2,575 matches
-
pulmonare); spațiile III, IV, V i.c. parasternal stâng (aria VD); aria epigastrică (sau subxifoidiană); spațiul V i.c., pe linia medio-claviculară, stângă, la nivelul apexului (sau aria VS). Palparea impulsurilor cordului se efectuează cu pulpele degetelor ținute drept sau oblic pe suprafața toracelui, exercitând o presiune ușoară pentru Z3 și Z4 (zgomote de înălțime joasă) și o presiune mai mare pentru Z1 și Z2 (zgomote de înălțime mare). Freamătul se palpează cel mai bine prin intermediul osului, prin aplicarea feței palmare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a.2. Mingi pe sus directe a.3. Mingi la semiînălțime a.4. Mingi pe jos directe a.5. Mingi pe jos cu ricoșare b. În funcție de direcția de sosire a mingii: b.1. Mingi perpendiculare pe poartă b.2. Mingi oblice pe poartă b.3. Mingi laterale față de portar c. În funcție de distanța la care se lovește mingea: c.1. Lovituri foarte îndepărtate - peste 40 m c.2. Lovituri depărtate - peste 20 m c.3. Lovituri de la 16 m c.4. Lovituri apropiate - 11-16 m c
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de venire a mingii. Elanul este continuat cu o scurtă bătaie pe un picior sau pe ambele picioare în scopul executării unei sărituri. 2.Desprinderea este faza imediat următoare. În timpul acestei faze portarul atacă mingea ce sosește prin ducerea brațelor oblic deasupra capului cu degetele răsfirate. 3.Prinderea mingii se face între „cuibul” format între cele două palme. Esențială în această fază este priza asupra mingii. Condiția principală a prizei este acoperirea posterioară a mingii, adică formarea acelui cuib-paravan, cu ajutorul palmelor
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pentru asigurarea echilibrului. Privirea urmărește succesiv mingea și apoi spațiul de joc. Greșeli frecvente piciorul care execută mișcarea nu este orientat pe direcția pe care urmează să fie transmisă mingea; răsucirea externă redusă a labei piciorului opunând mingii un plan oblic care-i dă acesteia un efect lateral, acțiune ce implică o nouă încercare de preluare; rigiditatea labei piciorului în momentul contactului cu mingea ceea ce implică o ricoșare a mingii. Utilizare tactică: la intrarea în posesia mingii; la schimbarea direcției de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
anticipează preluarea prin ridicarea și ducerea coapsei piciorului în întâmpinarea mingii la o înălțime variabilă care poate fi sub sau peste orizontală. Când mingea vine la semiînălțime, coapsa se ridică mai puțin, planul pe care îl realizează față de minge fiind oblic (cca. 450). În momentul contactului cu mingea, coapsa se retrage ușor în funcție de viteza cu care vine mingea și de senzația de reușită pe care o simte jucătorul. El își oprește retragerea coapsei atunci când simte că mingea s-a oprit și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
procedeu tehnic este folosit mai rar de către jucători, găsindu-și utilizare în special pe terenurile alunecoase. În poziție de așteptare, cu ambele picioare apropiate, paralele și ridicate puțin pe vârfuri, jucătorul realizează inițial o ușoară genuflexiune, aducând gambele în poziție oblică față de sol. Dacă se urmărește o oprire completă a mingii, unghiul ascuțit cel formează gambele cu solul este mai mare, iar picioarele, din articulația genunchiului nu efectuează nici un fel de mișcare spre minge, fiind pentru câteva momente, inerte. Dacă se
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a vitezei de joc; pentru pregătirea transmiterii mingii sau pentru șut la poartă. Preluarea mingii cu abdomenul În poziție de așteptare, cu picioarele depărtate și ridicate puțin pe vârfuri, jucătorul realizează inițial o ușoară genuflexiune, aducând abdomenul (pieptul) în poziție oblică față de sol. În momentul în care mingea ia contact cu suprafața abdominală, se apleacă trunchiul, din regiunea șoldului, concomitent cu executarea unui pas înapoi cu piciorul din spate, întinzând aproape complet celălalt picior. După atingerea suprafeței abdominale mingea cu viteză
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Utilizare tactică progresia în spații libere; depășirea adversarului. Conducerea mingii cu exteriorul labei piciorului Este procedeul tehnic cel mai des utilizat la conducerea mingii în viteză. La contactul cu mingea piciorul are vârful orientat în interior cu laba piciorului orientată oblic pe sol, glezna semirelaxată, genunchiul ușor flexat. Corpul și brațele sunt în poziție naturală, privirea jucătorului fiind orientată spre teren și minge. Greșeli frecvente insuficienta orientare a vârfului spre interior; glezna încordată; poziție înaltă a centrului de greutate; jucătorul privește
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pendulează dinapoi spre înainte, genunchiul fiind extins rapid, glezna încordată, mingea fiind lovită la mijlocul circumferinței. Greșeli frecvente piciorul care efectuează lovirea ia contact cu mingea doar cu treimea inferioară a labei piciorului, înspre vârf; laba piciorului de lovire se aplică oblic sau lateral față de centrul mingii; articulațiile sunt relaxate în momentul lovirii; poziție defectuoasă a piciorului de sprijin. Utilizare tactică la finalizare; la transmiterea mingii la distanță; la schimbarea direcției de joc. Lovirea mingii cu șiretul exterior Nu este un procedeu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
jucătorii aleargă spre mingi, le ocolesc, după care trag la poartă, căutând fiecare în parte să execute primul. Acest exercițiu este un foarte bun mijloc de antrenare a loviturilor cu întoarcere. 18. Pase directe în doi. Unul trimite în permanență oblic pe poziție viitoare partenerului, iar acesta pasează numai la picior. 19. Patru jucători A,B,C,D sunt așezați în formație de dreptunghi la distanță de 10 m, cei de pe latura mică, respectiv 15 m, cei de pe latura mare. A
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
după care transmit mingea jucătorilor din celălalt șir, care șutează la poartă din viteză. 21. Trei jucători A,B,C stau în linie la 35 m de poartă și la 5 m unul de celălalt. C pasează înainte și aleargă oblic spre poartă prin spatele lui B. B lovește mingea încă o dată și încrucișează în același mod cu A. A conduce mingea spre marginea careului de 16 m, pasează pe jos lui C care trage la poartă. 22. Doi jucători, A
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
avea și faza de impulsie - prin efectele dinamice pozitive ce le poate avea asupra alergării. Faza de amortizare începe odată cu luarea contactului cu solul, moment în care, datorită vitezei de deplasare și a locului de contact, ia naștere o forță oblică orientată înainte și în jos - F - și care este rezultantă a: forței normale (Fn) perpendiculară pe sol: (gravitația); forței tangențiale (Ft) - paralelă cu solul și de același sens cu alergarea (rezultă din viteza de deplasare). Conform principiilor prezentate în capitolele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care este rezultantă a: forței de reacție normală (Rn) perpendiculară pe sol, orientată de jos în sus; forța de reacție tangențială (Rt) - paralelă cu solul și de sens opus alergării. Având în vedere că rezultanta (R) a reacției reazemului este oblică, îndreptată în sus și înapoi, rezultă că aceasta are o acțiune negativă asupra vitezei de alergare, producând o frânare. Frânarea este cu atât mai mare cu cât contactul cu solul va fi mai oblic, iar proiecția centrului de greutate al
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
rezultanta (R) a reacției reazemului este oblică, îndreptată în sus și înapoi, rezultă că aceasta are o acțiune negativă asupra vitezei de alergare, producând o frânare. Frânarea este cu atât mai mare cu cât contactul cu solul va fi mai oblic, iar proiecția centrului de greutate al corpului va fi mai mult în urma punctului de contact cu solul. În faza de amortizare: musculatura piciorului efectuează un lucru rezistent și șocul de aterizare este amortizat prin jocul simplu al articulațiilor (șold, genunchi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lucru rezistent. Faza de impulsie începe în momentul depășirii verticalei și durează până când piciorul se desprinde de pe sol; C.G.G descrie, în plan sagital, un arc de cerc orientat în sens ascendent. Elementul principal al acestei faze îl constituie acțiunea oblică a forței piciorului de sprijin asupra reazemului orientată în sus și înainte. Oblicitatea acțiunii este cu atât mai accentuată cu cât este mai mare distanța dintre punctul de sprijin al piciorului pe sol și proiecția C.G.G și este determinată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și înainte. Oblicitatea acțiunii este cu atât mai accentuată cu cât este mai mare distanța dintre punctul de sprijin al piciorului pe sol și proiecția C.G.G și este determinată, în principal, de viteza de alergare. În această situație forța oblică (F) care acționează asupra solului se descompune în: o forță normală perpendiculară pe sol (Fn); o forță tangențială paralelă cu solul și de sens opus alergării (Ft); Conform principiilor mecanicii, reacția reazemului (R), corespunzătoare forței (F), va fi egală și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
trei feluri: verticale; laterale; transversale. Toate tipurile de oscilații au influență negativă în alergare, influență ce se amplifică pe măsură ce crește și amplitudinea acestora (excepție parțială oscilațiile transversale). Oscilațiile verticale - au loc în plan sagital (fig. 16) și se datorează direcției oblice a forței de impulsie ca urmare a acțiunii musculaturii piciorului de sprijin, dar și tracțiunii piciorului pendulant. Oscilațiile verticale sunt puse în evidență prin înălțimea atinsă de creștetul capului, care este mai mare în momentul de mijloc al fazei de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aceste alergări poziționarea blocstartului este diferită față de alergările în linie dreaptă, deoarece startul la aceste probe se efectuează în turnantă. În figura 20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
10 m înainte de obstacol. Viteza de alergare și înălțimea sportivului determină distanța individuală de la locul de desprindere până la obstacol și oscilează între 1,20-1,40 m. Săritura corectă pe obstacol se realizează printr-un pas sărit executat pe o direcție oblică - sus. Desprinderea de la sol se face ca o continuare a alergării, prin scurtarea firească a ultimului pas de alergare, urmată de o impulsie completă a piciorului de sprijin și o pendulare a coapsei piciorului pendulant până la orizontală. Sprijinul pe obstacol
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Deprinderi sportive-alergări” reține următoarele elemente din școala alergării: * alergare cu joc de gleznă; utilizarea exercițiului urmărește: dezvoltarea elasticității musculaturii posterioare a membrelor inferioare; prelucrarea mobilității articulațiilor gleznei și genunchiului; Ca formă, se poate executa pe loc, cu deplasare, cu sprijin oblic în față, cu împingerea unui partener (fig. 39). Din punctul de vedere al poziției și mișcărilor brațelor, exercițiul poate fi executat cu mișcare normală de brațe (coordonată), cu brațele căzute pe lângă corp, prinse la spate, fixate pe șolduri sau pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sus, exercițiu prin a cărei execuție se poate realiza: dezvoltarea forței mușchilor ridicători ai coapsei; îmbunătățirea mobilității articulare a piciorului; un pas alergător amplu prin realizarea unei impulsii eficiente. Ca formă se poate executa pe loc, cu deplasare, cu sprijin oblic, cu partener care opune rezistență, în tempo mai lent sau mai accelerat, pe distanțe de 10- 20- 30 m și număr de repetări (3-5) determinate de vârstă și nivel de pregătire (fig. 40). * alergare cu pendularea gambei înapoi. Scopurile utilizării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și privirea sunt dirijate spre obiect. Accelerația mișcării este produsă în principal de către două forțe: forța gravitațională a masei obiectului aflat în faza de coborâre; * forța de contracție a musculaturii rotatoare a trunchiului, preponderent al marelui dorsal stâng și marelui oblic stâng, în compunere cu forța musculaturii rotatoare a piciorului drept care va acționa în partea finală a fazei. A doua piruetă se realizează în ultima parte a fazei sprijinului dublu, atunci când ciocanul parcurge partea de jos a traiectoriei sale, accelerația care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corectă a brațului), apoi cu angrenarea acțiunii picioarelor prin exia genunchilor, urmată de răsucirea trunchiului către dreapta și depășirea biectului (împingerea către înainte a bazinului și umerilor). * Aruncări din stând depărtat, aruncarea fiind precedată de un pas fectuat înapoi și oblic către dreapta cu piciorul drept și îndoirea genunchiului. * Aruncări din stând cu latura stângă pe direcția de aruncare; mișcarea ă prin așezarea în poziție corectă a tălpilor picioarelor (se pot trasa repere pe sol), urmărind apoi gradarea metodică prin flexarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dintr-o din stând aruncare înainte se ncător cu discul mai întâi ăn te și reluarea mișcării de aruncare * din stând depărtat antero - posterior cu umărul opus brațului runcător pe direcția de aruncare, atletul execută o mișcare de ridicare - toarcere, oblic sus - către umărul aflat pe direcția de aruncare cu trecerea reutății corpului de pe piciorul din spate pe cel din față; aruncarea discului - formarea rep * vățîn ; * învățarea e * învățarea p fortului final, a aruncării de tip lansare; piruetei specifice elanului acestei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pingea până la 360o în timp ce piciorul drept, ușor flexat din genunchi, înconjoară piciorul stâng, cu t ajunge și depăși, ajutându-l în pivotare, și se așează pe sol; * același exercițiu cu ținerea unui baston în mână cu brațele întinse înainte - jos oblic, cu eliberarea obiectului; * același exercițiu precedat de o rotație preliminară; * același exercițiu cu două rotații preliminare; * același exercițiu cu lansarea “mingiei praștie”; * același exercițiu cu ciocanul. Recomandăm și următoarea schemă a instruirii programate pentru exersarea acestei aruncări ( fig.106) Recomandăm
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]