7,257 matches
-
boierii de la noi s-au familiarizat cu dezbaterile de idei din lumea occidentală, au deprins spritiul critic și spiritul estetic, s-au familiarizat cu noile curente artistice. Ziarele erau în epocă darul cel mai de preț la sosirea cuiva din Occident. De aceea, colecțiile de reviste și ziare ale unor familii înstărite deveniseră impresionante ca număr și diversitate. În felul acesta, gîndirea a evoluat mult în }ările române pînă la deplina schimbare ,de paradigmă" ce a dus la apariția civilizației române
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
incontestabil în ultimii 16 ani în domeniul filozofiei românești este că, încetul cu încetul, o nouă generație de filozofi a început să prindă contur. Scutiți de presiunea deformatoare a ideologiei de dinainte de 1989 și școliți în marea lor parte în Occident, reprezentanții acestei generații se manifestă tot mai mult pe scena culturii publice: traduc lucrări de referință din filozofia apuseană, își scriu propriile cărți și, în plus, publică articole de profil în una sau alta din revistele noastre de cultură. Și
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
dovedește uimitor, inteligența sa vie și vasta cuprindere a unor fenomene de civilizație nu doar disparate, ci și contrarii, fiind admirabile. Spre deosebire de multe alte tratate similare, Tony Judt nu privește țările de dincolo de Cortina de Fier drept ,rudele sărace" ale Occidentului. Dimpotrivă, ele au parte de o prezentare echitabilă, fiind văzute drept parte legitimă și vie a proceselor istorice ale ultimilor șaizeci de ani. Deducem de aici că în demersul său a prevalat țintirea directă a Adevărului, și nu privirea printre
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
Vă aduceți aminte cu ce virulență s-a vorbit de modelul ,cruciadelor" atunci când americanii și aliații lor au reacționat la marea provocare numită 11 Septembrie. Existau interese ca acest model, și nu altul, să fie pus pe tapet, tocmai pentru că Occidentul de azi, unul puternic ideologizat spre stânga, ateu și ros de ură de sine, va mușca imediat momeala. Ceea ce, matematic, s-a și întâmplat. N-a lipsit mult pentru a se ajunge la concluzia că Turnurile Gemene au fost doborâte
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
distrugerii unei religii care, așa cum o arată toți istoricii de bună credință, se impusese prin acțiunea pașnică a mii de călugări care au încercat, ,rugându-se, predicând și construind", să evanghelizeze planeta. A vorbi de ,cruciade" în termenii în care Occidentul însuși vorbește astăzi (,o agresiune săvârșită de occidentali violenți și lacomi împotriva unui islam tolerant și rafinat" - Jean Sévillia) înseamnă a accepta una din marile mistificări produse chiar sub ochii noștri. Firește că expedițiile militare din secolele al XII-lea
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
aceste lucruri) că Europa din a doua jumătate a secolului XVIII și din prima jumătate a secolului XIX era mult mai integrată decît va fi după aceea. Ghica introducea spiritul britanic în Samos, fanarioții, limba franceză în Principate, prevestind redescoperirea Occidentului, vorba lui G. Călinescu, și crearea românei literare. Ghica era un prozator romantic, pe modelul francez, care funcționa și în poezie prin Lamartine și Hugo. Mișcarea de eliberare elenă și-a avut punctul de pornire în Principate. La capătul opus
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
o serie de împrejurări politice și economice, însă e la fel de clar că noul context de reprezentări i-a oferit mediul atitudinal și de așteptare favorabil. Criză umanismului a fost echivalata cu disoluția civilizației europene moderne, receptata fie că declin al Occidentului (Oswald Spengler), fie că început al unui nou ev mediu (Nikolai Berdiaev). Antiumanismul a cunoscut inclusiv o ipostază tehnicista, sub influența lui Filippo Tommaso Marinetti, care păstra din modernitate vocația mecanizării dar în detrimentul individualității singulare, anulată astfel prin reificare 15
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
export cultural poate fi tratat drept ,material propagandistic", ba chiar ,iredentist". Sunt realități pe care zâmbetele diplomaților nu le pot anula cu totul. Mai puțin problematice sunt situațiile românilor din Bulgaria, Ungaria sau Serbia de est - Vojvodina -, unde apropierea de Occident sau insistența oficialilor occidentali au făcut să se aplatizeze asperitățile care făceau, în urmă cu câțiva ani, să ne reamintim de veșnicul pericol al ,butoiului cu pulbere" balcanic. O discuție aparte merită, așa după cum sugeram, românii din zona Timocului, o
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
nu mai știe nimic despre însângeratul trecut al Patriei, în chinul ei de a nu se islamiza, iar urmașii acesteia, pe tot globul răspândiți - că doar n-au să fluiere într-o paragină despădurită - nu vor cunoaște nici atât. Pe când în Occident meșteri pietrari ridicau catedrale, la noi, ca să trăiești în oarecare siguranță în ciuda unor prea dese vizite - dar să nu turnăm gaz peste foc - trebuia să alegi cu maximă grijă un pisc țuguiat de munte prăpăstios, de codri împrejmuit, din patru
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
despre acei harraga (textual: ,incendiatori", ,cei care dau foc"), fugari clandestini care, după ce-și ard actele pentru a nu fi identificați, merg din pericol în pericol și speră să treacă frontiera cu Marocul, apoi Mediterana, pentru a ajunge în Occident, spațiul tuturor iluziilor. Dar toată această migrare, adevărat fapt de societate în Africa subsahariană sau în Maghreb, nu apare în roman decât în filigran, în interstițiile unei povești la fel de triste, care ocupă tot prim-planul și care, după cum se spune
Un scriitor incomod by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/10853_a_12178]
-
chiar atunci dovedim că sîntem prinși în acest cîmp ideologic. A fost Mircea Eliade fascist sau nu a fost? Din cartea lui Florin Țurcanu reiese că a fost, și atunci posibilitatea ca Eliade să fie asasinat moral și intelectual în Occident prin punerea, în dreptul numelui său, a ștampilei de ,fascist" devine o realitate. Sînt cuvinte al căror halou afectiv echivalează cu o condamnare definitivă, iar unul din ele este chiar cuvîntul ,fascist". Dacă unui occidental îi spui că istoricul român al
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
ele este chiar cuvîntul ,fascist". Dacă unui occidental îi spui că istoricul român al religiilor a fost ,fascist", în clipa aceea occidentalulul va fi pe deplin lămurit: adică va ști că încă un criminal odios a mîncat o pîine în Occident fără ca cineva să-l pedepsească pentru trecutul lui. Pe scurt, prin eticheta ideologică pe care i-o pune lui Eliade, cartea lui Florin Țurcanu dovedește că autorul împrumută involuntar una din premisele de gîndire ale Alexandrei Lavastine: și anume că
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
un mâine e și nu e! Apoi, cine să ți-o dea? Câtă vreme ăștia sunt cu balamucul? Și atunci, ce mi-e, că ai noștri toarnă rachiu pe gât, la Rătana, ce mi-e, că ăia, ai lor, din Occident, îl toarnă în Agia Pelagia,?! Sau, ai crede că ăia din buricul Parisului sunt mai breji? Tot un drac! Omul doar tinde să fie... Dacă mai tinde?! - Blaga zicea altfel: ,,tinde să devină!’’ - Cine, mumă?! - s-a mirat mamaie. - Blaga
După moarte, musai la Ghiol!. In: Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
clasei de mijloc, nu ne putem imagina cum arată o lume normală, nici bogată până la limita nesimțirii, dar nici atât de săracă încât să coboare în groapa subumanității. Am avut prilejul să petrec, săptămâna trecută, câteva zile într-un sătuc din Occident. Am dus exact viața trăită de majoritatea locuitorilor de acolo. Adică am călătorit cu trenul până la primul mare oraș, am mâncat în micile restaurante familiale de patru-cinci mese, am târguit la supermarket-ul din centru, m-am plimbat pe străzi
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
În permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil de ce se caută, care s-a pervertit În ceea ce trebuie făcut: noi, românii, ca să fim băgați În seamă, trebuie să compunem, să scriem, să cântăm, ca În Occident! De aici, aberația promovării unei expoziții ca cea din 2008 de la New York cu „street art” . Nu din perspectiva criticilor ICR-ului din țara sau de aici (politizate, și degenerând În lamentabile atacuri la persoană), ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
În engleză s-a cam oprit de fapt În România la sfârșitul anilor „70, (poate că anii „80 au fost mult prea chinuiți de mizeria economică internă), după „revoluție” retipărindu-se doar traducerile mai vechi din Eminescu. Oricum, deschiderea către Occident și Internetul au facilitat contactul străinilor cu patrimoniul românesc. Apariția variantelor eminesciene ale Brendei Walker (În ciuda abordării neprozodice) este rezultatul salutar al contactelor culturale devenite acum posibile. Nu am Întrebat-o ce a determinat-o să creeze propriile versiuni, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
puțin confuzi. Ne-a luat ceva vreme să înțelegem de unde vine și cum se leagă, probabil pentru că nu am mai dat peste un meniu de inspirație tipic europeană. Polo reunește gustări, supe și feluri principale născute și iubite prin tot Occidentul: aperitive italiene cu cărnuri importate, salate de bază în bucătăria franceză, paste atât specific italiene, cât și de inspirație italiano-americană și o groază de main dish-uri tradiționale în alte țări precum shepherd's pie-ul britanic, confit de canard-ul francez sau
Un alt fel de restaurant internațional [Corola-blog/BlogPost/96754_a_98046]
-
de români care muncesc în străinătate, cu deosebire în Spațiul Schengen, unde s-au făcut, în marea lor majoritate, cunoscuți, stimați și respectați. Excludem excepțiile; fiecare țară are uscaturile ei. Întorși acasă, acesti români aduc cu ei experiență muncii din Occident, cu rigorile atât de drastice, dar și cu împlinirile de rigoare. Iată o școală la care se pot forma tinerii de azi ai României. MDP: Dincolo de factorii de ordin economic și politic, există - poate, mai important decât aceștia - factorul uman
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
români cu studii de diplomație - inteligenți, energici, absolvenți de mari și reputate universități ale lumii sau din țară, buni cunoscători nu numai ai României și ai valorilor ei, ci și ai modului în care acestea pot fi receptate de un Occident pandit și îmbrățișat de spiritul globalizant, nu totdeauna dispus să recunoască superioritatea altora în diverse domenii - sunt șomeri!” Foarte putin se face și la București, nu numai in reprezentantele noastre diplomatice, pentru promovarea imaginii corecte a României, a acelei Românii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în diverse domenii - sunt șomeri!” Foarte putin se face și la București, nu numai in reprezentantele noastre diplomatice, pentru promovarea imaginii corecte a României, a acelei Românii care nu înseamnă nici pe departe doar scursurile ce năpădesc și maculează trotuarele Occidentului. Banii destinați acestei imagini se duc, uneori, pe organizarea unor consfătuiri sterile, pe delegații fără vreun folos țării, nu - cum ar fi necesar și firesc - pe stimularea televiziunilor și a ziarelor străine să vină aici, in România, ca să ne cunoască
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fapt care nu trebuie ignorat și care constituie obolul nostru major la constituirea respectivei civilizații. În cărțile mele am adus nenumărate argumente. Dar, să revin la românii care s-au afirmat în străinătate. Oamenii de știință în cauză au preferat Occidentul industrializat și tehnicizat pentru ca le oferea condiții pe care acasă nu le aveau. În ce-i privește pe scriitori și pe artiști, si ei, firește, au căutat niște condiții pe care România epocii nu le oferea. Brâncuși a părăsit România
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ca să învețe sculptură cu Rodin. România nu avea, pe vremea aceea, un Rodin, așa cum, mai tarziu, nu avea un Matisse, cu care să se confrunte și să dialogheze Theodor Pallady. Mircea Eliade, ca și mulți alții, s-a statornicit în Occident fiindcă, dacă ar fi rămas în țară, ar fi devenit, prin trecutul său politic, o victimă a comuniștilor. Mai trebuie reținute, aici, două aspecte. Primul: că și un Eliade, ca și un Cioran, ca și un George Enescu erau, când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cel putin alături de Baudelaire sau Goethe. Astfel că, rămânând în România, cei citați mai sus n-ar fi izbutit, cu vehiculul limbii materne, să ajungă la piscurile cele mai înalte ale consacrării. Dar, simplul fapt de a te muta în Occident nu-ți aduce, automat, consacrarea. Cei ce-și pierd, în străinătate, limba de-acasă încetează, practic, de a mai fi români. Patria unui popor este, in primul rand, limba lui, căci, așa cum s-a spus, „noi, românii, locuim în limba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
susținut că nu dorește să excludă pe nimeni din PNL, iar în cazul lui Andrei Chiliman, dacă se va cere excluderea sa, el personal va cere o amânare. „Eu îl vreau pe domnul Chiliman la Congres pentru a discuta despre Occident, (...) despre identitate, despre trădare, despre ce dorește domnia sa. Numai că, după ce facem acest Congres, PNL va trebui să se comporte ca un partid mare și într-un partid mare nu e loc de tumbe mici, pentru că nu se întâmplă nicăieri
Antonescu vrea excluderea lui Cherecheș, dar îl păsuiește pe Chiliman by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39925_a_41250]
-
ăsta îmi aduceam aminte de reportajele dinainte de 1989, când cineva trebuia înfierat. Erau reportajele clasice ... C.V.: Dar nu știți că eu mă ocup cu înfieratul dlui Băsescu? G.B.: (...) Cât de răi sunt capitaliștii, cât de greu o duc oamenii în Occident și erau prezentate niște personaje din astea, familia personajului respectiv ... C.V.: Stați puțin! Care este lucrul nereal prezentat în materialele astea? Domnul președinte se dă la lume, că asta știm ... G.B.: În primul rând, limbajul, domnule Ciutacu! C.V.: Se dă
Ciutacu s-a contrat cu un lider PMP: Când erați antibăsist ... by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40077_a_41402]