1,702 matches
-
orașe, la românii de pretutindeni, pe oriunde i-au purtat meandrele vieții. Astfel ajungem la cea de-a doua grupare de proze, aceea integrată direct în viața socială, în care găsim consemnate scene mărunte (dar cât de semnificative) din perioada "obsedantului deceniu" (colectivizarea, propaganda deșănțată, accesul restrictiv la învățătură, falsitatea în toate domeniile de activitate), de după aceea, atunci când cineva atenționează: "E vremea înfrânărilor, bărbate! Cu tovarășul nu-i de glumit!", ajungând și la teme contemporane (care se calchiază perfect pe cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Bine, bine, dar până mâine dimineață e încă multă vreme. Tot drumul până acasă, cu fiecare pas făcut, Ina își privea băiatul cu o duioșie ce-i presa de o vreme sufletul, devenită o adevărată rană în căutarea unui răspuns obsedant: Acesta să fie oare copilul meu!? Acasă, Mihăiță o întâmpină din ușă, ținând să-i șoptească la ureche un mare secret : - Mămico, tati a cumpărat prăjitura ta preferată! - Bine, bine, Mihăiță, condu-l pe Vișinel la baie, să se spele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ceea ce văd e îngrozitor. Îl întreb pe prietenul Doctor rugîndu l să-mi lămurească presentimentul. „-Tu trebuie să știi”-îi spun-„-În mîinile tale au murit atîția. Ce este moartea? Ce-i cu ea? De ce trebuie să fie atît de obsedantă?” Interlocutorul meu își șterge lentilele ochelarilor apoi îmi răspunde: „-Pentru că e dificil de definit de minte. Vezi, tu,“-spune el -„toată puterea noastră de a înțelege este, ca și gîndirea calculatoarelor, bazată pe dichotomia da-nu. Dar există pe
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
lasă încet pe spate. Închide ochii. Nu știu de ce sunt aici. Nu știu de ce trebuie să mă culc cu femeia asta. Nu știu de ce am vrut asta. Nu cred că am nevoie acum de asta. Gândul se clonează și revine obsedant în alte și alte forme, și el simte și știe că femeia speriată care a rămas în hol se uită la el. Își ține ochii închiși, dar știe că femeia e chiar acolo și știe că femeia stă exact în
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
viteze în marșarier și face câteva mane vre precise și apoi demarează fără grabă. Mâna lui se întinde și apasă butonul on/off al CD playerului, iar liniștea nopții e curmată de Massive Attack, care cântă aceeași melodie îndeajuns de obsedantă ca să concureze cu pleacă pleacă pleacă, și imediat un gând sec și fără ecou îi spune am plecat, și apoi tot ce rămâne e lumina farurilor și o liniște interioară cres cândă și un sentiment de bine și de pace
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
celui pe care îl păzești. Te-ai gândit bunăoară vreodată că nevoile existențiale ale omului pot fi numărate pe degetele de la o mână?... Ceva hrană, câteva haine, un acoperiș, un culcuș, și... și cam atât. Puține, nu? Dar esențiale și obsedante. Ei bine, pușcăriașul susținea... mă rog, un mare filozof italian ar fi singurul om care are rezolvate aceste grave probleme existențiale. Singurul care nu mai e nevoit să-și chinuie mușchii și mintea, într-un efort zilnic, pentru a le
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
absolvire a clasei a VII-a și de admitere la liceu: unul din acei profesori pe care nu-i uiți! Confesiunea acestui copil al secolului, un secol XX mult prea zbuciumat (cuvintele zbucium, zbuciumat, vâltoare, frământat sunt calificative care revin obsedant ) urmează lin, în cele patru capitole amintite, parcursul unei existențe atent circumscrise cadrului istoric, într-o narațiune fluentă, fără înflorituri, dar punctată adesea afectiv, încărcată de date, locuri, nume, probând o prodigioasă fidelitate a memoriei și în care sunt încorporate
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și alte teze cu note mari și foarte mari... Doamne, ce ușurare și degajare...”. În 1937, la vârsta de 21 de ani, era învățător, începându-și „ucenicia”, ca suplinitor, în satul natal...În 1940 era sublocotenent și a trăit zilele obsedante ale lui 28 iunie 1940, retragerea umilitoare din Basarabia ocupată samavolnic, salvarea drapelului regimentului, 30 august 1940 cu cedarea unei părți a Transilvaniei, pe când era la Cârțișoara Făgărașului, abdicarea regelui Carol al II-lea, logodna cu Maria, cutremurul din noiembrie
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Mi-e atât de frică să nu-i pierd pe ai mei, încât sper, dar și cred cu tărie că nu le voi supraviețui. Simt că voi pleca și-i voi părăsi... (și a plecat... având una din premonițiile ei obsedante). ...Mama nu era acasă. Vorbesc cu Nia, vorbesc cu bunica, amândouă sunt în ceruri... am venit din nou în singurătate... Trăiesc dezastre sufletești care mă doboară și mă disperă... Mi-e dor de Dumnezeu, mi-e dor de armonie, mi-
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
În practică e greu să faci ce spune Cartea Sfântă. Mă aflu mereu în dialog cu cei de Dincolo de Moarte, apoi revin la viața reală tot singură și tristă. Singurătatea mă doboară; e ca o boală grea (pag. 248). Repetă obsedant: „Viața mea e doar o iluzie, un vis continuu. Ce s-a ales de mine? Tot ce am să dau la săraci și la biserică, așa cum mă sfătuiesc preoții. Viața e o luptă dintre hiene, se dă din coate, se
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
crezut într-o iubire adevărată până în final, în ultima clipă a existenței sale pământești... În aprilie 2005 e depistată cu un cancer mamar. E operată. Continuă să spună: „Viața mea per total e un vis! Trăiesc un vis continuu” (repetă obsedant). La 26 decembrie 2005 scrie: „Ieri am primit trei telefoane de la Berlin. Bunica lui, Marietta (mătușă) și apoi el, Patrik, toți s-au gândit la mine - semn de iubire.” 30 dec. 2005. Ultima însemnare din jurnal, e bucuroasă că multă
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Sergiu Coloșenco și mi-a lăsat șase exemplare din revista în care mi-a publicat articolul „Mălin, vestitorul Revoluției”, după volumul omonim al d-lui Oprea, în condiții grafice excelente. Cum subconștientul omului nu doarme, gândind la anii de război (obsedant), peste noapte, în jurul orei trei, am visat un teribil bombardament de artilerie, pe un imens spațiu în jurul meu. Cum se mai păstrează în subconștient impresiile din întâmplări deosebite, care nu se șterg nici cu trecerea anilor. Acum îl cred și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care va duce la ieftinirea alimentelor în general - cu efect salutar asupra omului de rând, cel mai expus fluctuațiilor de prețuri. Pentru prima dată constat că pământul se apropie de normalitate în privința umidității. Am amintit și la acest capitol tot obsedant pentru că spectrul secetei devastatoare ne-a urmărit până acum, dar poate fi socotit acum de domeniul trecutului. Redau aici o întâmplare cu cireșe din cireșul masiv din fața casei - în care de vreo trei ani nu am îndrăznit să mă mai
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
exasperat, ne-a strigat: ― Toată lumea să ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndată. Clasa avea aspectul, original și ciudat în același timp al unei bande de gangsteri în fața unui uriaș revolver imaginar! Și totuși broscuța și-a continuat orăcăitul obsedant, care semăna mai mult a cârâit de pasăre, spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renunțasem să mai manevrez broasca, de teamă să nu fiu prins, Löbel mi-a luat-o înciudat, șoptindu-mi: ― Dă-o, mă, încoace! O
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
un mort cu penisul în erecție. Criticii spuneau că tabloul nu era reprezentativ. Tabloul îi reprezintă pe acei oameni, cărora le funcționează numai sexul, restul fiind amorțit, în special rațiunea. Și pe stradă, în vorbirea curentă, unii băieți, bărbați, repetă obsedant o expresie vulgară de jargon: p mea! Ei au numai p , care-i obsedează și-i dirijează la pușcărie, pentru viol sau proxenetism. Pavel Coruț (3), scrie că unii pământeni, sunt „niște tuburi digestive cu sex”. Și I.L. Caragiale, în
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
și subtilitate narativă a textului lui Borges. În Buenos Aires, ca și în larga câmpie bântuită de gauchos, Pratt redescoperă ethosul începuturilor sălbatice și romantice ce amintește de roma nele de duzină, citite de adolescent. Spațiul argentinian este impregnat de aceeași obsedantă intertextualitate ce le acordă lui Corto Maltese și lui Pratt un loc în biblioteca babel. Trecutul lui Corto Maltese se întoarce spre a-l bântui. Revenit în Argentina spre a descoperi urmele ce duc la o prostituata dispărută și la
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
luminoasă și dedicată binelui, Molly merge până la capăt pe acest drum care nu se poate încheia decât cu scoaterea la lumină a celor două taine ce marchează destinul principatului. Ca într-o variantă a legendei lui Kaspar Hauser (acea legendă obsedantă pentru Georg Trakl în poemele sale), un tânăr din pădurea germană, amnezic, ascunde secretul de care depinde viitorul țării înseși. Căci fiul adoptiv al pădurarului este însuși prințul dispărut, Helmut, iar revenirea memoriei lui este primul semn că parcursul lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nedefinit. „De fapt, nu se întâmplă nimic grav“, îmi spuneam, ca să mă liniștesc. Dar, amenințat și slab în dezlănțuirea agresivă a unor legi nesigure, îmi spoream deruta chinuindu-mă să le deslușesc mecanismele. Obișnuita mea nepăsare-activă mă părăsea în favoarea unei obsedante nevoi de a găsi repere coerente. Percepțiile mele directe, cărora aș fi avut destule motive să nu le acord prea multă încredere, îmi săpau și ele de la temelie singura certitudine până atunci nezdrun cinată : aceea că nu știam nimic și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
încercând să facă un drum, un circuit închis, adică pornind dintr-un loc de plecare să se întoarcă în același punct, după ce au străbătut toate cele 7 poduri. Toate cele 7 poduri, dar trecând peste ele doar o singură dată! Obsedantă, distracția a început să-i tiranizeze, fiindcă nu reușeau nicidecum. Mulți matematicieni au încercat să rezolve chinuitoarea problemă, dar n-au găsit soluția. La fel ca în poveștile orientale din "O mie și una de nopți", un mare analist al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iar în următoarea te trăgeau la fund. Erau feluri de mâncare ce lăsau un gust care exploda în tine și care te lăsau cu răsuflarea tăiată la o jumătate de oră după ce le mâncai. Unele erau delicate, cu o aromă obsedantă care te necăjea ca o amintire a ceva ce ai cunoscut cândva, dar care acum îți scăpa. Lămâi verzi murate, umplute cu nucșoară și chimen, creaturi crepusculare, fierte la foc mic pe lemn de copac parfumat, pește mic de râu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
verde cel modest, care-l necăjise atâta vreme, îl înnebunise și îl sedusese cu trilurile sale fluide, cu amintirile cele dulci... sfredelitoare... legate de cântece din filme vechi, pe care mama lui le asculta pe când era copil. Ah, tristețea aceea obsedantă, vocea aceea limpede care se scurgea direct în inimi din gâtul Latei Mangeshkar, o voce care cânta despre moarte și despre iubirea pierdută, despre picioare ca florile de lotus și piele de santal, despre ochi negri și migdalați, despre singurătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
ei nu veneau de la Dumnezeu, porneau, atunci, de la diavol ; Antonia spunea că nu știa de unde, chiar se rușina puțin apoi. Ce m-a apucat?, zicea. De aici, poate, visul lui Thomas: aceasta Îi tot Împuiase capul, În ultima vreme, repetase obsedant prevestirea. Rusoaico!... Așa o numeau mulți pe Antonia, o ramură a neamului ei se trăgea din Est. Thomas, atletic, blond, Încă mai făcea, dimineața, exerciții de gimnastică, dar nu zilnic, așa cum obișnuia cu ani În urmă. Musculatura nu mai era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fapt, nici nu intenționa să afle capătul poveștii, ce Îi trebuia o astfel de Încurcătură, fie ea și pornită din fantasmagoriile lui Berg? Aproape fiecare om Își Încărca mintea cu tot felul de scenarii aberante, pe care le tot rumega obsedant; Însumate, ajungeau insupor tabille. De aici și multă nefericire, probabil. Lui Thomas Îi era destul dacă Își mai Întîlnea doi trei urmași crescuți În rîndul lumii. Nu putea să facă nimic pentru arieni, pentru ciopîrțiți. Totul nu era decît o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Într-un pat conjugal, iar catedra nu Îl făcuse filozof. Și nici urmașii, risipiți prin lume, nu Îl făcuseră tată. Nu era exclus Însă, În lipsa unui rapel, ca Ingrid, pînă la urmă, să-i tragă pe deget o verighetă, iar obsedanta repetare a cursurilor de morală, ani de-a rîndul, În fața unor studenți convinși, În parte, că etica poate schimba fața lumii, să-l facă să gîndească tot mai nepotrivit, aproape deloc; să trăiască din concepte. În vreme ce urmașii, auziți doar de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Focul purificator! Ce să mai purifice? Distrugător, așa Îl vroia Antonia, atunci cînd o apuca! Nimic! Pustiu! Vid! Și nici atunci nu avea Rusoaica siguranța deplină că din acel nimic nu se va ridica iarăși om, o neliniștea mult asta, obsedant. Zicea un savant că universul din nimic se ivise, avea el o teorie. Prostul! Nu se iviseră toate cele din vînt, nici măcar din vînt, iar dacă se petrecuse una ca asta, vîntul tot de Dumnezeu fusese lăsat, să vadă neghiobul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]