1,397 matches
-
al producției ceramice de atelier. Oscilații semnificative în jos, pentru circulația monetară din Oltenia, sunt evidențiate în legătură cu invaziile, alte evenimente militare, mai puțin cunscute din izvoare, par să se fi produs în 589/590, 593/594 și 597/598. Evidența numismatică în spațiul Olteniei iluminează, indirect, situația strategică a Munteniei, care a fost teritoriu de pasaj a migratorilor. Un alt indiciu al latinizării avansate, îl constituie diferențele de înfățișare ale oltenilor, mai bruneți, cu debit verbal mult mai alert și gesticulări
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
al V-lea, procedeu tehnic împrumutat din lumea greacă, probabil prin intermediul tracilor sud-dunăreni. Stadiul avansat de dezvoltare al societății geto-dacice locale a condus la stabilirea unor intense legături comerciale cu lumea greco-macedoneană iar, mai târziu, romană, relevate și prin descoperirile numismatice. Drept exemplu vin monedele emise de regele Macedoniei, Filip II (359-336) și denari romani republicani, descoperite în oraș. Tot la Slatina a apărut unul dintre cele mai mari tezaure de monede geto-dacice, format din aproximativ 6000 de piese, publicat de
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
științific. Astfel, două săli conțin exponate rămase din vechiul muzeu, înființat în 1914. Aceste exponate reconstituie în special activitatea de cercetare a lui Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate secțiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică și fotografii. Tot aici se găsește „Trăsurica”, un exponat de mare valoare, executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag și prezentat în 1937 în expoziția universală de la Paris. Celelalte exponate ale muzeului reliefează contribuțiile știintei
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
momentul construirii acesteia și până către mijlocul secolului al XIX-lea. Mormintele au fost practicate în majoritate în gropi simple, existând un număr mare de morminte de copii mici. În morminte s-a găsit un inventar funerar format din piese numismatice care datează în principal din cursul secolului al XVI-lea. În zonele periferice ale necropolei au fost descoperite și monede din secolul al XVIII-lea. După constituirea mănăstirii în 1755, numărul înmormântărilor începe să se reducă. La nord-vest de clădirea
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Munte Athos, unde a descoperit manuscrise importante, ocupându-se apoi de publicarea și interpretarea acestora. În 1905 publică “Documente slavo-romane”, lucrare premiată de Academia Română. Stoica Nicolaescu a fost membru al mai multor societăți științifice: Societatea Regală Română de Geografie, Societatea Numismatică Română, Societatea Istorico-Arheologică bisericească din Chișinău, Institutul de Arheologie bulgară din Sofia. De asemenea, Academia Bulgară i-a acordat calitatea de membru corespondent.
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
în aplicarea statisticii la acest domeniu), apreciate și peste hotare, și a contribuit la formarea altor specialiști. Domeniul în care a dat măsura deplină a capacităților sale si care l-a consacrat definitiv a fost numismatica antică. Repartizat la Cabinetul numismatic al Institutului de arheologie "Vasile Pârvan", Gh. Poenaru-Bordea a putut aprofunda studierea monedelor grecești, romane, barbare și bizantine, alături de nume prestigioase ale domeniului. A cunoscut și studiat cu precădere monedele grecești ale zonei Mării Negre și ale Peninsulei Balcanice. Mai rar
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
istorică. Stăpânirea acestei problematici i-a permis să abordeze studii ample de istorie economică antică. Teza sa de doctorat, susținută în 1978 sub îndrumarea acad. E. Condurachi, se intitula tocmai "Viața economică din Pontul Stâng în lumina izvoarelor arheologice și numismatice" (rămasă nepublicată). În anul 1982 a câstigat premiul "Vasile Pârvan" al Academiei Române pentru capitolul descoperirilor monetare din termele romane de la Histria (publicate monografic de Al. Suceveanu). Încă din 1968 a devenit colaborator la volumele bibliografice "Numismatic Literature", editate de Societatea
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
lumina izvoarelor arheologice și numismatice" (rămasă nepublicată). În anul 1982 a câstigat premiul "Vasile Pârvan" al Academiei Române pentru capitolul descoperirilor monetare din termele romane de la Histria (publicate monografic de Al. Suceveanu). Încă din 1968 a devenit colaborator la volumele bibliografice "Numismatic Literature", editate de Societatea Numismatică Americană, iar din 1973 la seria "Coin Hoards", publicată de Royal Numismatic Society din Londra. În același an a participat și la volumul de referință "An Inventory of Greek Coin Hoards". Era adeseori prezent la
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
rămasă nepublicată). În anul 1982 a câstigat premiul "Vasile Pârvan" al Academiei Române pentru capitolul descoperirilor monetare din termele romane de la Histria (publicate monografic de Al. Suceveanu). Încă din 1968 a devenit colaborator la volumele bibliografice "Numismatic Literature", editate de Societatea Numismatică Americană, iar din 1973 la seria "Coin Hoards", publicată de Royal Numismatic Society din Londra. În același an a participat și la volumul de referință "An Inventory of Greek Coin Hoards". Era adeseori prezent la congresele și simpozioanele internaționale de
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
pentru capitolul descoperirilor monetare din termele romane de la Histria (publicate monografic de Al. Suceveanu). Încă din 1968 a devenit colaborator la volumele bibliografice "Numismatic Literature", editate de Societatea Numismatică Americană, iar din 1973 la seria "Coin Hoards", publicată de Royal Numismatic Society din Londra. În același an a participat și la volumul de referință "An Inventory of Greek Coin Hoards". Era adeseori prezent la congresele și simpozioanele internaționale de numismatică, în două rânduri fiind chiar raportor oficial al Comitetului Numismatic Internațional
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
Royal Numismatic Society din Londra. În același an a participat și la volumul de referință "An Inventory of Greek Coin Hoards". Era adeseori prezent la congresele și simpozioanele internaționale de numismatică, în două rânduri fiind chiar raportor oficial al Comitetului Numismatic Internațional pentru monedele grecești antice din Balcani și țărmul nord-pontic (Berna 1979 și Londra 1986). A publicat contribuții importante în reviste de specialitate ale Europei și a studiat în cabinetele numismatice ale principalelor instituții de profil din Bulgaria, Grecia, Germania
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
în două rânduri fiind chiar raportor oficial al Comitetului Numismatic Internațional pentru monedele grecești antice din Balcani și țărmul nord-pontic (Berna 1979 și Londra 1986). A publicat contribuții importante în reviste de specialitate ale Europei și a studiat în cabinetele numismatice ale principalelor instituții de profil din Bulgaria, Grecia, Germania, Italia, Franța, Anglia și S.U.A. Ca invitat, a susținut o serie de conferințe pe teme de numismatică a Antichității, în cadrul unor renumite instituții academice din Italia (Universitatea din Padova, Universitatea din
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
numismatică (1980-1981); semnificativ, abia după 1990 a fost solicitat statornic pentru cursuri regulate de numismatică antică și a primit dreptul de a conduce teze de doctorat. Profesorul erudit Gheorghe Poenaru-Bordea a avut și o prezență remarcabilă și activă în Societatea Numismatică Română (membru din 1967, ales din 1977 în comitetul de conducere, vicepreședinte din 1982). A contribuit la reinstituirea simpozioanelor naționale de numismatică (din 1974), devenite de atunci o manifestare stiințifică regulată. Conservator al colecției numismatice a Societății, a fost și
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
remarcabilă și activă în Societatea Numismatică Română (membru din 1967, ales din 1977 în comitetul de conducere, vicepreședinte din 1982). A contribuit la reinstituirea simpozioanelor naționale de numismatică (din 1974), devenite de atunci o manifestare stiințifică regulată. Conservator al colecției numismatice a Societății, a fost și membru în comitetul de redacție al "Buletinului" acesteia (din 1978), având un rol important în editarea lui corespunzătoare și în organizarea schimburilor de carte. Același rol l-a jucat (încă din 1972) și în redacția
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
accesibile specialiștilor noștri), prezentări de manifestări stiințifice românești și internaționale, cronici de descoperiri monetare, dări de seamă despre numismatica din alte țări, rezumate în volume de congrese stiințifice, necroloage și medalioane omagiale, articole de popularizare. Contribuții arheologice Contribuții epigrafice Contribuții numismatice Abrevieri
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Moldovenești se află la ieșirea Arieșului dintre munți. Satul este menționat în documente din secolul al XIV-lea, însă descoperiri arheologice și numismatice au pus în evidență vestigii ce demonstrează o locuire timpurie, încă din secolul al XI-lea. Pe dealul numit “Cetate” , cercetări arheologice sumare au permis identificarea unei cetăți din perioada feudalismului timpuriu (secolele XI-XIII). Cetatea a parcurs două faze, prima
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
2008 a avut un profit net de 0,8 milioane lei iar în 2010 un profit net de 3,1 milioane de lei Număr de angajați în 2010: 280 În luna martie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație, în scop numismatic, 1.000 de monede din argint dedicate sărbătoririi a 140 de ani de la înființarea Monetăriei Statului. Moneda are o valoare nominală de 10 lei, forma rotundă, cu margine zimțată, un diametru de 37 mm și o greutate de 31,103
Monetăria Statului () [Corola-website/Science/321273_a_322602]
-
bronz de Emil Becker în 1934, a fost amplasat în fața primăriei din Alexandria. În afară de aceste lucrări de artă monumentală, artistul a realizat peste 130 de lucrări, medalii și plachete pe teme istorice, culturale sau militare, fiind și membru al Societății Numismatice Române. Între altele, E.W.Becker, împreună cu gravorul Gh.Chirovici, a realizat în 1935 o plachetă din bronz, de formă dreptunghiulară, cu dimensiune de 81 x 55 mm, pentru a sărbători Centenarul înființării Corpului Pompierilor Militari din România Tot lui
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
1092. "Nomisma" a fost principalul mijloc de schimb internațional pentru șapte sau opt secole, până la apariția florinului și a ducatului, care vor fi puse în circulație abia în secolul al XIII-lea. De la denumirea acestei monede provin termenii "numismat" și numismatică. Prima reformă monetară care a atins "nomisma" a avut loc sub Nicefor al II-lea Focas (963-969): greutatea monedei trece de la 4,5 grame de aur la 4,13 grame, iar modulul de la 20 la 18,5 milimetri. Noua monedă
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
fi putut solda cu un eșec grav. Teritoriul fostei provincii Scythia Minor era relativ bine apărat de garnizoanele și de flota bizantină. Prezența bizantinilor în Dobrogea acelor vremuri este dovedită, nu numai de izvoarele literare, ci și de documente arheologice, numismatice și sigiliografice. La Isaccea, de pildă, s-au descoperit, până în prezent, două sigilii care au însoțit scrisori trimise, desigur, unor înalți funcționari sau unor comandanți de oști bizantine aflate aici, într-o vreme în care alte trupe imperiale se confruntau
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
medalii, numite așa de la denumirea care li se dădea monedelor antice, în care ei își acumulau și clasau achizițiile. La rândul lor, muzeele naționale își formează și ele colecțiile. Fuzionarea diverselor inventare ale acestor colecții a permis stabilirea unor cataloage numismatice, din ce în ce mai complete, care repertoriază monedele după tipul și după motivul lor. O ilustrare a acestui proces ne este oferită, la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Henry Cohen, autor al unui celebru catalog, care cuprindea mai multe zeci de mii
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
Devnea, în Bulgaria), și lucrările britanice, au completat lucrările lui Cohen și au dus la crearea celebrului catalog în zece volume, "Roman Imperial Coinage", încheiat în anul 1994. A doua jumătate a secolului al XX-lea vede diversificându-se cercetările numismatice: multiplicarea șantierelor arheologice, folosirea detectoarelor de metale în timpul săpăturilor oficiale și, din nefericire, și clandestine, îmbogățesc masa descoperirilor. Studiul se lărgește cu domenii uneori neglijate, precum sunt numeroasele și diversele emisiuni monetare locale ori fabricarea monedelor din cupru. Informatica oferă
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
au fost deschise pentru public începând cu 27 noiembrie 2008 cu prilejul Sesiunii Științifice dedicată aniversării a 90 de ani de la constituirea României Mari.Expoziția oferă o imagine convingătoare asupra trecutului comunităților umane care au trăit pe aceste meleaguri, cabinetul numismatic, expoziția Constantin Mătasă și sala de expoziții temporare, contribuind cu alte material și informații la cunoașterea trecutului județului. Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț cuprinde două etaje, care găzduiesc 24 de săli ce prezintă perioada cuprinsă între paleolitic și cel
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși polonezi) și în cătunul Zvarici(aici, s-au descoperit ducați moldovenești, cu cap de zimbru, din timpul domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare). Aceeași preocupare spre comerț o întâlnim câteva secole
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
1969, dar nu a fost nominalizat în competiție. El a obținut totuși în același an Diploma de Merit la Festivalul Internațional de Film de la Adelaide (Australia). Banca Națională a României a pus în circulație, începând cu data de 16 august 2010, în scop numismatic, o monedă din argint cu valoarea nominală de 10 de lei, emisiunea „Aniversarea a 100 de ani de la nașterea actorului Ștefan Ciobotărașu”. Moneda era rotundă cu margine zimțată, avea un diametru de 37 mm și o greutate de 31,103
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]