2,833 matches
-
Marinescu, Poeme rupte, VTRA, 1990, 2; Nora Iuga, A călca pe muzică printre zdrențe, RL, 1995, 4; Nicolae Prelipceanu, Valeriu Mircea Popa. Poezia în 200 de exemplare, RMB, 1995, 1603; Constantin Abăluță, Analiza critică a unui poet, CNP, 1997, 2-3; Nora Iuga, Poezia metalică, LCF, 1997, 19; Aurelian Titu Dumitrescu, Un suprarealist mistic, VR, 1998, 4-5; Gheorghe Grigurcu, Sociabilitate și solitudine, RL, 2000, 25; Aura Christi, Războinicul și jobenul galben, CNT, 2000, 44; Constantin Abăluță, Moartea și înălțarea la cer a
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
atribute statuare. Din sutele de creații, au rămas multă vreme în amintirea spectatorilor cele realizate în Anna Karenina și Cadavrul viu, după Lev Tolstoi, Hamlet, Romeo și Julieta, Othello de Shakespeare, Dama cu camelii de Al. Dumas-fiul, Hedda Gabler și Nora de Ibsen, Maria Stuart de Schiller. P. a încercat să se apropie și de literatură. A început cu versuri, care i s-au publicat, sub semnătura Geta, în „Opinia” (1898-1899). Sunt naive pianotări de flagrant mimetism eminescianizant. Cu „glasul trist
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
sociolog; textul e intitulat Asupra idealului nostru național. Riria semnează cronica artistică, dar și poemul Limiah și Nicovera, iar lui A. Vojen îi aparține poezia Eureka; G. Tutoveanu, Cincinat Pavelescu, Barbu Lăzărescu și alții sunt prezenți tot cu versuri. A. Nora și Constantin Nottara dau câte o nuvelă, iar lui Bogdan Ionescu i se tipărește o conferință ținută la Ateneul Român, Formarea lumilor din Univers. Nemulțumiți că „graiul adevărat românesc este mereu bătut de valurile străinismului”, redactorii propun rubrica „Pagini uitate
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
Joc de oglinzi. Ana Cerna este punct cu punct Alma Voinea, iar bărbații de care își leagă soarta poartă, mai toți, aceleași nume (Cos, Răzvan, Melas). P. părăsește viziunea naratorului atașat eroului și, apelând la un nou personaj feminin, doctorița Nora Păun, pune în scenă o confesiune reciprocă a celor două femei, în cursul unei călătorii Paris - București. Cum renunță și la dorința de a demonstra cvasididactic teza referitoare la condiția femeii, câștigul în verosimilitate este cert. Din păcate, scriitoarea cedează
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
renunță și la dorința de a demonstra cvasididactic teza referitoare la condiția femeii, câștigul în verosimilitate este cert. Din păcate, scriitoarea cedează din nou presiunilor ideologice, complicând situația protagonistei, devenită fără să vrea „transfug”, „trădătoare” de țară, și făcând din Nora Păun un personaj ostentativ și totalmente „pozitiv”. SCRIERI: Fapt divers, cu gravuri de Ion Anestin, București, 1937; Joc de oglinzi, București, 1943; Balaurul mărilor, București, 1957; Cântecul Lebedei, București, 1958; Omul din lună (Mikluho Maklai), pref. Claudiu Giurcăneanu, București, 1959
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Liviu Andrei. În fine, Carol Drimer transpune din germană o piesă de Carmen Sylva (Constantin Brâncoveanu), un lung serial intitulat A treia dragoste (Din viața pictorilor) de H. Sienkiewicz, precum și din Ilya Ehrenburg. Alți traducători sunt C. Cristobald și A. Nora. Printre autorii tălmăciți se mai numără Blasco Ibáñez, Karel Capek, Italo Svevo, E. A. Poe, Oscar Wilde. Numărul 7/1931 include însemnări sub titlul În intimitate cu Gabriele D’Annunzio, numărul 13/1932 conține pagini dedicate centenarului Goethe, iar din Pirandello
OGLINDA LUMII. WELTSPIEGEL. LE MIROIR DU MONDE. VILÁG TU˝KRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288512_a_289841]
-
484-486, 556-558, 646-648; Bucur, Poeți optzeciști, 17-19; Dicț. esențial, 549-551; Grigurcu, Poezie, II, 197-208; Ghițulescu, Istoria, 209-213; Simona Popescu, Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, București, 2000; Gellu Naum, RL, 2001, 40 (semnează Constanța Buzea, Gheorghe Grigurcu, Adela Greceanu, Nora Iuga, Ioana Pârvulescu, Simona Popescu); Manolescu, Lista, I, 39-41; Ion Pop, Gellu Naum. Poezia contra literaturii, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 253-258; Ion Bogdan Lefter, 5 poeți, Pitești, 2003, 43-65. L.H.
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Adevărul”. La 1 ianuarie 1941, când s-a pensionat, era redactor la „Curentul”. A colaborat și la „Generația nouă”, „Revista literară”, „Adevărul literar”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Răsăritul” (Iași), „Universul literar”. A mai semnat A. Aron, A.R. Aron, Nora R. Aron. Cu precare mijloace artistice, N. scrie schițe și nuvele didacticist-moralizatoare (Fâșii din viață 1903, Visuri de fecioară 1921 ș.a.), ilustrând teoriile misogine pe care le avansează prin mai multe broșuri (Femeia așa cum e, 1921, Femeia ne e stăpână
NORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288473_a_289802]
-
ca și când degradarea lucrurilor și a valorilor ar induce trivializarea discursului liric, denobilarea dicțiunii. Este, cum a observat Victor Felea, o poezie a cotidianului „nefardat”, care o înscrie pe N. în familia lui Petre Stoica, Constantin Abăluță, Aurel Gurghianu și a Norei Iuga. Viața e acum o „sminteală”, un exil într-un teritoriu în care soarele luminează „perfid”, un „paradis al singurătății” guvernat de „logica de fier” a „exercițiilor de civilizație”. Zorile nu mai vestesc întoarcerea la un nou început, ci, ca
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
LCF, 1991, 47; Corespondență Virgil Mazilescu - Dumitru Țepeneag, VR, 1992, 1-2; Mircea Vasilescu, Întoarcerea lui Immanuel, „Arc”, 1992, 3; Victor Ivanovici, Apa, visul și traversarea, VR, 1992, 6-7; Ierunca, Subiect, 93-98; Traian T. Coșovei, Cicatricea unei absențe, CNT, 1993, 15; Nora Iuga, „..obsesia morții apropiate a început foarte devreme...”, MS, 1993, 1-4; Mariana Marin, Mici crime perfecte, MS, 1993, 1-4; Negoițescu, Scriitori contemporani, 267-270; Ulici, Lit. rom., I, 96-99; Mihai Șora, Doi poeți, RL, 1996, 14; Constantin Abăluță, Regiunea de odinioară
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Postmodernismul, 388-389; Grigurcu, Poezie, II, 68-73; Dicț. esențial, 500-503; Micu, Ist. lit., 411-412; Ion Buzera, Virgil Mazilescu, Brașov, 2000; Viorel Mureșan, Oniricul de după Kafka, F, 2001, 2; Manolescu, Lista, I, 279-288; Aurel Dumitrașcu, Poezia lui Virgil Mazilescu, CL, 2002, 3; Nora Iuga, Virgil Mazilescu - 60, RL, 2002, 14; Liviu Grăsoiu, Accente, VR, 2002, 5-6; Alex. Ștefănescu, Virgil Mazilescu, RL, 2003, 24; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, vol. I, Poezia, Craiova, 2003, 97-98; Dicț. analitic, IV, 336-339. N.Br
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
București, 1961. Traduceri: [Sauter Lauman, Béranger, Louise Ackermann, C. Hugues, N.A. Nekrasov], în Versuri, Iași, 1883. Repere bibliografice: Nicolae Petrașcu, Figuri literare contimpurane, București, 1893, 167-191; Iorga, Pagini, I, 237-240; Călinescu, Ist. lit (1941), 483-484, Ist. lit. (1982), 548-549; Al. Nora, Un om uitat: Const. Mille, București, 1945; Bratu-Dumitrescu, Contemporanul, passim; Ist. lit., III, 571-574; Tiberiu Avramescu, Constantin Mille. Tinerețea unui socialist, București, 1973; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 573-575; Tiberiu Avramescu, „Adevărul”. Mișcarea
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
D. S. C. Reflexologia este o binecuvântare Dragă doamnă Carter, V-am citit și răscitit cartea și am decis să-mi dedic viața reflexologiei. Am folosit tehnicile masajului reflexogen asupra membrilor familiei mele și toată lumea a avut de câștigat. Viitoarea mea noră suferea de migrene cumplite. Singurul remediu era o injecție foarte puternică pe care i-o administra doctorul și pe care a învățat până la urmă să și-o facă singură. Aceste injecții o „scot din circuit” toată ziua, iar apoi se
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
stă la baza problemei. Cel mai ușor mod de a scăpa de sughițuri este folosirea punctelor reflexe de pe corp. Este o metodă ușoară și rapidă. Vara trecută, de exemplu, eram în excursie cu cortul împreună cu alte câteva familii, când pe nora mea au apucat-o sughițurile. Spasmele erau atât de puternice, încât îi afectau coastele și gâtul. I-am spus să-și apese stomacul folosind arătătorul, mijlociul și inelarul, chiar deasupra diafragmei (între stern și buric), să mențină apăsarea câteva secunde
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
aceștia sunt „slabi și introverți, neadaptabili din punctul de vedere al mediului social ori nesatisfăcuți de locul lor de muncă” (Xingjuan, 1999, p. 1502). Tabelul 1. Cauze ale violenței domestice (apud W. Xingjuan, 1999, p. 1501) Suspiciune Conflictul soacră și noră Probleme Probleme sexuale economice Aventuri extraconjugale Legături amoroase cu prieteni de familie Jocuri de noroc Copiii Conflicte de personalitate Alcool în exces Oraș 12 4 3 2 2 2 1 2 1 1 Suburbii 1 2 5 2 8 1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care le petreceam la școală. Îmi crea sentimentul că eram printre ai mei în acel kibbutz - era incredibil. Până de curând, o tot sunam din când în când și i-am vizitat nepoțeii cei noi. Am cunoscut-o și pe nora ei. Chiar a fost o relație frumoasă. I: Și n-ai stat totuși decât un an? S: Am plecat după un an de zile pentru că nu erau oameni de vârsta mea nici în acel kibbutz. Aveam deja 25 de ani
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
reușesc să împart apartamentul cu o colegă. Mâncam la mama, lucram la aceeași școală elementară la care învățasem și eu când eram mică, iar apartamentul pe care îl închiriasem era aproape și de ai mei, și de școală. Dar apoi nora lui M. a venit ca studentă în orașul nostru și m-am oferită să împart apartamentul cu ea. Ne-am înțeles foarte bine, era o fată foarte drăguță. Când s-a mutat de la mine, am locuit cu o altă femeie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
II,34, el scrie că numele lui Iuda Înseamnă „cântare de laudă”, „imn de slavă”. Există totuși două episoade negre În biografia lui: vânzarea lui Iosif, la care participă Împreună cu ceilalți zece frați (singurul neimplicat fiind Ruben), și incestul cu nora sa, Tamar, soția lui Er și Onan. „Testamentul lui Iuda”, parte din Testamentul celor doisprezece patriarhi, se oprește asupra incestului, povestit ca o fabulă negativă cu morală pozitivă: În final Iuda Își sfătuiește copiii să consume vin cu moderație și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
University Press, Oxford. Beck, Ulrich (1992), Risk Society, Towards a New Modernity, Sage, Londra. Beitz, Charles (1979), Political Theory and International Relations, Princeton University Press, Princeton. Bellamy, Alex J.; Paul, Williams; Stuart, Griffin (2004), Understanding Peacekeeping, Polity Press, Cambridge. Bensahel, Nora (2003), The Counterterror Coalitions: Europe, RAND Corporation, Santa Monica (CA). Benson, Michelle; Jacek, Kugler (1998), „Power Parity, Democracy, and the Severity of Internal Violence”, The Journal of Conflict Resolution, vol. XLII, nr. 2, pp. 196-209. Bentley, Michael (1997), „Approaches to
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Negoițescu, Scriitori contemporani, 36-38; Dan-Silviu Boerescu, Ștefan Bănulescu, „Scrisori din provincia de Sud-Est sau O bătălie cu povestiri”, LCF, 1995, 30; Simuț, Incursiuni, 127-130; Georgeta Horodincă, Un regat imaginar, RL, 1996, 7; Monica Spiridon, Un prozator nepereche, R, 1996, 4-6; Nora Iuga, Neasemănarea geniului, „22”, 1998, 24; Dicț. analitic, I, 131-134, 326-328, II, 145-148; Glodeanu, Dimensiuni, 110-115; S. Damian, Opera lacomă, RL, 1999, 19; Cărtărescu, Postmodernismul, 334-336; Dimisianu, Lumea, 191-194, 586-589; Dicț. esențial, 75-79; Monica Spiridon, Ștefan Bănulescu, Brașov, 2001; Alex.
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
menajere. Rămâne în familia de origine până la vârsta de șaptesprezece ani, participând la munca în comun și însușindu-și o serie de deprinderi și abilități specifice femeilor din satul lor. În jurul vârstei de șaptesprezece ani este căsătorită („m-au dat noră...”) într-un sat vecin, cu un băiat de nouăsprezece ani. Acesta absolvise cinci clase, era angajat muncitor necalificat la o fabrică din orașul B. și provine dintr-o familie săracă cu mulți frați: Mai avea șapte frați... erau săraci...”. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
relația dintre mamă și tată, protejându-și mama. „A încercat să mă apere de nebun, dar aceasta îl îndârjea și mai mult... îl făcea în toate felurile, amintindu-i de familia lui adevărată... viața noastră decurgea numai cu certuri ...bătăi... nora a născut doi copilași pe care eu i-am crescut... până la urmă a încercat să o violeze... din acel moment au început bătăile dintre soț și băiat. Vinovată de tot eram eu... mă urmărea și când dormeam... eram într-un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Universității București, absolvită în 1959. A lucrat ca muncitor zilier pe diferite șantiere arheologice, ca fierar betonist, apoi, din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
SCRIERI: Laguna, București, 1971; Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George Almosnino, „Nisipuri mișcătoare”, CNT, 1980, 26; Florin Mugur
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]