, se filmează în stilul cinema vérité. Regizorul, debutant la cincizeci-și-doi de ani, vede acest film ca pe un semnal de alarmă. Filmul povestește viața unor
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
Petrescu. "Pe mine mie redă-mă", imploră, "cioplind" cu greu, criticul de-o (aparentă) siguranță rafinată, profesoara, iubita, soția. Cît din toate astea a fost ea cu adevărat, ce și-a dorit, de fapt, să lase în urmă, ce nepotolită nevoie de prietenie a ascuns masca de doamnă ceva mai în vîrstă și severă, iată întrebări la care, netrucat, jurnalul poate răspunde. Ținut, cu unele întreruperi, din iunie 1959 pînă în iunie 1990, este aide-memoire-ul de-o viață, "inventarul" unor nuanțe
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
și comentarii, în presupuneri despre "partea cealaltă", despre "varianta" lui, din ce în ce mai diferită de "aura" din tinerețe. Apoi, frica de "aservirea" intelectuală, refuzul de-a sta, confortabil, dar umilitor, în umbra unui nume. Al tatălui, al soțului. Scurte note repetate despre nevoia teribilă de protecție, respinsă cînd i se oferă. De fapt, despre nevoia de-a se descurca și de-a descurca firele rămase de la tată. Înduioșătoare relația unei doamne greu de înțeles cu doi bărbați care au contat foarte mult pentru
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
de "aura" din tinerețe. Apoi, frica de "aservirea" intelectuală, refuzul de-a sta, confortabil, dar umilitor, în umbra unui nume. Al tatălui, al soțului. Scurte note repetate despre nevoia teribilă de protecție, respinsă cînd i se oferă. De fapt, despre nevoia de-a se descurca și de-a descurca firele rămase de la tată. Înduioșătoare relația unei doamne greu de înțeles cu doi bărbați care au contat foarte mult pentru ea, unul dispărut de mult, dar extrem de prezent, celălalt stîndu-i alături, dar
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
impus și s-a impus celor ce l-au umplut, ducând la apariția primelor trăsături definitorii pentru homo-europaeus, tendința spre cuprinderea liberă și rațională a lumii, spiritul iscoditor și criticismul, tentația creativității, a acțiunii inovatoare, de adaptare a mediului la nevoile celui ce-l locuiește. Pentru european, pentru spiritul lui, individul, omul, a devenit "măsura tuturor lucrurilor", scopul Istoriei și vehiculul ei. Fenomenul este analizat în capitolul " Apariția spiritului european", ce surprinde universul polis-ului grec, prima forma de organizare participativă
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
literatura universală și națională, ca și absența, din comentariul revuistic, al criticilor de prestigiu din, hai să spunem, generația șaizeci și șaptezeci. Opinia publică este confuză, veleitarii și impostorii afluează în proporții îngrijorătoare, scriitorii adevărați și debutanții de talent au nevoie de o bună doză de paranoia pentru a rezista situației care pare a se eterniza. în plus... vechiul și vigurosul fatalism românesc care ne șoptește încă o dată că "totul e pierdut", "nimeni nu mai citește lucruri serioase", "totul e înghițit
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
despre spiritul helvet se referă - cred - la orgoliul cu care îți impun legile lor. Asta nu înseamnă că nu sînt amabili cu străinii (în măsura în care un român extrovertit-primitor poate numi asta "amabilitate"), că nu-ți oferă toate informațiile de care ai nevoie (atenție la nuanță: nu informațiile pe care le ceri, ci cele care socotesc ei că-ți sînt necesare; în 60% din cazuri e totuna, în restul situațiilor înghiți cu noduri o amabilitate subit distantă, afectat superioară, păzindu-se de întrebările
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
cu mizanscena, distruge cu scenariul! Oricum, revenind la scena intrării lui Alexandru în Babilon spre marea bucurie a perșilor, mie mi-a trezit amintirea unor imagini documentare ale lui Hitler intrând în Austria: și austriecii îl întâmpinau și erau veseli nevoie mare. Nici ca personaj tragic, Alexandru nu rezistă și iar fac apel la Aristotel pentru a explica acest fapt. El precizează câteva lucruri ŕ propos de eroi: trebuie să aibă un caracter ales și o atitudine aleasă. Or, lui Alexandru
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
înțepenită a statului. Dacă Iliescu era fericit să troneze pe capra unei republici fără hățuri, se pare că vechiul timonier știe unde sunt ascunse frâiele. Treaba cu anticipatele însă chiar că mă amuză! La o adică, cine-o fi având nevoie de ele? Păi, să-i luăm pe rând: PSD-iștii? Nici vorbă. A accepta să intre la anticipate la câteva luni după ce scăderea spectaculoasă a impozitelor se va face simțită ar însemna pură sinucidere. Cu problemele interne ale partidului, cu
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
una e să le explici bucureștenilor de ce nu ai reușit un lucru, și alta babei de la Vaslui sau Năsăud pe care casa stă să se prăbușească. Așadar, singurul om aflat cu adevărat sub presiunea timpului e Traian Băsescu. El are nevoie de rezultate nu doar spectaculoase, ci și imediate. Simpatia populară în creștere ar putea să se evapore încă mai repede decât o va fi dobândit. Presiunea extraordinară asupra lui îl va determina să împingă la limită nu doar prerogativele oficiale
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
nu coborîm nivelul spre alte tipologii de orașe, turistul, băștinașul, specialistul sau îndrăgostitul de teatru pur și simplu este copleșit la propriu de numărul manifestațiunilor teatrale într-o varietate, și ea năucitoare, de teatre mici sau mai mari, particulare. Ai nevoie de un ghid suplimentar, de informații, de site care să cearnă oferta. Nu e chip să te plictisești, să nu găsești ce te interesează sau ce te amuză, ceva sofisticat, elitist sau dimpotrivă, comercial, superficial. La noi, se discută de
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
care deschide acest text al vibrațiilor prezentului. Șapte actori, șapte nume, șapte povești, șapte personaje, șapte energii, șapte spovedanii. Diferite. Prinse în scaune-insectare-diorame făcute de scenograful Andu Dumitrescu. Doar șapte teme, relevante, din miile care ne populează. Aș fi simțit nevoia accentuării unui contrapunct mai puternic, ca o ruptură, atunci cînd măștile cad și limba de lemn se usucă, atunci cînd fiecare își mărturisește eșecul și consecințele lui, atunci cînd dramele personale iau locul șabloanelor, atunci cînd fiecare își strigă ființa
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
ziua aceea la Mangalia?... Trăgând caietul sub ochi, citi mai departe: ...Și asta a ținut așa până la ora unu. La Fița, când am ajuns, am încercat să dorm. Imposibil. Cele mai oribile gânduri au pus stăpânire pe mine. Am simțit nevoia să vomit ca-n gară la plecare, când, așteptând să pornească trenul și văzându-te la fereastră, mi s-a părut că ți se umeziseră ochii... O tuse convulsivă îl apucă. Probabil că stătuse prea mult în apă... Continuă: ...M-
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
pentru notele de sub- sol din tratatele de filosofie și de semidicteu zeiesc delfic ceea ce nu exclude să rămâi carbonarul morocănoșilor cărbuni ai iluziei necesare subminând ca o cârtiță de lux resemnarea împăcării de sine "în această decizie nu e nevoie de majoritatea de voturi" - cât de impresionant ar suna respectiva frază ego- protocolară drept secretă parolă pentru declanșarea sau închiderea vreunei ofensive în ambele cazuri ca adversarul să nu cunoască adevăratele noastre intenții mai ales - de ce am încetat asaltul în
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
adevăratele noastre intenții mai ales - de ce am încetat asaltul în această întâmplare în care piere sau supraviețuiește doar un singur suflet Remarca mă retrag din fiece răsplată ce mi s-a cuvenit toate să rămână celor ce au mai multă nevoie de ele bineînțeles că important este ceea ce se retrage în afara imperativelor metafizice sau pur și simplu omenești dincolo în exterioarele luminoase accesibile multora în unghiuri favorabile de existență și pricepere când dânșii au sentimentul plinătății dreptății ce li se face
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
în viteză se dezmembra risipindu-se/ Și eu continuam să călăresc/ Un cal tînăr de aer/ într-un secol care nu mai era al meu" (Un cal tînăr). O asemenea intemporalizare e necesară pentru a jalona altitudinea poeziei care simte nevoia lăuntrică de-a se identifica cu sine însăși tocmai pentru a putea da glas convingător fondului său moral intrinsec. Exterioritatea se înfățișează mistuită de-o chemare orientată spre interior a subiectului liric, iar acesta reflectă structura adîncurilor ontologice. Drept care, actul
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
mele, publicată în februarie 1922: "Lipsită de orice interes literar, din cauza stilului prolix și anacronic, și aproape chiar de orice interes documentar, cartea - ca și tot ce a făcut autorul ei de vreo zece ani încoace - pornește din aceeași tragică nevoie materială. Nu reținem din ea, ca epilog, decât seninătatea resemnată cu care autorul amintește metodic de câte ori vreun trecător îl scuipă pe stradă. Printre cei ce au făcut din tristul bătrân o scuipătoare națională menționăm și pe d-nii N. Iorga și
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]