2,919 matches
-
pe care o revarsă peste ceea ce simte și cunoaște că este creat, ca însuși mormântul, ce desparte viul de moarte, și unde spiritele sălășluiesc într-o odihnă aparentă. Întunericul de-acolo este taina unei lumini neștiute, pentru că la început, când: Nimicul zăcea-n agonie, / când singur plutea-n întuneric și dat-a / un semn Nepătrunsul: / „Să fie lumină!” , haosul crea ordinea în întuneric iar umbrele se zvârcoleau orbite de lumină: și-un vifor nebun de lumină / făcutu-s-a-n clipă: / o sete era
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
ca să pot zâmbi, știam că după surâs venea mereu plânsul. Am îngropat lacrimi în pământ, lângă urzici, le-am astupat cu iarbă apoi am mers înainte. M-am luat la întrecere cu viața și m-am trezit bătrână. Am întrebat nimicul ce culoare are iubirea și a răspuns astfel: pe iubire să o cauți oarbă căci ea te va găsi după miros, să nu cauți tainele voinței divine, nu asculta și nu privi la oameni. Închide ochii și iubește mâinile ce
...MIROS DE IUBIREA TA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/373076_a_374405]
-
pragul de seară te uită și luna te minte sporadic de spui adevărul cunună în treacăt inele pătrate din vise deșarte mă are suspinul cu drag în noroi sub haine sunt eu un sânge sărac uscat fără rost sub haine nimicul îmi face cu ochiul tu omule mergi în zile de post mă uită și taci tăcutele rosturi Referință Bibliografică: te rog să mă uiți, să nu uiți să mă uiți / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul
TE ROG SĂ MĂ UIŢI, SĂ NU UIŢI SĂ MĂ UIŢI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/373075_a_374404]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > NEBUNUL, UN TRECĂTOR ANONIM Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului împinge capătul unei sfori zice și asta pentru că așa vede el depărtarea un capăt un nimic sub care se tânguie o umbră ar putea prea bine să tragă de capătul celălalt precum marea de valul izbit de mal dar trupul său descompus în nisip fără să știe îl arde pe tălpi prea multă demagogie ar zice
NEBUNUL, UN TRECĂTOR ANONIM de TEODOR DUME în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373133_a_374462]
-
-i ura dintre neamuri, Nu-i în lumea asta alta mai deșartă! Pentru ea în viață nu există hamuri, Cain și cu Abel încă se mai ceartă... Aud pretutindeni putredele-ovații, Partea cealaltă pururi e de vină, Se urăsc părinții, din nimicuri frații, Nici în cimitire nu mai au hodină! Goana după ranguri, goana după-avere, Cine e întâiul la împărțit covrigul? Mi-e vederea toată plină de durere Și în suflet lacom îmi pătrunde frigul... Câteodată-mi vine din cuvânt să fug
URA DINTRE NEAMURI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373159_a_374488]
-
mi se pare mie? zise Violeta, urmărind discret reacția soțului ei, pe care nu numai că-l bănuia c-o înșală, dar era convinsă după ceea ce găsise în baie și văzuse la restaurant. - Nu lua și tu în seamă toate nimicurile!... E mai bătrână ca tine și a vrut să te încurajeze, să vă apropriați! zise George, în timp ce se apucase să înfulece din cașcavalul pane, pus alături de oule ochiuri, cu gălbenușul moale. - Te rog să-mi pui și niște lapte în
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
medicinale, ca și Boul-Bălții, cu ochelari de intelectual pe nas. Ambii-n călduri se rup în figuri, deși sunt destui care i-ar băga în cur ei sugiuc, mai ales că are o gură arsă de vodkă. Se face teoria nimicului cu filozofi de ocazie și marțafoaice, ce-și ridică chiloții căzuți datorită mișcărilor bruște făcute la închipuitele dansuri împrumutate de la pieile-roșii. Unul care păzește vilă de parlamentar își dă cu părerea la orice subiect politic. I-ar sta bine în
BUMERANG – ONOMASTICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376166_a_377495]
-
din „Scrisoarea a III-a a Domnului nostru Mihai Eminescu: ’’vezi colo pe urăciunea fără suflet, fără cuget/ cu privire-mpăroșată și la fălci umflat și buget,/ negru cocoșat și lacom, un izvor de siretlicuri,/ la tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri...”. Și iar privesc cea dintâi copertă și-i văd pe cei doi varani îmbârligați, apoi citesc și prima poezie situată la borna 5 a volumului și care păstrează... ’’ritmul, iambul săltărețelor dactile’’ în „Adunarea gunoaielor’’. Cetiți ici’șa: „Marțafoi bolnavi
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
școlarului, dar și cele mai importante personaje din viața acestuia. Copilăria este cea care are puterea de a învia icoana chipurilor dragi (Cine-i mama, Amintirea bunicii, Tată) atunci când fiecare zi pare anume făcută să ne sărăcească de valori în favoarea nimicului exuberant. A surprins, de asemenea, poarta naturii, a anotimpurilor, a micuțelor viețuitoare, adăugând în volum câteva pasteluri reușite ce merită evidențiate: Vânt de toamnă, Gând de toamnă, Iarna, Magia iernii, Ninge..., Aprilie, Valsul primăverii, Vara. Totodată, poeta reușește cu versuri
PRIN POARTA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376184_a_377513]
-
XXII. IUBIRE, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014. Desenez în Sufletul tău un zâmbet Pe chipul tău Apare o grimasă Cu care scrijelești Un bun venit în inima mea Mă doare ploaia De nimicuri din jurul meu Tremur prin sânge Dar nu mai suntem vii Bun, buni ..tot mai buni Ne stingem pentru a fi mai buni Cine cere asta ? Masca ascunde nimic Prin venele noastre nu mai suntem noi Mă recunoști ? Bach mă salvează
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Mici, mici ... Scrijelim pereții Arta Rostim sunete Cântec Suflet Pribegi așteptăm Spunem nu iubirii Mărire cerem De dincolo țipă ... Citește mai mult Desenez înSufletul tău un zâmbetPe chipul tăuApare o grimasăCu care scrijeleștiUn bun venit în inima meaMă doare ploaiaDe nimicuri din jurul meuTremur prin sângeDar nu mai suntem viiBun, buni ..tot mai buniNe stingem pentru a fi mai buniCine cere asta ? Masca ascunde nimicPrin venele noastre nu mai suntem noiMă recunoști ?Bach mă salvează Trăiește mai intensCe suntem ? Păstrează omulși zâmbetul
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
iunie 2015. Ne naștem goi, goi de... conținut, lipsiți uneori și de formă, susceptibili de transfigurări colosale, ne tăvălim în mocirlă numită civilizație aspirând ineluctabil la mai mult, mereu... mai mult, până ne micim într-atât încât ne contopim cu nimicul din noi. Copleșiți de goliciunea celor din jur, uităm de propria nimicnicie și-n avântul obștesc pierdem războiul cu noi înșine. Ah! Ce plin e de sine ochiul celui care nu vede dincolo de propriul văzduh și ce gol, sufletul
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
și ce gol, sufletul ... Citește mai mult Ne naștem goi,goi de... conținut,lipsiți uneori și de formă,susceptibili de transfigurări colosale,ne tăvălim în mocirlă numităcivilizațieaspirând ineluctabil la mai mult,mereu... mai mult,pana ne micimîntr-atât încât ne contopimcu nimicul din noi.Copleșițide goliciunea celor din jur,uitămde propria nimicnicieși-n avântul obștescpierdemrăzboiul cu noi înșine.Ah!Ce plin e de sineochiulcelui care nu vededincolode propriul văzduhși ce gol,sufletul... III. ȘTII?, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1628
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
tălpile goale zvâcnind libertate și armăsarii petrec sub copitele lor iarba și eu am înțeles la fel viața... cetății mai aproape de niciunde poete rămân între zidurile acum ridicate de oameni să văd să ascult să învăț tăcând a iubi poate nimicul poate uriașul cu ochii de iarbă și tălpile din stânca muntelui la poala căruia încă mă aflu socotind urcușul în inima mea ca pe un mir dens din esența brazilor pădurilor virgine și ale celor tăiate cu furie de uman
MIR DENS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379727_a_381056]
-
aur pe care gândul meu cel obosit începe de-acum să-l scape tot mai des în ceața uitării, un copil neastâmpărat și zburdalnic care, înmuia în miezul verilor ce se topeau la căldura soarelui, clipa veșniciei. Eram pe-atunci nimicul cela fără de griji, pus mereu pe furat clipe de adâncă frumusețe și neplătite plăceri din neasemuitul rai al copilăriei. Ale mele erau atunci toate roadele pe care Domnul le-a dat pe pământ: strugurii îmbietori ai viilor de pe dealurile care
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
accepți conducerea și protecția lui Dumnezeu, fiind mântuit de păcatele tale prin credință și pocăință și născut din nou cu o identitate spirituală și o natură îndumnezeită, atunci poți fii lucrător împreună cu El. Toate celelalte lucruri ți se vor părea nimicuri pe lângă harul nemărginit al lui Dumnezeu. Cu asemenea scop sau destinație veșnică ori „țel hotărâtor”, vei putea avea un viitor fericit în pace și în binecuvântarea cerească. Căutându-L pe Dumnezeu te înalți, depărtându-te de El decazi din ce în ce mai mult
DESPRE VIITOR ŞI SCOP de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374747_a_376076]
-
și-a Binelui azvârle cheia, Stinge cu-Ntuneric ochiul de Lumină, Toarnă Nevinovăție peste Vină, Stoarce-adânc din suflete Durerea Și-ndulcește-o-n Bucuria ca și mierea, Cu un strop de Nepăsare-alină Dorul Și cu Ură-astupă-i Dragostei izvorul, Fă Mărirea vieții una cu Nimicul Și, în somnu-i, Pâinea să își vadă Spicul, Pune Graiurile lumii toate-ntr-un Cuvânt Și Furtuna domolește-o-n Adieri de vânt... Apoi...uită aluatu-acesta la dospit Ani...și secole, ... Citește mai mult ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
prin parcuri nepoței Și, inocenti, mai gângurim cu ei. Prin suflete ne suflă vijelii Și ne pândesc, pe după colt, primejdii, Dar... mai găsim puterea să zâmbim Și-n noi seninătate găzduim. Când prin noroi ne-a terfelit furtuna Și cu nimicul ne-a făcut totuna, Din mâl... am încoltit și am crescut Și-angoasele, pe toate, le-am pierdut. Când în genunchi și când plutind prin nori, Trecând prin noaptea neagră, sau prin zori, Cu umilință-n dinți mușcând țărâna, Atingem
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
și-s oseminte,Apoi... plimbăm prin parcuri nepoțeiși, inocenti, mai gângurim cu ei.Prin suflete ne suflă vijeliiși ne pândesc, pe după colt, primejdii,Dar... mai găsim puterea să zâmbimși-n noi seninătate găzduim.Când prin noroi ne-a terfelit furtunași cu nimicul ne-a făcut totuna,Din mâl... am încoltit și am crescutși-angoasele, pe toate, le-am pierdut.Când în genunchi și când plutind prin nori,Trecând prin noaptea neagră, sau prin zori,Cu umilință-n dinți mușcând țărâna,Atingem ... XXV. FEREASTRA
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
stârnit protuberanțele orgoliului din praful stelar. Eu sunt hormonul dragostei universale și vreau să te am, să mi te picur în unde spre a mi curge veșnic prin lichidele în care mă scald. Dar simt că ești prea înțepat cu nimicuri și atunci mă retrag . Rămâi aripă dreaptă, Ales, șansa ta a trecut de posibilitățile mele. Ai pierdut timpul locat și nu mai poți să revii. Blochez conexiunea defintiv. Rămâi acolo îndepărtat. Și Marna a închis . Conexiunea lor virtuală s - a
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
să-mi spui pe nume! Eu să n-aud, să mă prefac Atent la tot ce e pe lume Și-abia târziu să-ți fac pe plac. Poți spune ploaie, poate picuri, Etern pe tine, presărat, Sau inventând mii de nimicuri, Prevestitoare de păcat. De-ai zice vânt sau adiere, Ori curcubeie de sărut, Așterne-voi pe gura-ți miere, Tu trup pe trupu-mi așternut. Cheamă-mă fulg! Sau, nu! Zăpadă! Să cern alint să te'nfior, Veșmintele apoi să cadă
POŢI SĂ MĂ CHEMI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369187_a_370516]
-
bucăți tot mai mici. Care le este esența vieții și mai ales, care le este misterul permanentului mister pe care tot încercăm să-l dezvelim, să-l pătrundem? ****** Într-o zi m-am descoperit pe mine însămi. Stăteam călare pe nimicul care mă învelește și acum. Număram pietrele pe-atunci. Acum număr crucile și amurgurile de vieți, din care am cules frica organică de a nu-mi fi. Goală pe câmpul minat al cuvintelor, aleargă femeia. Culege verbe seci, când fluturi
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
bucurie nu va însoți nuntirea aceasta a omului cu un Dumnezeu doldora de iubire. Da, un Dumnezeu preaplin de dragoste, de nesfârșită compasiune, care - Și lasă Cerurile și Se oferă singur morții - adică Se abandonează de bunăvoie acelei experiențe a nimicului pe care nu El a creat-o, pe care nu o cunoștea! Solidar cu făptura afectată, alterată și slăbănogită de păcat, îndurând fără să cârtească legea libertății de El sădită în inima omului, acest Dumnezeu imprudent - credul, cum ar gândi
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
GEMENE Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 2324 din 12 mai 2017 Toate Articolele Autorului dar cât de mare să fi fost uterul domnului să îmi nască mie atâtea gemene? *** mintea e un balaur m-a încuiat în rutina nimicului îmi aruncă gânduri ciosvârte să mă îngraș pentru tăiere postesc mi-e dor de mine *** aștept ora trezirii aștept nu am nevoie de timp să știu când a sosit vremea nici de clepsidre **** fac paturile conștiincios sunt angajatul paturilor singuratice
ZILELE MELE SUNT GEMENE de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377698_a_379027]
-
prinde setea și-o răsucește-n sine prin mine scoate coiful își pleacă fruntea 'naltă îmi cuprinde ceafa apoi se-ndreaptă sprinten îmi lasă pe un umăr visarea citește-n scorburi seva visărilor ardente pe altul păsări așează și din nimicul aspru prin libertăți mă scaldă ------------------------ ca o statuie rară din trunchi coboară seara învie aruncă-n glod uitarea ridică-n mine taina uimirea și iubirea ------------------------- apoi încet îmi spune privind prin astre reci că toate sunt întregul care mă înconjoară
DE-AICI SE NAŞTE FORŢA FIECĂREI ZILE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377704_a_379033]