1,419 matches
-
dând impresia unei “voințe” de a progresa. Reactanța se traduce printr-o opoziție directă a pacientului față de psihoterapie. Rogers, 2003. Forma desenului, care seamănă cu o bicicletă, explică motivul pentru care această tehnică a fost denumită tehnica “micii biciclete”. Comportamente observabile din exterior, cum ar fi verbalizările, acțiunile. Emoții, reacții fiziologice, sentimente, gânduri... care nu sunt observabile din exterior dar de care terapeutul este conștient prin auto-observare. “Simt că sunt iritabil”; “mă simt trist”; simt că sunt anxios”, etc. Care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
față de psihoterapie. Rogers, 2003. Forma desenului, care seamănă cu o bicicletă, explică motivul pentru care această tehnică a fost denumită tehnica “micii biciclete”. Comportamente observabile din exterior, cum ar fi verbalizările, acțiunile. Emoții, reacții fiziologice, sentimente, gânduri... care nu sunt observabile din exterior dar de care terapeutul este conștient prin auto-observare. “Simt că sunt iritabil”; “mă simt trist”; simt că sunt anxios”, etc. Care sunt avantajele a ceea ce simt, care sunt înconvenientele, care sunt riscurile? Empatia terapeutului este suficientă? Se simte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dacă pacientul se arată reticent în a începe cu cea mai rea dintre temerile sale, lucrul poate începe cu o neliniște mai puțin intensă. Exercițiul se realizează, totuși, în legătură cu o situație care provoacă destulă suferință pentru a permite o diminuare observabilă. Exercițiul are drept scop ca pacienta să se expună suferinței resimțite atunci când se îngrijorează, iar acest lucru să favorizeze diminuarea. Două elemente liniștitoare sunt îndepărtate: "Soțul meu îmi repetă că totul se va sfârși prin a se aranja" și "el
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comunicării politice înainte și după 1989 și se pune accentul pe următoarea expresie, care prezintă în modul cel mai relevant situația comunicării politice în Ungaria, după 1989: „Politica comunică, societatea nu înțelege”. Acest fenomen devine interesant pe baza acelor experințe observabile în cultura politică maghiară, care arată că graiul viu maghiar este eronat și neglijent, iar societatea este, într-un mod cu totul neobișnuit, tolerantă față de această neglijență. Domeniul specific al comunicării publice este biserica/sunt bisericile. Acest domeniu este prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt necesare unele precizări metodologice: 1) se presupune că este acceptată teoria care stabilește legătura cauzală dintre variația variabilei de comandă și variația variabilei țintă; 2) mecanismul de transmitere a influenței variației variabilei de comandă asupra variabilei țintă este cunoscut, observabil, accesibil și controlabil (sub toate aspectele necesare: amplitudinea transmiterii șocului, diversele lag-uri sau lead uri etc.). Politică guvernamentală explicită este acea politică care obține variația variabilei țintă printr-o acțiune formală a instituției/organizației responsabile de acea politică. De exemplu
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
guvernamentale: se referă la caracteristica unei politici guvernamentale de a nu avea întreruperi în funcționare; continuitatea politicii guvernamentale este strâns legată de autonomia sa relativă; 5. transparența (T) politicii guvernamentale: se referă la caracteristica unei politicii guvernamentale de a fi observabilă, din perspectiva mediului economic, și, ca urmare, de a fi predictibilă în ceea ce privește deciziile de convertire a output-ului în acțiune; caracteristica de observabilitate este și mai importantă, desigur, din perspectiva inspectorului guvernamental generic, deoarece transparența implică legalitatea și regularitatea, adică
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
mai departe). Cum ar putea fi integrate, de exemplu (dacă bunul-simț sau considerentele logice ne-ar permite-o), perspectiva esențialistă și cea constructivistă, oricare ar fi obiectul cercetării noastre? Prima concepe obiectele și fenomenele sociale ca fiind date, existând dintotdeauna, observabile și identificabile obiectiv. Pentru cea de-a doua, obiectele și fenomenele sociale sunt continuu construite, actualizate și structurate prin interacțiune, prin practică și prin discurs. Ceea ce le dă realitate sunt cadrul pe care îl constituie și care organizează acțiunea și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Răspunsul este că acestea trebuie să fie cât mai adecvate temei, așa cum a fost definită. Ele trebuie să aproximeze cât mai mult din fenomenele studiate și cu cât mai multă acuratețe și să explice cât mai mult din ceea ce este observabil. În aceasta stă esența principiului despre care vorbeam, atât de trivială cum pare la prima vedere. Să luăm un exemplu, din domeniul stratificării sociale. Dacă tema cercetării noastre este „De ce există inegalitate socială?”, abordarea funcționalistă este, probabil, cea mai potrivită
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
au fost observate. Astfel, pe de o parte, modelul clarifică și completează informațiile observate și, pe de altă parte, orientează investigația pentru obținerea de noi informații. Cercetarea empirică presupune operaționalizarea modelului teoretic. Fiecare concept și atribut sunt transformate în variabile observabile (ce pot fi direct măsurate) sau în variabile latente, derivate din cele observabile. Relațiile dintre obiecte sau fenomene sunt definite ca relații între variabile. Modelul empiric are un grad ridicat de formalizare și se bazează pe un aparat matematic solid
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
observate și, pe de altă parte, orientează investigația pentru obținerea de noi informații. Cercetarea empirică presupune operaționalizarea modelului teoretic. Fiecare concept și atribut sunt transformate în variabile observabile (ce pot fi direct măsurate) sau în variabile latente, derivate din cele observabile. Relațiile dintre obiecte sau fenomene sunt definite ca relații între variabile. Modelul empiric are un grad ridicat de formalizare și se bazează pe un aparat matematic solid. Dat fiind că în cea mai mare parte a situațiilor de cercetare lucrăm
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de date care descriu un concept ori un fenomen sau care caracterizează o populație de obiecte. Liberalismul, evaluarea performanței guvernului, satisfacția față de muncă, percepția corupției, toate acestea sunt concepte și fenomene imposibil de surprins într-o singură variabilă (nu sunt observabile empiric). În schimb, putem avea la dispoziție mai multe variabile observabile, care măsoară diferite aspecte ale conceptului sau fenomenului studiat. Analiza factorială ne ajută să înțelegem cum se structurează aceste variabile într-un concept sau fenomen și ne indică dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
caracterizează o populație de obiecte. Liberalismul, evaluarea performanței guvernului, satisfacția față de muncă, percepția corupției, toate acestea sunt concepte și fenomene imposibil de surprins într-o singură variabilă (nu sunt observabile empiric). În schimb, putem avea la dispoziție mai multe variabile observabile, care măsoară diferite aspecte ale conceptului sau fenomenului studiat. Analiza factorială ne ajută să înțelegem cum se structurează aceste variabile într-un concept sau fenomen și ne indică dimensiunile sale. De exemplu, situarea pe o axă liberalism - conservatorism este revelată
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
marile corporații și întreprinderi”, „Guvernul ar trebui să asigure o reprezentare proporțională a minorităților în locurile de muncă existente”, „Guvernul ar trebui să încurajeze angajarea tinerilor”, „Biserica ar trebui să se implice mai mult în conducerea treburilor publice” etc. (variabile observabile, care dau, toate, o măsură a câte unui aspect al liberalismului). Analiza factorială ne arată cum se grupează aceste opinii, atitudini și luări de poziții în dimensiuni ale liberalismului și care este structura conceptului de liberalism. Să mai dăm un
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
luări de poziții în dimensiuni ale liberalismului și care este structura conceptului de liberalism. Să mai dăm un exemplu. Avem la dispoziție un set de date care caracterizează poziția partidelor dintr-un sistem politic față de o serie de probleme (variabile observabile, ce caracterizează populația de partide). Dorim să reducem variabilele la un număr mai mic de factori, care să dea seama de diferențele dintre partide și să descrie dimensiunile fundamentale după care se structurează sistemul politic. Politologul american Kenneth Janda a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
abordării exploratorii. Un alt mod de utilizare în scop exploratoriu a analizei factoriale este acela de validare a scalei de măsură pentru un concept abstract unidimensional, alcătuită dintr-o serie de itemi, fiecare item fiind reprezentat de câte o variabilă observabilă. Dacă analiza factorială pentru setul de date constituit din itemii scalei produce un singur factor, atunci putem considera că itemii scalei măsoară, toți, aspecte ale aceluiași fenomen. (Dacă scala măsoară exact fenomenul pe care dorim să îl măsurăm, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cum se structurează populația în funcție de setul de variabile. De exemplu, dacă dorim să aflăm cum se structurează opiniile cetățenilor cu privire la performanța guvernului, vom ancheta un eșantion de cetățeni (obiectele) asupra felului în care evaluează diferite aspecte ale activității guvernului (variabilele observabile). Fiind o analiză de corelație, variabilele care pot intra într-o analiză factorială trebuie să fie măsurate pe scale de intervale sau de rapoarte (variabile metrice). Este generală totuși asumpția că multe dintre variabilele ordinale (care măsoară opinii sau atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
un număr mic de variabile (factori latenți), neobservabile empiric, care explică structura de relații dintre ele. Analiza factorială descompune varianța comună tuturor variabilelor. Analiza componentelor principale explică întreaga varianță a setului de variabile. Conform logicii metodei, în analiza factorială variabilele observabile sunt indicatori care reflectă factori latenți, iar în analiza componentelor principale variabilele observabile sunt indicatori care formează factorii neobservabili. Analiza multivariată. În sensul cel mai general, analiza multivariată cuprinde toate tehnicile statistice care analizează simultan valorile mai multor variabile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
relații dintre ele. Analiza factorială descompune varianța comună tuturor variabilelor. Analiza componentelor principale explică întreaga varianță a setului de variabile. Conform logicii metodei, în analiza factorială variabilele observabile sunt indicatori care reflectă factori latenți, iar în analiza componentelor principale variabilele observabile sunt indicatori care formează factorii neobservabili. Analiza multivariată. În sensul cel mai general, analiza multivariată cuprinde toate tehnicile statistice care analizează simultan valorile mai multor variabile pentru fiecare dintre obiectele sau cazurile din eșantion. În sens restrâns, analiza multivariată se
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sau fapt social trebuie astfel elaborată încât să fie cea mai bună pentru tema respectivă. Instrumentele metodologice trebuie să aproximeze cât mai mult și cu cât mai multă acuratețe fenomenele studiate și să explice cât mai mult din ceea ce este observabil. Principiul coeziunii sociale. Conform principiului coeziunii sociale, actorii sunt agregați într-o poziție comună dacă densitatea relațiilor (reciproce) între aceștia este foarte ridicată. Nu întâmplător terminologia asociată metodei de identificare a structurii sociale după principiul coeziunii sociale folosește termenul „clică
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
program prelungit Înclinație spre dezvoltarea personală Rezistență la stres Rezistență fizică ANEXA 10 Pentru fiecare din aceste aspecte, definiți comportamente specifice pe care le puteți observa la angajați: La locul de muncă, se remarcă prin: Ce face angajata/angajatul (acțiuni observabile): Orientare spre client Capacități mai bune de a lua decizii Disponibilitate de a-și schimba postul/atribuțiile Ca manager, orientare mai degrabă spre relația cu subordonații Ca manager, orientare mai degrabă spre obținerea rezultatelor Disciplină crescută Delegarea eficientă a sarcinilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
miliției militare Reichbanner înainte de a se fi alăturat Brigăzilor inter-naționale, la Madrid, în 1936. Pentru Rosenberg ca și pentru mulți alții în acestă epocă, un astfel de parcurs nu avea nimic contradictoriu. Ceea ce contează nu este acest avatar al patriotismului, observabil și în Franța în pofida traumatismului creat de afacerea Dreyfus, ci fermitatea generală a stîngii europene care se raliază cauzei naționale în latura cea mai belicoasă a acesteia. În unele privințe, această raliere argumentată ideologic prefigurează lupta antifascistă a anilor 1930
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
două aspecte importante: comportamentul ca fel de a fi, pe de o parte, și natura sa obiectivă de manifestare, pe de altă parte. Individul acționează prin comportament asupra mediului său fizic și social. Iar calitatea de a putea fi obiectiv observabil îi conferă comportamentului valoare evoluționistă atât pe plan ontogenetic, cât și filogenetic, iar prin aceasta o reală dimensiune științifică. Ușor perceptibil, comportamentul unui individ reprezintă interfața dintre acesta și mediul său înconjurător, permițând astfel cercetătorilor să-i analizeze activitățile psihologice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
urmăresc producerea suferinței unui alt organism viu, în condițiile în care acesta nu-și dorește un astfel de tratament (Baron și Richardson, 1994, p.7). Agresivitatea este un comportament Pentru început constatăm că agresivitatea este un comportament social, manifestare obiectiv observabilă a unor procese psihologice în context social. Definirea agresivității ca fiind un comportament obiectiv nu trebuie să ne facă să uităm de condițiile interne existente (sentimente agresive, gânduri agresive etc.). În mod cert, aceste condiții depind de interpretările fiecărui individ
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Donnerstein și Barrett, 1976) arată că în absența posibilității victimei de a riposta, subiecții de culoare albă agresează mult mai violent victimele de culoare neagră decât pe cele de culoare albă. Atunci când victima poate riposta sau comportamentul subiecților este direct observabil și chiar în absența insultelor, agresivitatea este mai degrabă îndreptată împotriva victimei de culoare albă. Aceste rezultate sunt considerate consecințe ale "regresiunii rasiste": în absența altor factori ai agresivității, indivizii se comportă astfel pentru a evita descalificarea rasială, în caz
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și implicit al literaturii naționale ca proprietate personală și colectivă, consolidat pe deplin, cunoaște o exprimare frecventă.” Din conștiința participării la comunitatea literară națională se naște și un sentiment de mândrie ce deschide calea concurenței literare. Reversul medaliei se face observabil când criteriul național devine superior celui estetic și exagerările, naționalismul, șovinismul literar încep să devină posibile. Pe de altă parte, are loc o lărgire progresivă a conștiinței literare ca rezultat al extinderii cunoașterii literaturilor nordice, orientale, „exotice” și ideea de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]