1,437 matches
-
palmelor apă dintr-un pârâiaș, însă, chiar după primele înghițituri, a vomitat-apa curgea amestecată cu sânge. Împăratul n-a rezistat și a izbucnit în plâns, blestemând ziua în care i-a fost dat să bea sângele creștinilor. Drept răspuns, un oștean oarecare l-a opleșit cu reproșuri cum că acesta bea de mult timp sângele romeilor, ruinându-i cu războaiele, iar acum i-a venit răsplata. Manuel n-a răspuns nimic. Vitejia nemaipomenită a lui Manuel fusese înfrântă, el a poruncit
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
n-a corespuns așteptărilor, ba mai mult încă, el s-a revoltat împotriva bazileului, ceea ce a complicat și mai mult lucrurile. Împăratul a reușit să înăbușe revolta lui Alexios Vranas, dar n-a izbutit să-i oprească pe unii dintre oștenii generalului răzvrătit să fugă spre nord și să îngroașe rândurile luptătorilor din oastea lui Petru și Asan. Aceste evenimente s-au consumat în iarna lui 1185 și începuturile primăverii anului 1186. În vara anului 1186, Isac Anghelos a plecat, el
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
devastarea bisericii unei expediții poloneze, venite ca represalii în Moldova. Astfel, după cum relatează Grigore Ureche (circa 1590-1647) în cronica sa, domnitorul Bogdan al III-lea a trecut Nistrul la 29 iunie 1509 și a ajuns a doua zi la Camenița. Oștenii săi au ars și prădat localitățile din Polonia și au asediat orașul Liov. La 6 iulie, au trecut prin Rohatin, oraș mare și vestit, pe care l-au incendiat și l-au prădat. După cum relatează cronicarul, ""luat-au din Rohatinu
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
trupele romane ale lui Cestius Gallus, când răsculații au fost nevoiți să fugă în apropiere, la Migdal Afek. În continuare orașul a fost loial romanilor, și a fost atacat de răsculați, care au provocat aici răzmerițe și au înfruntat pe oștenii lui Vespasian. În urma războiului orașul a fost ruinat și a decăzut temporar, ca să cunoască o nouă înflorire în secolele al II-lea și mai ales al III-lea și al IV-lea. Atunci s-a întins spre sudul colinei, unde
Tel Afek (Antipatris) () [Corola-website/Science/328920_a_330249]
-
Liov, care au ținut sfat cu jupâneasa Tudosia. Ionuț îi silește pe Iohan Roșu și pe pana Mina să mărturisească și află că în acea noapte s-a pus la cale o capcană la Ionășeni pentru prinderea lui Alexăndrel. Tânărul oștean pleacă în grabă acolo și-l ia de la conac pe fiul domnitorului. Ei sunt urmăriți de o ceată mare de tâlhari, iar medelnicerul Crivăț este ucis în timp ce-și apăra stăpânul. Ionuț și Alexăndrel sunt salvați de ceilalți frați
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
invada Moldova. Comisul Manole și fiii lui îi cer voievodului să-i lase să plece după Ionuț despre care credeau că se află în mare primejdie. Ștefan cel Mare încuviințează și anunță că-l va ierta pe tânărul și nesăbuitul oștean. În 1474, după trecerea a cinci ani de la lupta cu tătarii, frații Jderi se bucurau tot mai mult de încrederea domnitorului. Ionuț intrase în rândul slujitorilor domnești, iertat fiind de acea nebunie a tinereții. El nu-și mai găsise dragostea
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
muazzam saray") la Kırk Yer. Ajunse să domine la acea vreme Kırk Yer, Kırım, Solghat, Caffa (Kefe) ,Kerç, Taman, Kabarda și Kıpçak. I s-au alăturat încă doua din triburile tătarilor crimeeni. Forțele tribale ale kırım tumanilor cuprindeau 6-7,000 oșteni, sub comanda beiului tribului șirin, Iminek Bek. În schimb tribul din Dașt i Kıpcak îi era ostil. Mai târziu, Sahib Ghirai I va muta capitala la Bahcisarai. În vara anului 1433 aliatul hanului, principele bizantin Alexios de Mangop al „principatului
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
au distrus unicul port al grecilor Kalamita, genovezii au pornit împotriva capitalei tătărești crimeene Solghat (Eski Kârâm sau Staraia Krim), pe drumul dintre Caffa și Solghat, în iulie 1434 trupele sale au fost surprinse și înfrânte de cei 15,000 oșteni ai lui Hadji Ghirai, iviți din pădure... Hadji Ghirai a asediat apoi centrul principal al genovezilor, colonia Caffa, (Feodosia de astăzi) și le-a impus acestora la 13 iulie 1434 un acord prin care îi recunoșteau suzeranitatea și acceptau să
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
cel Mare se îndreaptă apoi spre tabăra de la Vaslui, unde se adunase deja o mare parte din oastea Moldovei. Acolo sosesc și comisul Ionuț Jder, revenit din Rumelia, și ieromonahul Nicodim (Emanoil Petruț), care renunțase la viața călugărească și redevenise oșteanul Nicoară Jder. Vistiernicul Cristea sosește din Italia doar cu făgăduieli, dar solul venețian Guido Solari (George Paul Avram) decide să lupte de unul singur alături de moldoveni. Pentru a atrage oștile turcești către Vaslui, unde Ștefan găsise un loc prielnic pentru
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
a 40 de zile de la bătălie pentru a cinsti memoria celor morți în lupta pentru apărarea Moldovei și a-i răsplăti pe cei viteji. Voievodul rostește un discurs în fața oștilor în care afirmă dorința moldovenilor de a-și apăra țara: "„Oșteni, pentru vrednicia dovedită pe câmpul de bătălie, Io Ștefan Voievod vă înalț pe voi în rândurile vitejilor Moldovei. Vă mulțumesc, vitejii mei. Aici, la Vaslui, s-au întors în pământul țării pe care au iubit și apărat mii de luptători
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
decursul secolelor. Din eposul sadovenian este preluat „cadrul aventuros, apropiat de fantastic chiar, cu un emoționant fior mitic, prin care Sadoveanu dă respirație epopeică evenimentului istoric”. Familia Jderilor, care îl înconjoară pe voievod, are semnificația oferirii unui eșantion moral al oștenilor care au credință nestrămutată în domnitor și nu pregetă să-și ofere chiar și viața pentru apărarea țării. Bătălia de la Podu Înalt a fost comparată de unii critici de film cu Războiul Troian, prin ajutarea muritorilor de către forțe supranaturale (ceața
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
declarație de război împotriva turcilor. Această restricție a fost dezavantajoasă pentru polonezi, în principal din cauză unei mai mari mobilități a trupelor din Moldova, care erau mai ales unități de cavalerie. Polonezii l-au pus pe Hatmanul Coroanei pentru Recrutarea Oștenilor, Jan Tarnowski, să conducă armata, în timp ce Parlamentul polonez a votat creșterea impozitelor plătite de iobagii polonezi, cu scopul de a avea suficiente fonduri pentru a recruta soldați mercenari. Tarnowski a primit sub comnadă o armată formată din 4800 de cavaleriști
Bătălia de la Obertyn () [Corola-website/Science/323621_a_324950]
-
este amintit ca episcop în 1529. Călugăr sau egumen la Putna, poate chiar episcop sau mitropolit înainte de a ajunge episcop la Vad, Anastasie, unul din oamenii de încredere a lui Petru Rareș era cunoscător de limbi străine, diplomat abil și oștean curajos care își împărțea priceperea și vremea între altar și câmpul de luptă, între meditație și negociere, între vizite canonice și misiuni diplomatice. În toamna anului 1529 a participat alături de pârcălabul Ciceului, Simeon Dracșin, și de vistiernicul Toma la asediul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
în favoarea lui Hyrkan al II-lea în fața fratelui acestuia, Aristobul al II-lea. Aristobul și tabăra sa nu au acceptat judecata romană și s-au baricadat în cetatea Alexandrion (Sartaba) în sud-estul Samariei și pe Muntele Templului. După ce Aristobul și oștenii săi aflați la Alexandrion s-au supus, oamenii săi au continuat să opună rezistență pe Muntele Templului. Romanii au asediat muntele , au ridicat în jurul său o circumvalațiune și au adus berbece în partea de nord și de vest. Dupa un
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
se-nvoiesc să-i facă lui Vodă cea mai frumoasă mânăstire. Se zice că Manole se sfătuia mereu cu prietenul său , dulgherul Dan cum să fie bine să nu îl supere pe Vodă. Când fu la coperiș veni Vodă cu oștenii săi să se-nchine. De pe coperiș meșterii îi zic: - Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ați făcut, dar acum, dacă ar fi să mai faceți alta mai frumoasă ați putea? - Ehe, cu mult mai frumoasă, Doamne. Supărat Vodă stă și
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
De pe coperiș meșterii îi zic: - Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ați făcut, dar acum, dacă ar fi să mai faceți alta mai frumoasă ați putea? - Ehe, cu mult mai frumoasă, Doamne. Supărat Vodă stă și se gândi apoi porunci oștenilor să surpe scările și schelele. - Ce facem, ce facem, se-ntrebau meșterii? - Las că vă scap eu și de asta, le zice Dan. Din șița rămasă le face la toți haripi, le leagă de mâini, se închină și zboară care
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
est până la granița provinciei romane Pannonia și până la râul Vistula, în nord până la țărmul Mării Baltice și în vest până la fluviul Elba. A organizat armata după model roman (infanterie cu efectiv de 70.000 și cavalerie cu efectiv de 4.000 oșteni). În anul 17, armata lui Marobod a fost înfrântă de o forță condusă de liderul heruscilor Arminius. În anul 19, Marobod a fost detronat de nobili și a fost nevoit să se refugieze pe teritoriul Imperiului Roman.
Marobod () [Corola-website/Science/322284_a_323613]
-
în Galiția la curtea lui Yaroslav Osmomysl. În acel an Cronica Ipatiev, menționează cetatea Bolohov în contextul unei lupte între Mstislav Iziaslavici pentru cucerirea cetății Vîșhorod, acesta „retrăgându-se spre cetatea Bolohov”. Voievodul Ploscânea, considerat brodnic (moldovean) a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
tributului - Atena învinge pe rând răscoalele de la Thasos, Samos, Colophon, Chalcis și Eretria în 447 a.chr. și Milet în 446-5 a.chr. Pedepsirea cetăților răsculate e exemplară, atenienii confiscându-le o parte din teritorii pe care le distribuie propriilor oșteni instalați ca garnizoană în orașele rebele, care prestează și un jurământ de fidelitate față de Atena. se transformă astfel într-o adevărată hegemonie ateniană, instrument al politicii Atenei, cu atât mai mult cu cât scopul ei originar - apărarea contra Persiei - devenise
Liga de la Delos () [Corola-website/Science/328148_a_329477]
-
răzvrătit împotriva lui), a reușit să asedieze și să captureze castelul Wawel și a forțat trupele din Silezia să se retragă la Skala. Cu toate acestea, Henric a regrupat forțele și a mărșăluit împotriva Cracoviei, în august 1289. Mulțumita trădării oștenilor din Cracovia și cu ajutorul franciscanilor (care l-au ascuns în mănăstirea lor), Henric a preluat cetatea și a fost recunoscut ca Mare Duce. În ciuda voinței sale, Henric a decis să rămână în Sandomierz. În timpul domniei sale, Henric a reușit să consolideze
Henric al IV-lea cel Drept () [Corola-website/Science/330655_a_331984]
-
sultana nu voia ca Mustafa să urce pe tron. Când Mustafa a aflat vestea că tatăl său vroia să îi ia viața, deși se îndoia de acest lucru, în timpul campaniei persane, prințul s-a dus însoțit de o ceată de oșteni la cortul sultanului. Când a intrat acolo, a fost așteptat de o ambuscadă a călăilor, iar după o luptă foarte lungă, din păcate, Mustafa s-a stins, sugrumat de un călău otoman.
Prințul Mustafa () [Corola-website/Science/330306_a_331635]
-
a fost unul din proiectele de construcții cele mai însemnate ale lui Irod. Irod, care a dat o atenție deosebită poziției geografice a orașului în plin centru al regatului iudeu, a decis să-l dezvolte și să-l populeze cu oșteni eliberați care juraseră credință regelui. El a înconjurat cetatea cu un zid lung de 3,500 metri, iar în mijlocul ei a clădit un templu impunator denumit Augustaeum, și acesta în cinstea împăratului Augustus. Irod a plănuit orașul după modelul unei
Samaria (oraș) () [Corola-website/Science/330347_a_331676]
-
Sefer Habahur”, care a fost tipărită mai întâi la Roma în 1518, și apoi la Isny în 1542. A dedicat această carte, ca și „Concordanța” pe care a publicat-o în 1521, cardinalului Egidio da Viterbo. În urma jefuirii Romei de către oștenii lui Carol Quintul în 1527, Eliya Levita a trebuit să se întoarcă la Veneția, unde a predat iarăși ebraica și a fost corectorul renumitei tipografii și case de editură a lui Daniel Bomberg. A publicat acolo și un manual de
Eliya Levita () [Corola-website/Science/329219_a_330548]
-
fortificate din porunca lui Yosef ben Matityahu după numirea sa în postul de guvernator al Galileei. După ce orașul Sepphoris s-a predat romanilor, Yosef ben Matityahu a încercat, potrivit propriei mărturii, să-și îndrepte trupele împotriva înaintării armatei romane, dar oștenii săi au luat-o la fugă și s-au risipit în toate direcțiile. Yosef însuși s-a refugiat atunci la Tiberias, apoi la începutul lui iunie 67, la Yodfat. Când Vespasian a aflat ca mulți dintre răsculați se concentrează la
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
izbutit să rupă aruncând un bolovan uriaș capul unui astfel de "berbec". Romanii au înălțat atunci un meterez în fața zidului de miazănoapte și au încercat iarăși să străpungă zidul. Asediații au încercat să se împotrivească turnând ulei fierbinte în capul oștenilor romani. Un trădător din rândurile evreilor, care a fugit din cetate și care a fost capturat, i-a informat pe romani că cei din cetate sunt sleiți și istoviți și ca în ultima din gărzi obișnuiesc să adoarmă de oboseală
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]