2,453 matches
-
mînă. Toată iarna fusese un moloșag și-o moină. Fulguirea pe care noaptea o așternea, ziua se făcea nevăzută sub tălpi. Pe treisprezece martie, o noapte și o zi s-a abătut peste Dobrina viforniță. Astupate cu nămeți, drumurile și ogrăzile nu se vedeau. De-abia zăreai streșina gardurilor. Trecînd de-a dreptul peste ea, echipele mișunau însă prin sat. Pe cincisprezece, la radio, s-a anunțat că actul istoric al colectivizării agriculturii a fost încheiat în toată țara. În alianță
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mă, iedule? De ce n-ai fost tu cuminte? Ce-ai cătat tu pe drum să dea căruța peste tine?”. Dracul nu se Întorcea din nesimțirea În care se afla, așa că omul Îl luă la spinare, Îl cără cu trudă În ogradă și-l puse cu grijă În jgheabul de beton În care nevasta-sa spăla cândva preșurile Împletite la război din resturi de tot felul de țesături. Umplu jgheabul cu apă, coborî din pod o bucată de săpun făcut În casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de la mine. Stai jos și să știi că pun Poliția pe voi. De data asta m-am hotărât: nu vă mai iert. Rudarul, când s-a Întors de la câmp, a rămas ca un bou cu gura căscată, văzând că În locul ogrăzii lui nu mai era decât pământ galben și sfărâmicios. Mai Înțelepți, caii lui au luat-o domol spre casa pe care o zăriseră În vale. Rudarul nu a avut mult de lucru ca să-și repare gospodăria: era În Baltă trestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
roșu din butoaie, iar a doua zi de dimineață se dregea cu zeamă de varză ori cu murături, ca s-o poată lua de la Început odată cu venirea prânzului. Oamenii chefuiau cu inimile ușoare, căci nu aveau treburi de făcut prin ogradă, iar la câmp - abia spre primăvară. Dordonică, după ce se convinsese la autogară că nu pleca nici o cursă, n-a vrut cu nici un chip să renunțe la misia lui de dascăl. A ieșit cu un tramvai la marginea orașului și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vă mulțumesc anticipat. Semnat: prof. Marin Foiște, om de cultură și artă.” Ăi de la Armată și Miliție trebuie că și-au sucit nițel mințile cu declarația oficială și olografă a păgubitului. Unul dintre ei, mai isteț, a azvârlit necazul În ograda Securității statului. Adică ce voia să spună declarantul cu „cel ce l-a trimis pe cel ce l-a trimis” ș.a.m.d.? Nu cumva făcea aluzie și Îl Învinovățea pe Însuși Comandantul suprem al Armatei și Conducătorul țării? A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în hora mare Pe el c‐o domnișoară, Preasfântă născătoare și pururea fecioară!... Umblat‐a mult băiatu și știe multă carte, Adusă de departe, Doar chiar de la‐mpăratu! ZADARNIC (plânge mama) Zadarnic plânge vântul și nucii plâng, bătrânii ; Frăgarul din ogradă, și cumpăna fântânii... și plânge mama, biata... și cum aș vrea s‐o‐ nșele Povestitorii jalnici ai prigirii mele. La mine vii cu cartea, cu gând să‐ mi dai canoane, și vrei să mă cuminici, părinte Solomoane, Cucernic faci agheazmă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
vor vorbi de mine cu dreptate. După ce n‐am să mai fiu, Să nu spui: “ Pentru mama -i târziu”. Să știi c‐ am să râd în flori și c -am să ‐ nconjor de multe ori cu nourii și cu ploaia ogrăzile unde mi‐am petrecut amiezile. Dacă suferi, să mă chemi serile, și‐ am să vin lângă inima ta, de‐ ar trebui să străbat zările și marea cu aripa mea. Să nu te temi de fața mea schimbată. Să nu spui
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
vers uri și proză „Aș vrea” apărut la Editura Sfera, Bârlad, 2008. NOAPTE BUNĂ, MAMĂ Noapte bună, mamă, Acolo unde ești. Noapte bună, mamă Tu nu mai spui povești. Să știi, măicuță dragă, Acolo unde ești, Că‐ i iarbă în ogradă 260 Tu nu o mai plivești. Să știi că în oglindă Mereu noi te zărim și pașii tăi prin tindă Prin vis îi auzim. Mi‐ e dor, măicuță, dimineață La masă să ne chemi, Să ne mai dai povață La
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
abil, un adevărat vulpoi cu două picioare care se căznea a fi altceva și pe care satul, dar și comuna întreagă l-au botezat «Ghetu’ om, săracu’!». Și nu întâmplător. În calitatea pe care o avea, intra mai în fiecare ogradă și casă de român, unde, părând a fi ceea ce nu era, ieșea jeluindu-l pe vizitat: «Ghetu’ om, săracu’!». Stând față în față, uneori și la un pahar cu vin și o gustărică, omul se jeluia de strâmbătățile ce-l
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
vodă. “Adică eu, Iordache Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat măriia sa de la mine o casă ce-am avut dinspre Curte domnească, la colțul ogrăzii gospod, dispre ierbărie (pulberărie n.n) gospod... Și măriia sa cumpărând-o di la mine, au dat-o danie bisericii... lui Sfentâi Nicolae”. --Din câte știu eu, vodă a cumpărat această casă - după cum însuși spune la 22 iunie 1749 (7257
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
case care probabil îi prisoseau și... Amănunte aflăm din întărirea dată mănăstirii Trei Ierarhi de Grigorie Ghica voievod la 6 iulie 1731 (7239): “Adică acestu boieriu credincios,... dintr-a sa bunăvoie, au dat danie a sale drept case gata cu ogradă pinpregiur... în dealul Bahluiului, din gios de mănăstire... aproape de zidiu, pe moșiia mănăstirei Trei Svetitelor... pentru sufletul său și a părinților săi”. --Am umblat noi cât am umblat și uite că ne-am întâlnit din nou cu cei doi frați
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întărit svintii mănăstiri... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chervăsării, în târgu în Iași... Așijderea alt loc de casă cu loc de ogradă pe Ulița Chervăsării,... Așijderea și alt loc de casă ce iaste tot alăturea cu acele locuri...” Pe deasupra, la 20 mai 1681 (7189), Gheorghe Duca voievod întărește această danie. --Mamăăă! Da’ știu că “Ștefan Cerchezul păharnicul” și cu “giupâneasa dumisale, Axița
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite pe Gheorghe Tăutul vornic de poartă care la 10 februarie 1797 răspunde că: “am făcut stânjen de opt palme domnești... și am început cu măsura dintr-o piatră veche ce s-au găsit în ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul”. Necazul care rămâne nelămurit este că: Samuil egumenul Trei Sfetitelor... dă danie o pivniță de piatră... bisericii mucenicului Pantelimon. --Greu la deal cu boii mici... Așa-i și cu această “jalobă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acolo, fiule? Vodă zice: „Facem știre cu această carte a domnii mele că, avînd dumnealui cinstit și credincios boieriul nostru,...Iordache Cantacuzino vel spătar, un loc de casă în Ieși, pe Ulița Strîmbă, care loc l-au lăsat din hotarul ogrăzii dumisale și au făcut casă și pivniță de piatră...și într-ace pivniță își pune vinul care este de trebuința casii dumisali, dar cîteodată, să întîmplă de și vinde câte 3-4 buți de vin, domnia mea am socotit, fiind case
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac înștiințare, cu acestu încredințat zapis al meu, pentru un loc de casă gata de pe Ulița Strâmbă din dosul pivnițăi mănăstirii Trei Sfetitelor și pe lângă dughenile bisericii ungurești...Pe această casă cu ogradă, cu grajdiu, cu cuhni și cu poartă șindilită, după cum le-am cumpărat eu de la căpitanul Simion Coroiu li-am vândut lui Locman gerah”... Stai să vezi! Nu te grăbi, fiule, pentru că „gerahul” Locman avea să aibă necazuri cu „preoți ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
eu. Și toate fiarăle ce ar trebui la uși, la ferestri, tot eu să aibu a le face. Și, între dugheni să fac poarta,...la uliță să fac poartă încheiată, mare, bună, de lemnu nou, sănătos. Și din dos, din ogradă să pun cea veche înălțînd-o după măsura cei nouă”...D-apoi câte altele nu s-a angajat să facă teslarul Manolachi!... „Și sfinția sa să-mi dea mie bani gata cinci sute de lei în trei rînduri: un cifert întîi, altul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu degeaba te-am întebat despre prăvălie. Uite ce se spune în zapisul din 25 mai 1649 (7157): „Adecă eu, Ionașco Prăvălie, mărturisescu cu acest zapis al mieu cum eu,...am vîndut niște dughene ce-am avut cu casă, și ogradă și cu grădină, ce sîntu în Tîrgul lui Barnovschi, pre Ulița Rusească, nepotu mieu, lui Apostol ce-au fostu sulger”. Până aici e bine, dar nu ai spus că pe lângă alți martori s-a aflat de față și „Gavril șoltuzul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a noastră direaptă ocină și moșie ce am despre părinții mii în tîrgu în Iași, pre Ulița Rusască din Tîrgul de Gios, de unde sintu Precupețele, din pod din fața tîrgului din vale, alături, pre lîngă păretele pivnițăi Mănganilor pînă în gardul ogrăzii lui Ion Racoviță comisul cel mare și alături cu gardul la vale pînă în Ulița łigănimei (łigănimea Domnească) ce vine pe subt deal și pre uliță pînă la pîrîu, unde iaste Podul łiganilor, și pre matca pîrîului la deal pînă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
îmi vorbea despre necazurile Măricuței, m-am trezit cuprins de curiozitete: Care sunt cele cinci dughene și casa Măricuței, părinte? Bătrânul și-a pus mâna streașină la ochi și, după o scurtă cercetare a uliții, a întins mâna spre o ogradă frumoasă, cu livadă și un șir de dughene așezate șnur cu fața la uliță. Din tot ce am văzut am priceput de ce se zbătea Marica Covrigoaia să fie stăpână pe cele două dughene... Când m-am săturat să admir gospodăria Măricuței, bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
iunie 1690 (7198). Și spune ea, Paraschiva: „Și să se știe că mulți au umblat să cumpere această casă de la noi, ce n-au putut încăpea înaintea dumisale, căci dumnealui au mai cumpărat mai înainte o casă tot într-o ogradă încă de la soțu mieu”. Aici s-a aplicat „dreptul de preemțiune”, pe care l-am mai întâlnit noi și în alte cazuri...Spuneam noi că pe această uliță bătălia este mare pentru fiecare casă sau dugheană. Ai văzut doar că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Și s-au aflat un Toma săiman di Curtea gospod, om bătrîn ca de 70 ani, carăle dzise c-au crescut de mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul lui pe unde au fostu gardul ogrăzii acestui loc, și pe unde au arătat acest Toma siman (seimen=soldat folosit pentru garda curții domnești) am pus de au cercat și s-au găsit și parii ogrăzii...am măsurat locul acesta a lui Costantin Cojocea...și după cum am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ș-au luat cu sufletul lui pe unde au fostu gardul ogrăzii acestui loc, și pe unde au arătat acest Toma siman (seimen=soldat folosit pentru garda curții domnești) am pus de au cercat și s-au găsit și parii ogrăzii...am măsurat locul acesta a lui Costantin Cojocea...și după cum am hotărît și am stîlpit, am făcut...această mărturie hotarnică la mîna lui Constantin Cojocea”. Nici Cojocea n-a mai vrut să stea prea mult acolo. La 9 decembrie 1754
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
întors și pâș - pâș a pornit spre locul amintit. Nu am altă cale decât să-l urmez, cu urechea ciulită și ochii larg deschiși, pentru a nu scăpa nimic din ce îmi spune și arată. Hai să intrăm și în ograda Chervăsăriei, dacă pot spune așa. Numai să fii cu băgare de seamă, să nu te calce vreo haraba. Aici îi ca în Iad. O haraba sau o căruță iese și alte zece intră, toate învârfonate cu cine știe ce fel de marfă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dumisale...Așa scria și mărturisiiau într-acel zapis cum dumnealor...au dat...svintei mănăstiri,...cinci dughene făcute și cu pivniță de piatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chervăsării...Așijderea, alt loc de casă cu loc de ogradă pe Ulița Chervăsării...Așijderea și alt loc de casă, ce iaste tot alături cu cele locuri”. O asemenea danie nu se putea să nu fie întărită și de vodă. Așa și face Gheorghe Duca vodă, la 20 mai 1681 (7189
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mîna șoltuzului’ și s-au aflat scriși cu adevărat...din veleat 7178 (1670) iunie 15, în dzilele Io Duca voievod”. Despre hudiță scrie în catastif: „Venit-au Marco,...și au vîndut o casă gata cu loc cu tot, cîtu-i ține ograda și înaintea Vracniții iaste loc cît să întoarce un car și locul giumătate de uliță, pîn unde se face pod în Ulița Chervăsării; și acesta loc l-au vîndut Marco unui jidov, anumi Manoil”. Și la sfârșitul hotărârii de judecată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]