2,270 matches
-
dorm, la imaginea luminei lor sunt deștept. Poți oare gâci simțirea cu care am scris, înger? ... O nu! În viața ta luminoasă nu s-a putut ivi nici umbra măcar a unei dureri asemenea aceleia ce-mi nimicește inima. O nimicește! închipuește-ți că dintr-un om cu simțire, dintr-o ființă aievea n-ar rămâne nimic decât o lungă, întrupată desperare. Tu nu cunoști asemenea oameni. Ei nu pot aparținea cercurilor în care te miști tu. Ei sunt jos. Când o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fericirei de ieri. {EminescuOpVII 140} [SCRISOAREA LUI DIONIS] 2255 poți oare ghici simțirea cu care ți-am scris, îngere!... Nu... în viața ta luminoasă nu s-a putut ivi nici umbra, umbra măcar a unei dureri asemenea celeia ce-mi nimicește inima. O nimicește! închipuiește-ți că dintr-un om cu simțire, dintr-o ființă aievea, nu rămâne nimic, nimic de cât * o lungă, o-ntrupată desperare. Nu cunoști asemenea oameni. Ei nu pot aparținea cercurilor în care te miști tu. Ei sunt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
EminescuOpVII 140} [SCRISOAREA LUI DIONIS] 2255 poți oare ghici simțirea cu care ți-am scris, îngere!... Nu... în viața ta luminoasă nu s-a putut ivi nici umbra, umbra măcar a unei dureri asemenea celeia ce-mi nimicește inima. O nimicește! închipuiește-ți că dintr-un om cu simțire, dintr-o ființă aievea, nu rămâne nimic, nimic de cât * o lungă, o-ntrupată desperare. Nu cunoști asemenea oameni. Ei nu pot aparținea cercurilor în care te miști tu. Ei sunt jos. Când o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să reziste amorului ce ar simți un asemenea om. Întristare? Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. Este moartea de viu, este marginea gîndirei, este o luptă vană, crudă, fără de voință și fără de speranță. Desperarea ucide, această simțire nimicește. Martiriu este numele simțirei mele. În fiecare fibră ruptă e o nemărginire de dureri, și nu deodată, fibra cu fibră se rumpe inima mea. Moartea e un moment, desperarea e tâmpă, o asemenea simțire este iadul. Marie, poți tu să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și tăcută, până atuncea Lumea lui Dumnezeu va fi nenorocită. Cei mai nalți și mai veninoși nori sunt monarhii. Cei după ei, asemenea de veninoși, sunt diplomații. Trăsnetele lor cu care ruină, seacă, ucid popoară întregi sunt rezbelele. Sfărâmați monarhii! Nimiciți servii lor cei mai linși, diplomații; desfințați rezbelul și nu chemați certele popoarălor decât înaintea Tribunalului popoarălor și atunci Cosmopolitismul cel mai fericit va încălzi pământul cu razele sale de pace și de bine. Judecata acestui june - cam bizară - mă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Sunt demonul amorului, zicea-ncet, sunt un drac, s-o știi, s-o știi... Mă prind de tine ca iedera de stejar până ce corpul tău se va usca în îmbrățișările mele cum stejarul se usucă supt de rădăcinele iederei... Te nimicesc, voi să-ți beau sufletul, să te sorb ca pe o picătură de rouă în inima mea însetată... îngere! Ea-l înlănțui cu brațele și cu picioarele... îl strângea tare la piept, ca și când ar fi voit să-l sferme... ca și când
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
frumuseța este fragilă, zici tu? Pentru că împăcarea a o mulțime de elemente cere armonie și pace, pentru că dacă împrejurări de dinafară turbură această armonie elementele nu mai pot să refacă cele ce au făcut o dată, va să zică frumuseța, dar dinăuntru ele nimicesc această convenție a lor turburată. De aceea rolul în genere nemulțămit al frumuseței, ea intră armonică într-o lume turburată, în care elementele și organismul sânt în vecinică luptă. Ea este cristalizarea durerilor din mijlocul cărora a răsărit, o armonie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de frenezie, de un același elan căruia nimeni nu-ncearcă să i se opună; sînt purtați de un același gînd care le devine instantaneu comun în ciuda castelor, a opiniilor, credințelor și obiceiurilor diferite. Se vor năpusti asupra omului, îl vor nimici, îl vor masacra fără motiv, aproape fără motiv, cu toate că fiece ins din mulțime, să fi fost singur, și.-ar fi riscat viața pentru a-l salva pe cel pe care, ca parte integrantă a mulțimii, îl omoară". Prin justețea tonului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din Europa. Nu are rost să-i povestesc viața, a cărei modestie și sărăcie lucie sînt bine cunoscute. În calitatea-i de revoluționar și-a făcut numeroși dușmani ducînd polemici necruțătoare pentru a-și apăra ideile și pentru a le nimici pe cele ale adversarilor. I-a fost însă repede recunoscută importanța, iar partizanii săi erau numeroși din timpul vieții. Scrierile, ca și corespondența, ne dau o mărturie privind refuzul său clar legat de orice confuzie dintre teorie și mit. El
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
constituise Marga - calea spre Nirvana: (i) înțelegere corectă; (ii) gândire corectă, (iii) vorbire corectă, (iv) acțiune corectă, (v) trăire corectă, (vi) efort corect, (vii) conștientizare corectă (right mindfulness), (viii) concentrare corectă. Așadar, rezolvarea acestei discrepanțe cognitive s-ar putea face nimicind dorința prin cele 8 căi. Un astfel de demers ar fi însă nerealist și greu de acceptat pentru cultura europeană și nord-americană, în care dorințele sunt adesea cultivate. b) Școala epicurieică sugera nu eliminarea dorințelor, ca în varianta budistă, ci
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sau când se întorcea din vreo preumblare prin piață. Avusese un petic de vie aridă pe Monte Consolino: grozăvia stihiilor făcuse din ea un hat de mărăciniș gălbejit iar ultimele ploi torențiale ce-au durat aproape douăzeci de zile, au nimicit-o. Soarele, înnăbușitor, după lungile zile de ploaie cu clăbuci, făcuse restul, terciuind butucii. Lui Geronimo îi păruse rău, dar nu făcuse din asta un capăt de țară: oricând ar fi găsit un prieten care să-i dea vin în schimbul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
chipurile celelalte o priviră dușmănoase și o încolțiră. Se simți vinovat pentru pătimirile umbrei lui. Își întinse brațele în lături și umbra, în captivitatea zidului ei, repetă semnul crucii, ducându-și suferința până la capăt. Ar fi fost simplu, pentru a nimici poporul de umbre, să sufle în lumânare. Dar ele nu s-ar fi destrămat, dimpotrivă, s-ar fi eliberat. L-ar fi înconjurat, cu chipurile lor alungite și dansurile lor parșive, și atunci ar fi devenit el însuși umbra a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un fel de sughițuri în vorbire, pricinuite de încordarea interioară. . - Nu-i nimic, glumi Hagienuș către Gulimănescu; cu cîtvinul e mai vechi, cu atât e mai bun. . - E fenomenal, se mira Gulimănescu, nemaiauzit! Pneumonie, uremie, numai una din astea ar nimici pe oricare. . - Ți-am spus că are umor, zise Smărăndache. Adevăratul bolnav este Gonzalv. . Într-adevăr, Gonzalv se îmbolnăvise, dar, fiindcă nu avea capacitatea de a se irita în centrii superiori, supărarea lui căzuse la viscere. Avea crampe, motiv pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
profesorul de beton armat Jean Pomponescu, un monument original, O bazilică prevăzută cu cupolă de sticlă, replică îndrăzneață, sarcastică, la proiectul conformist al rivalului său, "catedrala neamului". Actualizarea mitului poate fi urmărită maideparte. În legenda meșterului Manole, creația, mănăstirea Curtea de Argeș, nimicește procreația, Manole fiind nevoit să-și sacrifice soția și copilul spre a împiedica dărâmarea zidului și a da viață edificiului. loanide, absorbit de visurile lui constructive (ar fi voit să devină un alt Antonio Sant'Elia), pierde pe cei doi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
chiar dacă ar fi avut ei puterea s-o facă, în astfel de cazuri „Domnul a fost Cel care a luptat în locul lor, ca unul Care a oprit în toată vremea pe vrăjmașii creștinilor, atunci când erau porniți împotriva lor, ca să-i nimicească. Iar ca să nu lipsească vreo pildă încurajatoare și ca să trezească simpla privire a câtorva martori credincioși, ca să provoace în inimi curaj și întărire în credință și dispreț față de moarte, Dumnezeu a îngăduit ca, la vremea potrivită, un număr restrâns de
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de mii de persoane? Luați de asemenea în calcul că armata consumă vin, haine, arme, că ea răspândește activitatea în fabrici, în orașele garnizoanelor, și că ea este, în defintiv, Providența nenumăraților săi furnizori. Nu tremurați în fața ideeii de a nimici această imensă mișcare industrială? Acest discurs, după cum se vede, conchide în favoarea mobilizării celor o sută de mii de persoane, făcând abstracție de necesitatea serviciului lor, pe baza unor considerații economice. O sută de mii de oameni, care îi costă pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ai muncii. Dacă credem că statul nu trebuie să subvenționeze artiștii, suntem considerați niște barbari care consideră că artele sunt inutile. Protestez aici, cu toate forțele mele, împotriva unor astfel de raționamente. Departe de a avea ideea absurdă de a nimici religia, educația, proprietatea, munca și artele atunci când cerem statului să proteje dezvoltarea liberă a tuturor acestor domenii de activitate, fără a mitui pe unele pe cheltuiala celorlalte, credem dimpotrivă că toate aceste forțe vii ale societății se vor dezvolta armonios
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dezvolta armonios sub influența libertății, că niciuna dintre ele nu va deveni, așa cum observăm astăzi, o sursă de turbulențe, de abuzuri, de tiranie și de dezordine. Adversarii noștri cred că o activitate care nu este nici mituită, nici reglementată este nimicită. Noi credem contrariul. Ei își pun credința în legislator, nu în umanitate. Credința noastră este în umanitate, nu în legislator. Astfel, domnul Lamartine spunea: "În numele acestui principiu, trebuie abolite expozițiile publice care fac onoarea și bogăția acestei țări". Îi răspund
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
două concurențe și se mărginește să suspine în privința celeilalte. Aceasta nu dovedește decât un lucru, și anume că, în această țară, legislatorul este inconsecvent. Acest lucru nu trebuie să ne surprindă. Pe o cale falsă suntem întodeauna inconsecvenți, altfel am nimici umanitatea. Nu s-a văzut și nu vom vedea niciodată un principiu fals împins până la capăt. Am spus în altă parte: inconsecvența este limita absurdității. Aș fi putut adăuga: ea este în același timp și dovada absurdității. Să ajungem la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
altă parte, mijloacele de acțiune de care dispunea și care i-au fost distruse; munca unui terasier, unui tâmplar, unui fierar, unui croitor, unui diriginte de școală din satul său pe care l-ar fi încurajat și care a fost nimicită este tot ceea ce nu se vede. Se contează mult pe prosperitatea viitoare a Algeriei; fie. Dar să contăm întrucâtva și pe marasmul care, așteptând această prosperitate, lovește inevitabil Franța. Mi se arată comerțul marseiez, dar dacă acesta se face cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mult pe prosperitatea viitoare a Algeriei; fie. Dar să contăm întrucâtva și pe marasmul care, așteptând această prosperitate, lovește inevitabil Franța. Mi se arată comerțul marseiez, dar dacă acesta se face cu produsul impozitului, voi arăta întotdeauna un comerț egal nimicit în restul țării. Se zice: "Iată un colon transportat în Barbaria; este o ușurare pentru populația care rămâne în țară." Eu răspund: "Cum este posibil acest lucru dacă transportând acest colon la Alger am transportat aici și de două sau
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se revoltă împotriva unui astfel de arbitrariu; că niciodată nu s-ar fi putut face ca un metru de draperie să dea naștere la aceeași remunerație ca doi metri. Că dacă ar fi așa, concurența pe care vrem să o nimicim ar fi fost înlocuită de o altă concurență, de o mie de ori mai funestă; că fiecare ar fi muncit mai puțin, ar fi depus cea mai mică activitate, căci, prin lege, recompensa ar fi întotdeauna garantată și egală pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu mai este legitimă. Întreb, ce se poate întâmpla ca urmare a acestui lucru? Capitalul și munca se înspăimântă; ele nu mai pot conta pe viitor. Capitalul, sub lovitura unei astfel de doctrine, se va ascunde, va dezerta, se va nimici. Și ce se va întâmpla atunci cu muncitorii, acești muncitori pentru care profesați o afecțiune atât de vie, atât de sinceră, dar atât de puțin luminată? Vor fi ei mai bine hrăniți când producția agricolă va fi oprită? Vor fi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la o clauză penală; a spune că legea care nu decretează nici afecțiunea, nici amiciția, nici dragostea, nici abnegația, nici devotamentul, nici sacrificiul, nu poate cu atât mai mult să decreteze ceea ce le rezumă pe toate, Fraternitatea, înseamnă oare a nimici sau a nega aceste nobile atribute ale naturii noastre? Cu siguranță, nu; înseamnă a spune că societatea este mai vastă decât legea; că un mare număr de acte că o mulțime de sentimente se îndeplinesc înafara și deasupra legii. În
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar putea fi impusă. Însuși faptul că, oriunde se manifestă, ea suscită atât de viu simpatia noastră, se datorează faptului că ea acționează în afara oricărei constrângeri legale. Fraternitatea este spontană sau nu este deloc. A o decreta înseamnă a o nimici. Legea poate foarte bine să forțeze omul să rămână drept; ar încerca în van să îl forțeze să rămână devotat. În rest, nu eu sunt cel care a inventat această distincție. Așa cum am spus mai devreme, acum optsprezece secole aceste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]