6,501 matches
-
ale intervenției finanțate prin folosirea altor resurse (de obicei, În acest design se presupune că locațiile de intervenție beneficiază de intervenția cea mai puternică); • ca urmare a intervenției de finanțare, este posibil să apară nevoia de reorganizare a modului de oferire a anumitor servicii din partea comunității- adică o schimbare a „sistemelor” -, creând astfel variabilitate de la o locație la alta În ceea ce privește unitatea de alocare sau de analiză (se presupune că unitatea de alocare este aceeași pentru fiecare locație, fie ea de intervenție
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
relevante. Ar fi nevoie de un număr prea mare de cazuri pentru a permite vreo abordare statistică a variabilelor relevante. CASETA 11 Un design replicativ pentru cazuri multiple O problemă obișnuită În anii ’60 și ’70 ai secolului XX era oferirea de sfaturi bune administrațiilor din marile orașe. Cartea lui Peter Szanton, Not Well Advised (1981), a trecut În revistă experiențele numeroaselor Încercări ale profesorilor universitari și ale cercetătorilor de a colabora cu administrația locală. Studiul este un exemplu excelent de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ilustrează cum universitarii au ajutat cu succes afaceri, firme de construcții de mașini și alte sectoare. Seria finală de trei cazuri demonstrează că puținele grupuri care au reușit să ajute administrația locală au fost preocupate de implementare, nu doar de oferirea de idei noi, ceea ce a dus la concluzia că administrația are nevoi specifice de consiliere. Pentru fiecare din cele patru grupuri de cazuri, Szanton a ilustrat principiul replicării literale. În cadrul acestor grupuri, autorul a ilustrat replicarea teoretică. Acest design de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
4). Diferența dintre cele două depinde de tipul fenomenului studiat și de Întrebările de cercetare. În cazul unui design Înglobat, studiul poate necesita chiar realizarea unui sondaj pentru fiecare locație. De exemplu, să presupunem că se face un studiu despre oferirea de servicii de către diferite centre de boli mintale (Larsen, 1982). Fiecare centru poate fi pe bună dreptate tema unui studiu; cadrul teoretic poate dicta ca nouă astfel de centre să fie incluse ca studii de caz, trei pentru a replica
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
totul diferită În desfășurarea studiilor de caz. Pentru a intervieva persoanele-cheie, trebuie să vă conformați programului și disponibilității lor, nu ale dumneavoastră. Natura interviului este una mult mai deschisă, și este posibil ca intervievatul să nu coopereze pe deplin la oferirea răspunsurilor. La fel, făcând observații despre activități din lumea reală, dumneavoastră sunteți cel care se amestecă În viața subiectului studiat, și nu invers; În aceste condiții, dumneavoastră trebuie să faceți demersuri speciale pentru a putea acționa ca observator (sau chiar
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de exemplu, de ce au intervenit schimbări În unele politici ale universității sau felul În care departamentul de care aparțineți ia deciziile privind cerințele curriculare. Concepeți un protocol de studiu pentru acest fenomen În scopul de a colecta informațiile necesare pentru oferirea unei explicații corespunzătoare. Pe cine ați intervieva? Ce documente ați căuta? Ce observații ați face, dacă e cazul? Cum s-ar lega toate acestea de Întrebările-cheie ale studiului dumneavoastră? 4. Desfășurarea instruirii pentru studiu. Descrieți diferențele majore Între pregătirea și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
avut ca rezultat date calitative. Toate sursele de dovezi au fost revizuite și analizate laolaltă, astfel Încât descoperirile investigației au fost bazate pe informații convergente din surse diferite, nu doar din observații cantitative sau calitative. Dovezile observaționale sunt deseori utile În oferirea de informații suplimentare despre tema studiată. De exemplu, dacă studiul se ocupă de o nouă tehnologie, observarea modului În care aceasta funcționează este de un ajutor neprețuit pentru Înțelegerea foloaselor sale propriu-zise sau ale potențialelor probleme ce ar putea apărea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Raportarea studiilor de caz" Raportarea unui studiu de caz presupune finalizarea rezultatelor și descoperirilor. Indiferent de forma raportului, la baza redactării studiului de caz stau etape similare: identificarea audienței raportului, dezvoltarea structurii compoziționale și urmarea anumitor proceduri (cum ar fi oferirea raportului pentru revizuire către persoanele informate care au fost subiecți ai studiului). Odată redactat, studiul poate fi finalizat - sau poate fi combinat cu date colectate prin alte metode, ca parte integrantă a unui studiu mai cuprinzător, bazat pe metode multiple
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
condițiile În care În țară cultura era supusă controlului de stat. În efortul de a coordona activitatea tuturor românilor, Fundația și-a recrutat colaboratori din toate zonele În care se aflau români. Activitatea Fundației a constat În editarea de publicații, oferirea de burse pentru studenți și de ajutor financiar pentru intelectualii care se aflau În dificultate, organizarea de conferințe, seminarii și festivități legate de sărbătorile naționale ale românilor. De pildă, secțiunea de istorie a Fundației a organizat șase Întîlniri În 1951-1952
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și procesarea ei și să stabilească prețurile de producător În așa fel Încât să se obțină profituri. Motivul oficial declarat pentru inițierea acestui gen de proiecte era aproape Întotdeauna inclus În discursul privind dezvoltarea și serviciile sociale organizate (servicii precum oferirea de spitale, salubrizare, locuințe decente, educație, apă potabilă și infrastructură). Retorica publică nu era intenționat nesinceră. Cu toate acestea, ea inducea În eroare, fiindcă trecea sub tăcere diversele mijloace prin care dezvoltarea ordonată servea unor importante obiective de apropriere, securitate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o existență individuală, rezultatele sunt o viață de azi pe mâine, o luptă și un chin zadarnice, ce nu pot construi o societate prosperă”. Celelalte justificări ale campaniei nu erau diferite de cele prezentate În Tanzania: concentrarea demografică va permite oferirea de servicii populației, producția socială organizată de stat (prin cooperative de producție), mecanizarea și instruirea politică. Socialismul și condiția sa premergătoare - crearea de sate planificate -, erau practic ceea ce Înțelegea Mengistu prin „modern”. Justificând strămutarea masivă, el deplângea reputația Etiopiei de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
întâmpl)? Orașele întreprind demersuri pentru a face că meseria de gunoier s) fie mai atractiv): mai curat) și mai ușoar) datorit) eforturilor în vederea automatiz)rii, si mai acceptabil) din punct de vedere social, prin creșterea statutului meseriei, de exemplu, prin oferirea de uniforme moderne muncitorilor. În m)sura în care colectarea gunoiului r)mane neatractiv), societatea pl)teste mai mult, raportat la abilit)țile cerute, decât ar pl)ți în cazul altor servicii. Societatea real) devine greu de distins de cea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
își pot justifica acțiunile întreprinse peste granițe fie într-unul, fie în ambele moduri. Mai întâi, putem exagera amenințarea ruseasc) sau comunist), reacționând exagerat fâț) de pericole neînsemnate. Teoria dominoului este una necesar), dac), pentru acțiuni militare periferice, se impune oferirea unei justific)ri tradiționale, în termeni de securitate. În al doilea rând, putem acționa pentru binele altor popoare. Asemeni unora dintre marile puteri de mai înainte, putem s) identific)m presupusele îndatoriri ale celor bogați și puternici, legate de ajutorarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1938-1939 Bogdan-Alexandru Schipor O dată încheiată pacea, la sfârșitul „Marelui Război“, Marea Britanie s-a întors la politica sa tradițională, de neintervenție în Europa de Est. Acest fapt nu a însemnat însă un abandon total al politicii europene, dar britanicii au încercat să evite oferirea de garanții sau implicarea în alianțe pe bătrânul continent. Interesele europene ale Londrei s-au limitat la comerț și finanțe, mai ales în timpul primului deceniu interbelic. În anii ’30 însă, situația politică din Europa a început să se modifice, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
discuțiile cu Beck, începute la 4 aprilie, guvernul britanic se arăta încă hotărât să asiste cu toate forțele România, în cazul unei agresiuni din partea Germaniei sau a altor dușmani, ministrul de externe polonez a reușit să convingă diplomația Londrei că oferirea de garanții pentru România nu mai era necesară. În plus, Bucureștii nu oferiseră încă un răspuns cu privire la planul franco-britanic propus la 27 martie 78. Mai mult decât atât, Marea Britanie a preferat să dea curs dorințelor Poloniei, publicând la 6 martie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a dovedit decisivă atunci când Marea Britanie a solicitat Franței să se alăture unei garanții pentru Grecia, în scopul de a descuraja o eventuală agresiune italiană. În aceste condiții, guvernul britanic și cel francez au convenit în privința unei poziții comune, și anume oferirea de garanții unilaterale atât Greciei cât și României 90. Pericolul ca prin această garanție să se piardă pârghiile necesare pentru a convinge Polonia și Turcia să ofere, la rându-le garanții similare pentru Grecia și România a fost ignorat, preferându
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numără: • informații financiare ce ar putea facilita câștiguri ilicite pe piețele de capital sau de mărfuri; • informații tehnologice care nu trebuie dezvăluite inamicilor; • informații personale ce ar putea permite unui serviciu de informații advers să recruteze oficiali guvernamentali fie prin oferirea unor sume de bani celor cu probleme financiare, fie prin șantajarea lor. Protejarea acestui gen de informații a implicat garantarea securității comunicațiilor, despre care vom discuta în continuare. Câteodată însă poate implica și alte aspecte. De exemplu, în Statele Unite s-
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
prețioasă pentru noii capitaliști români. Ei și-au făcut treaba cu profesionalism și eficiență - ca și ceilalți coordonatori de rețele -, iar colectarea a fost un succes, însă unul dintre efectele secundare ale acestei revitalizări a fostei Securități a constat în oferirea de argumente suplimentare în favoarea tezei ideologice a dominației economice obținută de membrii fostei Securități în condițiile noului capitalism. Faptul că cea mai importantă rețea de colectare a hârtiilor de valoare de la populație - Gelsor S.A. - a fost construită și coordonată mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de reputație. Sume de bani donate săracilor dintr-o anume parohie și alte acte de caritate nu înseamnă altceva decât mijloace de a crește prestigiul în fața comunității. (Și de aici foarte multe avantaje, inclusiv materiale.) Într-o formă aproape cinică, oferirea de bani și alte gesturi de ajutorare a unor persoane nu reprezintă altceva decât satisfacerea nevoii de superioritate de statut, de a marca dependența celorlalți față de tine. Chiar conduitele cotidiene ce par dezinteresate (banii dați cerșetorilor) au la bază motivații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celui mai bun component din agregatul statistic. Cea mai adecvată strategie - a treia - în cadrul alternativei grup/individ - este cea în care performanța grupului real se pune în paralel cu suma prestațiilor unui grup echivalent în situație individuală. Se încearcă astfel oferirea unor răspunsuri, bazate pe date experimentale, la întrebarea dacă performanța colectivă este o rezultantă care depășește suma aritmetică a performanțelor individuale. Pentru aceasta se introduce paradigma grupului nominal ca termen intermediar între individ și grup. Procedura este următoarea: subiecții care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
una total nedorită (vezi cazurile de spionaj, dar și atunci când bârfim pe cineva și respectivul aude pe loc sau mai târziu, prin intermediari); el poate, de asemenea, să nu fie înțeles corect. Trebuie, așadar, operată distincția dintre comunicarea intenționată și oferirea involuntară de informație. În cadrul unei întâlniri de grup, spre pildă, mă pot îmbrăca la costum și cravată ca să transmit deliberat informația că pentru mine acea întâlnire e specială, dar tot la respectiva întâlnire pot produce unele gesturi care vor fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
veritabilă nu au ce căuta egoismul, calculul rece de tipul: „cât mi-a dat, atâta îi dau și eu”. Dar, cu toate că interesul strict personal nu este implicat în fiecare gest față de partener, pe termen mediu și lung, fără reciprocitate în oferirea de bunuri și servicii materiale și simbolice, prietenia nu va rezista. Întemeiată în cel mai înalt grad pe liberul consimțământ și neforțată prin nici o instituție formală, având în centru valorizarea reciprocă, prietenia nu este lipsită de tensiuni și conflicte. De
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Este evident însă că opțiunea ar fi putut să fie una contrară celei actuale, verdele să oprească la semafor, iar roșul să permită trecerea. Însă Lévi-Strauss spune că, în acest caz, roșul ar fi fost perceput ca element ce semnifică oferirea de căldură și comunicare, iar verdele ar fi fost asociat cu răceala; concluzia este că totuși culorile nu s-ar fi inversat pur și simplu. În această viziune, chiar dacă alegerea semnului este arbitrară, semnele își vor păstra o valoare proprie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asemenea manieră de colegi. În același timp, dacă ne referim la elevi și studenți, grupurile de scris dezvoltă o responsabilitate și o motivație superioară relativ la activitatea proprie, aceștia trebuind să își organizeze și administreze propria învățare în aceeași măsură cu oferirea de sprijin pentru colegi. Comunicarea orală reprezintă modalitatea cel mai des întâlnită de comunicare; comunicarea nonverbală o însoțește pe cea verbală, definindu-se în relație cu aceasta într-un mod aparte, în sensul sprijinului pe care ea îl furnizează prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie să includă elemente de structură (bazale, pe care receptorul să-și fundamenteze înțelegerea), elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a acestui mesaj: cel mai important este cel iconic, susținut de materiale adiționale care fac inteligibil și credibil mesajul, pe de o parte, și, pe de altă parte, de concordanța dintre mesajul verbal și cel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]