1,402 matches
-
Îndrumarea ideologică pe care au primit-o scriitorii În cenacluri și filiale, nu au fost totdeauna pe măsura sarcinilor care stau În fața literaturii noastre (Ă). O altă problemă discutată a fost aceea a eroului pozitiv. Literatura noastră prezintă lipsuri În ceea ce privește oglindirea mai largă a vieții noastre noi, a eroilor vremii noastre (Ă). Consfătuirea a luat de asemenea atitudine Împotriva prezentării idilice a vieții, Împotriva așa-zisului «optimism oficial», de care literatura noastră mai suferă. (Ă) Lipsuri sunt și la Flacăra. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
combativă, să realizeze - În general - o Înaltă măiestrie artistică? Nu pot fi realizate aceste sarcini fără a se Învăța din felul cum, la vremea lor, marii maeștri ai poeziei clasice au rezolvat În cele mai bune creații ale lor problema oglindirii artistice a realității. Formalismul, schematismul, idilismul - aceste piedici În calea dezvoltării poeziei noastre - Își au rădăcinile nu numai În necunoașterea realităților actuale ci și În subaprecierea tacită de către anumiți poeți, a câștigurilor realizate În materie de creație de poeții clasici
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
explicat numai prin lipsa de meșteșug a tinerilor poeți. De fapt, rădăcinile nu-i sunt numai În lipsa de cultură; el provine Înainte de toate din Îndepărtarea de realitate, iar meșteșugul artistic cel mai rafinat nu se valorifică decât În practica de oglindire artistică a vieții, În lucrări literare. Poetul care nu cunoaște temeinic viața, nu poate scăpa de schematism. (Ă). Ă Eugen Frunză În poezia Un viitor candidat de partid. Aici, el Își propune să ni-l prezinte pe Matei Firoi, un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nov. Petru Dumitriu. - Întâlnire cu eroii. În: Contemporanul, nr. 261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața românească, nr. 3, mart. Dan Petrașincu. - Literatura fantasticului. În: Flacăra, nr. 16 (172), 19 apr. S.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ci ilustrează „felul de a fi”, tradiția, cutumele și năzuințele unui grup etnic aflat în competiție ori învecinare, mai mult sau mai puțin activă, cu altul; 4. Statisticile etnice și demografice pot ilustra anumite tendințe și specificități majore, într-o oglindire destul de fidelă a repartiției profesiunilor urbane; 5. Profesiile devin oglindă psiho-socială de grup - evreii sunt îndrăzneți, cu simțul afacerilor, dispuși să riște totul pe „cartea” economică, în vreme ce românii, chiar și acolo unde au existat modele parentale de succes în activitățile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vechi și nerezolvate complexe identitare românești. Dincolo de numeroasele drapaje emoțional-publicistice ale momentului, de vocalizele unor porniri îndreptate polemic asupra patriotismului de paradă, considerat, pe bună dreptate, inactual, nemodern și antieuropean, se simțea „ura de sine” despre care vorbea Andrei Pleșu, oglindirea permanent negativă a propriilor fapte, deruta identitară ce traversează întreaga națiune română. Despovărate de corvoada roșie a preamăririi și a reflexelor omagiale, ultimele dou) decenii au readus în discuție problematica legată de beteșugurile de caracter și comportament ale românilor, reliefate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost luptători, au fost un fenomen, că atitudinea lor a fost dictată de subiectivitatea lor, că n-au fost, cu un cuvânt, conștiințe-oglinde. Am arătat că în chestii de ideal, cum sunt chestiile sociale, nici nu poate fi vorba de oglindirea realității, logica luptătorului e condiționată de scopul pe care-l urmărește, mintea sa este "advocatus diaboli". Și am arătat că, dacă în ideologia patruzecioptistă vorbește instinctul revoluționar, dorința de renovare, în ideologia junimistă vorbește instinctul reacționar, tendința de rezistență la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
extern artei. El a fixat o lume întreagă, pentru că, văzînd-o, cunoscînd-o, și pricepînd-o, a simțit nevoia să exteriorizeze ceea ce crease în închipuirea sa, ajutat de o putere neasemănată de expresie. Dar de aici nu urmează că opera sa obiectivă este oglindirea indiferentă a lumii din afară, în cazul acesta special: a societății românești. Pretenția de conștiință în care se oglindește exact lumea din afară, pretenția de conștiință-oglindă, când e vorba de acele aspecte ale lumii pe care nu le putem percepe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ornamentul tetradic este În concordață cu un anumit fel de a fi În lume și de a Înțelege lumea, ce anume reflectă ornamentul moebiusianic? Ce a produs trecerea de la primul către cel deal doilea? Faptul că ornamentul tetradic este o oglindire atât de evidentă a structurilor lumii 283 premoderne, ne poate facilita drumul către Înțelegerea ornamentului moebiusianic. L. Berger și T. Luckmann propun În domeniul sociologiei cunoașterii conceptul de construire socială a realității . Acest concept implică două afirmații: realitatea are o
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
trăgaci, a fost smulsă, în 1990, de pe soclul ei din Copou și mutată, respectuos, între ceilalți ostași eroi, în cimitirul Eternitatea. Încolo, anii de mărețe victorii și împliniri au rămas în calea ieșeanului, la fel de vii ca în primul ceas de oglindire artistică. Sus, pe Universitate, continuă să-i supravegheze acestuia pașii drăgălașii mastodonți, chipeșii strigoi cu baroase și picamere, ancorați, în veșnicie, cu bare de mulți țoli, gîndite în citadela revoluționară Nicolina. Pe frontonul Casei Tineretului (pardon, și studenților), ridicată pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de aceea celor existente - și ele aduse laolaltă dintr-un câmp mai larg al problematicilor specifice medievalității - li se adaugă în acest peisaj al ideilor câteva referitoare la fenomenul în sine, nu la o perioadă anume. Speculum mundi desemnează aici oglindirea lumii medievale în texte ale perioadei respective - deși studiul se putea extinde și către imagini vizuale sau către celelalte tipuri de mărturii. Ne interesează însă acum scriitura care reflectă, fie și fragmentar, nu doar istoria, ci și imaginarul colectiv; precum
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
doar de text, ci imaginarul colectiv, hrănit de acțiunea și de discursul puterii, dar îmbogățit și de interpretările comunității; coerent, deși păstrat în forme culturale orale, dar având și rol politico-religios și simbolic. Textul și imaginea rămân de aceea simple "oglindiri", nu au devenit obiectul de analiză în sine. Discutarea "descendenței" românești politice și religioase din modelul bizantin se sprijină aici pe bibliografia de specialitate consacrată problemei. Contribuția cercetării de față în această direcție constă în identificarea în textele-martor a unor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reflexe de mentalitate (Fonio 16), constituie cele două fețe ale "textului-monument", care adună în el semnificații ale trecutului și deține resurse pentru o reintegrare viitoare a sa. Discursul public și imaginarul colectiv garantează pentru identitatea comunității, în măsura în care împreună sunt o oglindire a ei, dar și o sursă imaginativă pentru realitate. Imaginarul medieval (românesc) poate fi citit, în consecință, ca un sistem discursiv prin care comunitatea își proiectează în oglinda timpului identitatea completă și imaginea despre sine, așa cum ea dorește și poate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sălbăticiunilor în timpul ciumei (în Letopisețul Anonim al Moldovei), legenda descendenței hunilor din fauni (în pseudo-Nicolae Costin). Toate acestea sunt exemple ale imaginarului, care își află și o altă întruchipare în sbornicele-manuscrise, în Erminii și în cartea populară Întrebări și răspunsuri, oglindire a nevoii de mister și de lucruri exotice. Din nou imaginarul cult se dovedește a fi consonant cu cel folcloric, răspunzând unei curiozități fanteziste, unei ... înclinații spre gratuitate și neobișnuit, unei dorințe de a ieși de sub tirania banalității, ternului și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chiar răspunsul căutat. Instinctul de apărare al ființei în fața imaginilor multiplicate (incontrolabil și amenințător) ale celuilalt și ale propriului sine a provocat adesea mișcări de contestare violentă a iconoduliei. Ființa proiectează/se proiectează în imagine și tot ea își distruge oglindirea, pe care o resimte ca fiind imperfectă, dar mai ales periculoasă prin capacitatea ei de a crea halucinații, uneori complet distructive. Religiile iconoclaste dezvoltă în mod compensatoriu structuri ale imaginarului laic, refuzând nu imaginea în sine (mentală sau vizuală), ci
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chiar dacă imaginea religioasă a fost retrasă și negată, temporar sau definitiv, din clădirile de cult, funcția imaginației și mentalitățile care susțin imaginarul s-au manifestat permanent. Oare afirmarea și negarea imaginii sunt cauzate mai curând de dorința/de frica de oglindire în ea a ființei și a chipurilor alterității sale? Este posibil ca aspectele controversate ale imaginarului să fi apărut din spaima în fața necunoscutului, din noi și din ceilalți? Tot paradoxal, el, imaginarul colectiv, își continuă istoria. Addenda Speculum memoriæ În
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o frază goală, abstractă și absurdă. Situația economică este baza, dar diferitele elemente ale suprastructurii, formele politice ale luptei de clasă și rezultatele ei, constituțiile date de clasa biruitoare după câștigarea luptei etc., formele juridice, fără a mai vorbi de oglindirea acestor lupte reale în mințile participanților, teoriile politice, juridice, filosofice, concepțiile religioase și dezvoltarea lor ulterioară într-un sistem de dogme, toate aceste elemente exercită de asemenea o influență asupra desfășurării luptelor istorice și determină, în multe cazuri, în special
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației mele cu ea - de aici aerul, fatal, autobiografic. Societate și sociologie românească postbelice. Oglindiri reciproce. S-a spus, pe bună dreptate, că nu poți Înțelege un filosof dacă nu gândești Împreună cu el. Lucrurile stau la fel și În cazul sociologiei, doar că aici mai intervine ceva: dacă vrei să Înțelegi un sociolog, nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în față, potrivit lui Andrei Pleșu 2 : schema inefabilă a totalității, imaginea arhetipală a contrariilor conciliate A-ți purta crucea e a mobiliza în jurul fiecărui episod de viață, în jurul fiecărei experiențe, oglindirea întregului : întregul ființei tale particulare, întregul lumii reale și întreaga încărcătură de posibil pe care realul o presupune. Or, o altă linie după care a fost înțeleasă libertatea în Grecia veche se leagă tocmai de tema totalității, a împlinirii. Libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și treceau sub tăcere adevărurile transcendente, asemenea unor maeștri budiști care se mărgineau să predice respingerea limitărilor psihologice. Literatura filocalică e centrată pe aceeași temă, iar Filotei Sinaitul folosește, pentru cunoașterea unitivă, metafora peceții luminoase, mai puternică decît cea a oglindirii. Să ne păzim cu toată atenția inima de gîndurile care ar putea întuneca oglinda sufletului, în care obișnuiește să se întipărească și să se fotografieze (photeinographeístai) Isus Christos, înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu (Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, 23, traducere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din existența sa, în vreme ce restul vieții și restul concepțiilor lui sînt foarte moderne, ceea ce pentru Guénon însemna neconduse de principii metafizice. Dar el critica fragmentarea, nu diferențierea subiectului uman, faptul că diferențierea nu mai este raportată la o unitate lăuntrică, oglindire a celei transcendente. Condiția diferențiată a omului modern are ea doar dezavantaje, poate conduce doar la schizofrenie, la fracturarea, la fărîmițarea individului? Nu oferă ea și alte posibilități, de pildă stimularea discernămîntului în ce privește treptele realului, dimensiunile ființei umane, cu diferitele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se putea adumbri cîteodată, putea suferi eclipse. Dacă lumile tradiționale se priveau pe ele înseși și universul ca domenii unde se pune în operă ordinea divină, ele puteau fi tentate cîteodată să se construiască ca expresii ultime, și nu ca oglindiri dinamice ale acestei ordini. Continuitatea descendentă care proiecta legea divină în organizarea socială putea anestezia cîteodată conștiința rupturii de nivel pe drumul ascendent al participării omului la absolut. Mai cu seamă cînd o religie devine religie de stat, divinul riscă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acest mister, de unde își primește posibilitatea de a fi, și că el reflectă, în țesătura lui, ceva din bogăția de nesistematizat a misterului. Or, gîndirea de tip apofatic fie ea tradițională sau modernă se orientează spre transcendent pornind de la asemenea oglindiri și urme ; se sprijină pe contrarii aflate în coprezență și tensiune, asemenea unor poli electrici. Cu cît diferența sau opoziția lor e mai intensă și mai intens realizată, cu atît mai mare este potențialul de energie intelectuală pe care îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine și cu ceilalți. Sînt zdravăn implantate în regimul lumii, îi aparțin, nu conduc dincolo de el. Le-am forța în mod ridicol statutul dacă le-am citi ca oglindiri ale unui dincolo suprem și paradoxal. E, într-adevăr, cît se poate de salutar cultural și politic constituită, islamul se răspîndește inițial într-un mediu tribal fără coeziune, căruia religia e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]