25,025 matches
-
criticată de către recurenta-reclamantă modalitatea în care Proiectul de instrucțiuni a fost afișat spre consultare publică, precum și aprecierea instanței de fond cu privire la sancțiunea ce poate interveni în cazul nerespectării termenelor prevăzute de Legea nr. 52/2003, respectiv necondiționarea nulității de demonstrarea unei vătămări concrete. Or, astfel cum a fost argumentat și în faza de fond a prezentului litigiu, procedura consultării publice pentru adoptarea Ordinului nr. 1.037/2019 a fost parcursă în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională
DECIZIA nr. 4.607 din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291975]
-
de adoptare a actului contestat cu ignorarea supunerii avizării CL aspecte esențial modificate în raport cu forma inițială a actului, supusă dezbaterii publice, conduce Înalta Curte, în dezacord cu judecătorul fondului, la concluzia că actul astfel adoptat este lovit de nulitate. Potrivit art. 27 alin (1) din Legea concurenței nr. 21/1996: „proiectele de regulamente și instrucțiuni, precum și modificările acestora necesită avizul CL, după care sunt adoptate în Plenul C.C. și puse în aplicare prin ordin al președintelui C.C., ce se
DECIZIA nr. 4.607 din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291975]
-
În concluzie, maniera în care intimatul-pârât C.C. a înțeles să supună avizării Proiectul de instrucțiuni, strict formal, lipsind de consistență dispozițiile legale care reglementează obligativitatea obținerii avizului și împiedicând CL să își îndeplinească rolul constituțional, este de natură a atrage nulitatea parțială a actului contestat cu privire la literele d) și f) ale punctului 9, modificate, respectiv introduse după emiterea de către CL a Avizului nr. 941 din 14.11.2019. Înalta Curte nu își însușește considerentele sentinței primei instanțe, conform cărora aspectele
DECIZIA nr. 4.607 din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291975]
-
condițiile cerute de Legea nr. 52/2003“ și că „instanța apreciază că aspectele dezlegate în cuprinsul hotărârilor menționate se impun cu putere de lucru judecat în prezenta procedură“, în condițiile în care în litigiul pendinte nu s-a reținut, în susținerea nulității actului contestat, lipsa avizului CL, ci obținerea formală a acestuia, anterior modificărilor de esență aduse punctului 9 din Proiectul de instrucțiuni. Reținând că în cauză este dat motivul de nelegalitate al actului contestat dezvoltat mai sus, Înalta Curte consideră inutil
DECIZIA nr. 4.607 din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291975]
-
pentru căile de atac. Art. 129 din Constituție se încalcă și pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“. ... 13. Autorul consideră că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este contrar textelor constituționale pe care le încalcă și prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, pentru aceleași motive, dar și pentru motive suplimentare. În
DECIZIA nr. 398 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294043]
-
De asemenea, se încalcă și art. 129 din Constituție, întrucât, prin prevederile criticate, „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“. ... 24. În sfârșit, se mai susține că art. 169^1 alin. (3) și art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 încalcă și principiul securității juridice. ... 25. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 398 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294043]
-
necesității de a-și rezilia angajamentele, nedepășind suma totală a contribuției indicate la articolul 2 de mai sus. ... 13. Soluționarea litigiilor Orice dispută, controversă sau reclamație care decurge din prezentul acord sau este legată de acesta sau încălcarea, rezilierea ori nulitatea acestuia va fi soluționată prin arbitraj în conformitate cu Regulile de arbitraj 2012 ale Curții Permanente de Arbitraj. Numărul de arbitri va fi unu. Limba care va fi folosită în procedurile arbitrale va fi engleza. Locul arbitrajului va fi Paris
ACORD din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292833]
-
lui Firdausi, ba legenda lui Ali Ceuașev, ba teoria lui Ian Hancock. Nu știe nimic nimeni. Dar, profesorii care scriu cărți aprobate de Ministerul Educației încasează bani de la bugetul de stat. Adică locuitorii României plătesc sporurile DE DOCTORAT ale acestor NULITĂȚI INTELECTUALE. Au ajuns vătășeii kashtale cu doctorate să refuze dreptul la liberă exprimare al romilor. Constituția României garanteză acest drept. Cenzura a fost interzisă dar, la capitolul istoria romilor se practică, romii nu pot spune nimic. Și noi ne amintim
KASHTALEII, VĂTAFII NEO-MEDIEVALI AI ȚIGANILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343915_a_345244]
-
discursurile, lucrările moralizatoare. A fost un adevărat apostol al bunei-cuviințe, într-o lume atât de bulversată din punct de vedere moral. În vremea în care dreptatea scrâșnea după gratii, adevărul era crucificat la porțile cetății, eroii erau socotiți criminali, iar nulitățile ajungeau academicieni, părintele Gheorghe Paschia alcătuia în liniștea odăiței sale lucrări fundamentale, prin care vrea să învețe lumea și mai ales tineretul cât de frumoasă și folositoare este buna-cuviință. Pentru el buna-cuviință era virtutea care sintetiza toate celelalte virtuți, atât
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
Filologia. - Fire-ar ea de filologie! Mai bine făceam de două ori filologia, decât politehnica! (Aaaaa! Madam a absolvit politehnica. Păi, da... Crede că este o facultate mult mai grea, decât filologia. Domnia-Sa este convinsă că subsemnata sunt o nulitate în fața inteligenței Domniei-Sale). - Toate facultățile cer mult efort, perseverență și voință. Fiecare își alege facultatea după propriile puteri și aptitudini. - Da. Esti cam obraznică. - A-ți exprima punctul de vedere este o obrăznicie? - Așa ai vorbit ieri pe câmp și
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
convocare, sub sancțiunea pierderii exercițiului dreptului de vot în acea adunare. Procurile vor fi reținute de Bancă, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal. ... 14.15. Membrii Consiliului de administrație și angajații Băncii nu îi pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității hotărârii, dacă fără votul acestora nu s-ar fi obținut majoritatea cerută. ... 14.16. Membrii Consiliului de administrație al Băncii nu pot vota, în baza acțiunilor pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă
STATUTUL din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296794]
-
la data pronunțării deciziei. ... ... III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-au invocat chestiunile de drept 10. Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov cu nr. 285/93/2022, astfel cum a fost precizată, reclamantul a solicitat să se constate nulitatea absolută a Deciziei din 26 noiembrie 2021 a Casei Județene de Pensii Ilfov și emiterea unei noi decizii prin care să i se recunoască dreptul la pensia de serviciu conform art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, începând cu
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
cazul unui F.I.A.C. ale cărui titluri de participare sunt admise la tranzacționare/tranzacționate în cadrul unui loc de tranzacționare. (5) Nerespectarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1)-(4) referitoare la modalitatea de transfer prin cesiune a titlurilor de participare ale F.I.A.C. atrage nulitatea transferului dreptului de proprietate aferent acestei operațiuni. ... 2. La articolul 29, alineatele (2)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (2) F.I.A.S. efectuează returnări de capital proporționale cu cotele-părți din aporturile investitorilor în scopul reducerii capitalului social al F.I.A.S.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 71 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284542]
-
sistemul de salarizare sau alte situații similare, cu excepția situației în care prin hotărâre judecătorească sau prin acte normative cu putere de lege se dispune în acest sens. (…) (3) Actele administrative emise cu încălcarea prevederilor alin. (2) sunt lovite de nulitate absolută și nu produc efecte juridice. ... ... III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării 12. Reclamanții sunt funcționari publici în cadrul Tribunalului Brașov, iar prin cererea de chemare în judecată solicită, în
DECIZIA nr. 72 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298104]
-
președinte pentru instituția menționată. În aceste condiții, componența BEC a rămas incompletă, lipsind un vot din procesul decizional, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004. Așa fiind, deciziile date de un complet nelegal constituit sunt lovite de nulitate absolută, sancțiune aplicabilă inclusiv Deciziei BEC nr. 34D din 15 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral. Totodată, potrivit art. 101 alin. (12) și art.
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
în cauză, având în vedere că dubiile asupra incompatibilității sunt exprimate de chiar judecătorul însuși, care, odată ce a formulat o astfel de declarație, nu mai dispune în cauză până la soluționarea incidentului procedural. Prin urmare, pentru a se preveni nulitatea unor acte de procedură, până la soluționarea declarației de abținere nu se mai face niciun act de procedură în acea cauză, în afara celor referitoare la abținere. ... 25. În cazul formulării unei cereri de recuzare, judecata nu se suspendă, având
DECIZIA nr. 449 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297834]
-
penală. Partea specială, Universul Juridic, București, 2024, p. 638-641). În ceea ce privește utilitatea recursului în casație, doctrina indică faptul că această cale extraordinară de atac este necesară și indispensabilă, întrucât poate conduce la casarea/anularea hotărârilor judecătorești definitive viciate de nulități, motiv pentru care acesta nu poate lipsi din ansamblul procedurii penale, constituind „o necesitate organică a oricărui sistem procesual penal“ (Gh. Mateuț, op. cit., p. 638-641). ... 25. Aspecte similare referitoare la recursul în casație au fost reținute și în jurisprudența
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
și, cu atât mai puțin, dispozițiilor din art. 11 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. Cu privire la dispozițiile art. 50 alin. (3) din Codul de procedură penală, reține că, deși, în principiu, necompetența teritorială nu atrage decât posibila nulitate relativă, condiționată de existența unei vătămări, și salvgardarea probelor deja administrate, apreciază, totuși, că textul intră în coliziune cu dispozițiile art. 21 din Constituție, întrucât sunt menținute probele, deși nu au fost administrate nemijlocit în fața instanței învestite după declinarea
DECIZIA nr. 496 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295088]
-
Apreciază ca nefiind aplicabilă Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, care își găsește incidența în situația în care se constată că organul de cercetare penală este necompetent material sau după calitatea persoanei, sancțiunea aplicată fiind aceea a nulității absolute a urmăririi penale, aspect ce nu se regăsește în speță, lipsind situația premisă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj fiind competent material, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. (6) raportat la art. 36 din Codul de procedură penală. ... 7. Potrivit
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
cameră preliminară procedează potrivit dispozițiilor art. 50 și 51 din Codul de procedură penală [art. 346 alin. (6) din Codul de procedură penală], încălcarea regulilor referitoare la competența instanței sesizate determinând declinarea competenței și desesizarea acesteia, având în vedere sancțiunea nulității absolute, prevăzută de art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală pentru încălcarea dispozițiilor privind competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești (atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente). De
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre. Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, având drept scop îndreptarea unor vicii de ordin procedural ce atrag nulitatea. De asemenea, Curtea a reținut că această cale extraordinară de atac vizează hotărâri judecătorești definitive și se promovează în condiții procedurale mult mai stricte decât căile ordinare de atac (cât privește titularii, termenul de introducere, cazurile de contestație în anulare
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
judecătorești definitive (și irevocabile), prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ, trebuie raportate la specificul unui proces desfășurat în fața unei instanțe judecătorești. ... 14. Mai mult, neconstituționalitatea unei norme legale și nulitatea din dreptul administrativ sunt instituții juridice distincte. În acest sens Curtea Constituțională a statuat că, într-adevăr, există o diferență semantică între declararea (noțiune folosită în textul criticat) și constatarea (noțiune folosită în textul Constituției) neconstituționalității unui text legal, fără ca
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
ele fiind rezultatul prezumției de constituționalitate de care s-a bucurat norma respectivă la acel moment. Neconstituționalitatea este o sancțiune de drept constituțional care răstoarnă o prezumție de natură normativă primară, se aplică pentru viitor și are efecte distincte de nulitate, care, la rândul său, are un regim juridic specific în materie civilă, penală sau administrativă, astfel că nu se poate realiza nicio paralelă între acestea. Prin urmare, ambele noțiuni folosite desemnează aceeași realitate juridică sub aspectul efectelor deciziei Curții Constituționale
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
între acestea. Prin urmare, ambele noțiuni folosite desemnează aceeași realitate juridică sub aspectul efectelor deciziei Curții Constituționale, circumscriindu-se ideii de stabilire a neconstituționalității. Este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 32 din 27 ianuarie 2022 și se arată că sancțiunea nulității cunoaște particularități specifice în diferite ramuri de drept, însă, indiferent de aceste particularități, în niciun caz nu poate fi echivalată cu neconstituționalitatea unei norme legale, pentru a se ajunge la concluzia că soluțiile pronunțate de cele două instanțe (instanța de
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
urmare a anulării actului administrativ normativ (documentația de urbanism), pentru simplul motiv că la momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a actului normativ era pendinte un litigiu având ca obiect anularea actului individual, așadar pentru un potențial motiv de nulitate subsecvent, și fără a ține seama de circumstanțele concrete, conduce la afectarea substanței dreptului de proprietate. Astfel, în măsura în care dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt aplicabile
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]