1,972 matches
-
că irită prin fronda ei (care e sistem existențial la Lessing), scriitoarea încearcă să minimalizeze antipatia multora pentru înclinația ei (foarte intens) comunistă din anii 1950, s-o pună pe seama unei perimate alegeri politice, o "psihopatologie" cum numește ea tentația occidentalilor de a pactiza cu Stalin. În multe interviuri autoarea descrie cu entuziasm "energia afectivă", "credința pură" a simpatizanților (de bună voie) comuniști. Iar dacă psihologia de masă nu e o scuză suficientă, aflăm chiar direct de la ea (lucru rar) că
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă simt acasă. Etnicitatea, acceptarea sunt chestiuni la ordinea zilei, în fond. Cu cât e o cultură mai îndepărtată de a noastră proprie, cu atât îi înțelegem mai greu nuanțele, delimitările. Privind din Londra către Iran, cred că mai toți occidentalii văd o masă de oameni cu pielea smeadă, puzderie de femei îmbrăcate în chador, vorbind o limbă aspră și stridentă. Eu însă văd atâtea tonuri, colb și peruzea, culmi până-n înalt, și aud lăuta. Pentru englezi nostalgia e ceva superficial
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vremea aceea. Aceste contracte de translatoare, foarte apreciate, căci erau bine plătite, erau însoțite de deosebita favoare de a-i zări, de departe, pe străinii cărora nu aveam voie să le vorbim. A-i vedea, chiar și de departe, pe occidentali, fie ei și delegați ai partidelor comuniste, era pentru noi un lucru foarte rar. Ca și legăturile cu satul, contactul cu străinii dispăruse pe nesimțite din viața noastră. Aparținea trecutului, adică zilei de ieri. Parcă uitasem tot ceea ce se referea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
era pentru noi un lucru foarte rar. Ca și legăturile cu satul, contactul cu străinii dispăruse pe nesimțite din viața noastră. Aparținea trecutului, adică zilei de ieri. Parcă uitasem tot ceea ce se referea la Occidentul în care trăisem; de altfel, occidentalii deveniseră foarte rari în București, la începutul anilor ’50. Astfel că a pătrunde într-o sală de conferințe unde, în afară de rusă, puteai auzi vorbindu-se franceză, engleză sau germană căpăta aspectul unui privilegiu. Te simțeai, în ciuda controlului și a supravegherii
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
România a fost o țară cu veche țărănime“, sau: „romanul românesc s-a născut în secolul al XIX-lea“ etc. Întotdeauna a existat, până la un anumit punct, o justificare inconștientă, în comentariile noastre, ca pentru a spune francezilor (sau altor occidentali): „să știți că, în spatele problemelor politice dinainte de război, era o țară liberă și tolerantă, oameni de valoare, tradiții, un folclor, poezie, case de țară minunate...“ Eu văd în această atitudine efectele unei educații. Efectele au durat mult la cei dintre
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pentru drum, apoi m-a lăsat să mă urc în vagon și trenul a plecat. Așa am părăsit țara... Pe la miezul nopții eram la Budapesta, unde s-a suit în tren o ceată de americani, probabil diplomați. Vorbeau tare, ca occidentalii, și mi s-au părut foarte deplasați. Între frontiera maghiară și cea austriacă s-au suit în vagon niște controlori care ne-au cerut pașapoartele. De fapt, nu erau austrieci, ci delegați israelieni, căci, pe vremea aceea, evreii ce plecau
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
lui paradisiacă, să-l facă să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul divin. Sigur că o asemenea distribuție între Orientul și Occidentul creștin nu trebuie exagerată ; sigur că există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
era catalogată de ceilalți ca o confesiune care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ar fi produsul lui întrucîtva natural, deși tîrziu, dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat în rigoarea unei teoreme matematice care să lege printr-o necesitate neștirbită un termen de celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în propria cercetare. Modernitatea a făcut din individ o ființă mîndră de autonomia ei, așezîndu-l implicit într-un raport mai fragil, dar, într-un anume fel, și mai direct, cu credința. Studiind efervescenta viață religioasă a secolului al XVII-lea occidental, L. Ko\akowski a putut reuni un foarte masiv volum privitor la creștini fără Biserică, dovadă că adeziunea și inovația religioasă începuseră să se reverse dincolo de cadrele instituției. Astăzi se vorbește despre un creștinism difuz, dereglat, improvizat 1 ca mod
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un partid politic. Modelul bizantin care funcționează în Ortodoxie este modelul de conviețuire a celor două tipuri de autorități: autoritatea laică (Statul) și autoritatea ecleziastică (Biserica). Modelul creștin-oriental al raporturilor dintre religie și politică este prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre supunerea Bisericii orientale și libertatea pe care Biserica romană a știut totdeauna să o mențină. Dar din punct de vedere politic, aceasta din urmă comportă destule abuzuri și încălcări legitime. Modelul stabilit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
au XXIe siècle, Paris, Cerf, 2003. Daniélou, Jean, Charlat, Regine de (dir.), La Catéchèse aux premiers siècles, Paris, Fayard, 1968. Dubois, Claude-Gilbert, Mythologies de l'Occident, Paris, Ellipses, 2007. Dubois, Claude-Gilbert, Récits et mythes de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și geometrie / 57 O trecere prin vămile văzduhului dantesc / 89 Tratat de îmblînzit postmodernitatea / 113 Eminescu și opiniile sale economice / 163 Ideile gingașe și actualitatea lor contondentă / 207 I.E. Torouțiu, istoricul literar / 235 Eugen Simion și dimineața poeziei / 255 Un occidental la gurile Dunării / 281 Vocația și proza democrației / 297 Nota autorului Vocația și proza democrației adună texte publicate, majoritatea, în "Convorbiri literare", între iunie 2012 și septembrie 2013. Nu mi-am propus nici în acest volum a face critică, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
rău și că am dat tuturor prilej de a ne judeca rău: sîrbii și grecii, vechii noștri prieteni și aliați, ne pot învinui că am autorizat pe germani să folosească teritoriul nostru pentru a-i ataca pe la spate; aliații noștri occidentali tradiționali nu ne iartă că ne-am aliat apoi cu Germania pentru a recuceri Basarabia și Bucovina; rușii nu ne iartă că noi, mică putere, am îndrăznit să pătrundem în "Sfînta Rusie" pînă pe malurile Volgăi; germanii pot nutri un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din epoca 1800-1850". Volumul e, cred, cel mai frumos omagiu adus poeziei românești in statu nascendi, unul mustind de dragoste și încîntare pentru cuvînt, pentru efortul și reușitele întemeietorilor. Un omagiu demn de toată admirația. ["Convorbiri literare", mai 2013] Un occidental la gurile Dunării Svetlana Paleologu Matta, cunoscută mai ales pentru studiul Eminescu și abisul ontologic (ediția a III-a, adăugită, Timișoara, 2007, Editura Augusta) este născută la București, pe 22 august 1928, de naționalitate complexă (tatăl Walter Matta, de origine
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de semănătorism și poporanism, apariția Plumbului ne racordează instant la Occident: "O apariție de un asemenea calibru pe piața literară reprezintă un fenomen, în special printr-un fapt capital ce ține de geografie: occidentalitatea la marginea Europei. Bacovia este un "occidental" la gurile Dunării ceea ce nici sîrbii nici bulgarii, spre exemplu, nu cunosc. Personalități artistice puternice precum Arghezi sau sculptorul Brâncuși - unul dintre idolii grupării Dada - s-au inspirat din surse autohtone, țărănești. Există, pe de altă parte, în florilegiul poetic
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
țărănești. Există, pe de altă parte, în florilegiul poetic al secolului douăzeci românesc "cei trei B": Barbu, Blaga, Bacovia". Dacă la Barbu este vizibilă amprenta balcanică, la Bacovia nu există nici o urmă din atmosfera balcanică sau de rusticitate: "Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, "aterio-scleroza globului", baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui Utrillo, ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci vechi de unde emană regrete
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o „ nouă istorie”, dar încă puțini își imaginau ce curs va lua aceasta. Actorii sociali au rămas pentru un timp în expectativă, pentru a vedea dacă evenimentele sunt reversibile sau nu. Se credea într-o revenire la normalitate, erau așteptați occidentalii să restaureze democrația și normalitatea. În cei trei ani dintre 1945 și 1948 s-au produs însă schimbări radicale din punct de vedere politic, social, economic. Schimbările comportamentale nu erau încă esențiale, majoritatea grupurilor sociale, deși percepeau cursul defavorabil, așteptau
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
26 de ani, publică prima ediție din cele două tratate, "Chimie organică" și "Chimie generală". Peste 40 de generații au învățat și încă învață după aceste cărți, acum singurele cărți de specialitate în limba română care se ridică la nivel occidental înu s-a mai publicat nimic asemănător în ultimii 24 de aniă. Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediții, prima având un singur volum, restul în câte două. Unele au fost traduse în limbi străine. Tratatele au
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93249]
-
autoritate s-a încheiat, arată filosoful italian. Filosofia contemporană înregistrează reorientarea interesului de cunoaștere de la adevărul obiectiv spre caritate. Nu mai e chiar de actualitate îndrăzneala proclamării inexistenței lui Dumnezeu, numai pentru că Acesta îi este științei inaccesibil 11. E datoria occidentalilor contemporani să-și regăsească apetența religioasă într-o relație cu divinul de acum descărcată de teamă, violență și superstiții. Adevărul eliberator nu aparține, arată Vattimo, nici teologiei, nici științelor. El e chemarea la caritate. Ieșirea din metafizică se datorează creștinismului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
am dori s-o amputăm de creștinism"13. Istoria creștină a Occidentului trebuie asumată; mai mult, "singura noastră posibilitate de supraviețuire umană mai rezidă în preceptul creștin al carității"14. Aproape paradoxal, dar în sensul ieșirii din religie (vezi Gauchet), occidentalii pot fi atei tocmai datorită revelației și dizolvării Ființei. Destructurarea hermeneutică a adevărurilor ontologice este o etapă în istoria revelației creștine, arată Vattimo. Dumnezeu se arată slab, lăsându-i omului spațiu de manevră și îngăduindu-i, astfel, ateismul. Menirea creștinului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
victimar (al Țapului Ispășitor). Evidențierea articulațiilor acestui mecanism îi sabotează funcționarea. Asta fac de două mii de ani Evangheliile. Perpetuând relatarea Patimilor nu din perspectiva persecutorilor, ci din cea a victimei care și-a afirmat mereu nevinovăția, acestea îi lucrează pe occidentali, ajutându-i să înțeleagă și să asume propria violență. Din această perspectivă, creștinismul lucrează în direcția destructurării celorlalte religii. Înțelegerea treptată a mesajului evanghelic este eliberatoare, facilitează ieșirea celor ce înțeleg din cercul sacralității victimare. Evangheliile reprezintă, arată Girard, cheia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
expresii ale violenței culturii. Principiile etice ale Occidentului, drepturile și libertățile ce-l definesc, apetența pentru ajutorare și ocrotire a victimelor sunt rezultatele perpetuării mesajului evanghelic. În mod paradoxal, eliberându-se de religie și ancorându-și comportamentul în drepturile omului, occidentalii își dezvăluie ascendența creștină, arată Girard: în centrul orizontului lor ideologic stă interesul pentru victime și victimizare (holocaust, nedreptăți sociale, persecuții publice, dezastre ecologice, discriminări). Această ascendență nu-i garantează însă umanității un viitor fericit. Consensul comunității prin iubire al
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
încredința tehnologiei egalizatoare rezolvarea problemelor personale eludează unicitatea individului în atitudinile, orientările și înclinațiile sale. Mai mult, societatea occidentală este orientată spre prestație de muncă în schimbul salariului, cu profit cât mai mare pentru efort minim. Aceasta este înțelepciunea convențională a occidentalului. Dar, paradoxal, nu comportamentul convențional înțelept asigură funcționarea sistemului. Sistemul occidental funcționează din inerție, în virtutea angajamentului personal, a datoriei, responsabilității și virtuților civice, adică a valorilor tradițional atașate religiosului. Păstrarea lui în bune condiții de funcționare presupune o reevaluare funcționalistă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de natura Creatorului. Iubirea transfigurează. Uriașul ei potențial metanoic 30 ar putea lucra în această direcție? Să fie, în acest context, religiozitatea gnostică varianta istorică adecvată evului post-secular? Libertățile religioase pe care, dincolo de pozițiile filosofice evidențiate mai sus, le asumă occidentalii legitimează această întrebare. Apetența acestora pentru învățăturile orientale, de-acum larg accesibile, interesul manifestat pentru vechile scrieri gnostice, de asemenea accesibile în noile lor variante editoriale de succes, dezvoltarea spectaculoasă a orientării scientologice și apariția altor multe mișcări spirituale centrate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]