491,506 matches
-
scap de pielea asta putredă[...] atâția ani pierduți pe lume în frica prelungită că aici e totul./ alta e nepăsarea mea. viața continuă la fel de bine de/ sub cenușă" (dacă mă hotărăsc). Așteptarea indefinitei salvări și starea de coroziune psiho-fizică ("azi omul nu este decât pielea lui") sunt excelent surprinse în, probabil, cel mai reușit poem al volumului: "puțin câte puțin elementele scad în întuneric/ după atâta așteptare nu-mi mai simt sângele zvâcnind în ceafă/ doar mirosul putred al podelei/ urcă
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
pentru America. Să punctăm acum raportul specific cu America pe care-l exprimă compatriotul nostru, instalat dincolo de ocean în 1975. Moralmente, d-sa s-a "înrădăcinat" în mediul american cu o rapiditate proprie, după cum mărturisește, milioanelor, zecilor de milioane de oameni care au venit de pe întregul glob, atrași de un magnetism, de un "straniu "lipici"" și care nu se mai pot regăsi, după o atare experiență, în toposul lor originar: "Oamenii care au fost și au trăit acolo (sau aici, din
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
o rapiditate proprie, după cum mărturisește, milioanelor, zecilor de milioane de oameni care au venit de pe întregul glob, atrași de un magnetism, de un "straniu "lipici"" și care nu se mai pot regăsi, după o atare experiență, în toposul lor originar: "Oamenii care au fost și au trăit acolo (sau aici, din punctul meu de vedere) un timp destul de scurt, poate numai cîteva luni sau un an, ajung să se obișnuiască atît de tare, să fie atît de atrași de locurile respective
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
de educație, în familie ori la școală, pe carențe emoționale ale unor copii abandonați ori maltratați de părinți. Dar dacă nu cultura, ci natura poartă răspunderea? Cum să împlînți de zeci de ori, pînă îl îndoi, un cuțit într-un om cu care ai stat la masă (masă la care te-a invitat), pe care-l cunoști, cu care ai vorbit în multe ocazii? Cît de beat trebuie să fii ca să-ți omori mama, femeie bătrînă, împingînd-o peste balustrada balconului, în pofida
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
o noutate. Cititorii volumului Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989 (Editura Polirom, 2002) - o discuție între Andrei Pleșu și Petre Roman moderată de Elena Stefoi -, vor fi având, încă din primăvară, surpriza unor veritabile elogii aduse omului de la Cotroceni de către Roman. Cuvintele mieroase ale ex-premierului erau rostite apăsat, cu toată gura, cât să-l îmbie pe cititorul perspicace să tragă niscaiva concluzii interesante. Cu atât mai mult cu cât Petre Roman nu excelează în arta de a
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
guvernului în locul Bibliotecii Naționale vine exact când lumea se aștepta ca promisiunile de sprijinire a culturii, solemn rostite în cadrul altminteri penibilului Forum național al culturii, să fie puse în practică. Or, singura măsură este tocmai lovitura la cerebel aplicată de către oamenii lui Năstase... Astfel de confruntări, precum și altele, mai puțin vizibile, dar cotidiene, între președinte și premier, nu pot duce decât la un singur deznodămâmt: ruperea P.S.D.-ului. Runda întâi a fost clar câștigată de către Năstase. Dar deși controlează cu autoritate
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
decât la un singur deznodămâmt: ruperea P.S.D.-ului. Runda întâi a fost clar câștigată de către Năstase. Dar deși controlează cu autoritate structurile, s-ar putea ca prăbușirea să i se tragă de la cadre. Partid clientelar, P.S.D.-ul n-a adunat oamenii pe criterii de ideologie, ci în virtutea unor interese imediate. îmi imaginam că va fi greu să mai apară în P.S.D. indivizi - și încă tineri - capabili să atragă ura precum Cosmin Nu-Mai-Stiu-Cum. Iată că în materie de odioșenie emulul năstăsian e
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
fi deloc dispuși să lase în mâna �babalâcului" Iliescu o construcție politică în care, ce e drept, vor fi pus întreaga lor nesimțire, nerușinare, lăcomie și mojicie. Ion Iliescu știe foarte bine aceste lucruri și e conștient că prea puțini oameni de la vârful partidului se mai identifică cu imaginea lui. Tinerii lupi ai lui Năstase - de mii de ori mai lipsiți de caracter decât strămoșii lor, Brucan, Bârlădeanu ori Marțian - au tot atât de puțin chef de Iliescu, cât aveau înaintașii lor de
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
și l-a pus în cap: "priviți ce schije am în cap, sunt schije capitaliste!""; "virus benign, cu ochi de viorea, de ce să dăm cu pușca după fluturi? Mai bine radem porcul cu lanterna, căci luminează cerul înstelat. Și drumul omului beat, cînd întunericul îi pune cărăbuși stelari în ochi. Să-i dăm un smoc de păr descreierat în crăpătura lui de la măsea". Discursul comunist este la fel de absurd: "noi avem școala gratuită și caiete bune, dar copiii din țările capitaliste plătesc
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
Chiar dacă tocmai în momentul (atît amînat) cînd este primit în organizație, Sașa nu-și poate lua ochii de la broasca tăiată dintr-un borcan cu formol din laboratorul de biologie în care are loc ceremonia: "broasca ținea ochii închiși, parcă era om și mîinile și picioarele în lături". Iepurele trece dintr-o poveste în alta a cărții, iepuri albi, parcă sortiți unor morți misterioase sau victime ale braconajului pentru că iepurii care "nu mor" trebuie căutați în altă parte, la personajele care poartă
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
care poartă conversații absurde, de o penibilă josnicie, cum este judecata aplicată unui hoț de ocazie într-o lume în care toată lumea fură: "Alexandr Timofeevici nu a îndeplinit nici una din cerințele mai sus menționate. Mă tem că un astfel de om nu mai poate să rămînă la conducere. Intuiția mea a fost neomenește înșelată. - O, da! Alexandr Timofeevici este o fiară. înșeală toate conștiințele. - Faceți, vă rog, o listă cu toate conștiințele în cauză și bestia să dea socoteală în fața intuiției
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
Cronicar Mișcarea literară Acuma de ce încep economiile de la carte și artă? Pentru că omul politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
Mișcarea literară Acuma de ce încep economiile de la carte și artă? Pentru că omul politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-au să aștepte decît dușmănie de la oamenii politici de azi!", scria L.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-au să aștepte decît dușmănie de la oamenii politici de azi!", scria L. Rebreanu în 1923. Actualele aprecieri le reia dl N. Gheran într-un articol care prezintă săptămînalul MIȘCAREA LITERARĂ scos de Rebreanu și de poetul și dramaturgul A. Dominic la București între noiembrie 1924 și decembrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
și așteptam cutremurul din Vrancea" afirmînd chiar că mișcările seismice din Vrancea pot fi prevăzute cu cîteva zile înainte. Așa să fie, dar lejeritatea cu care dl Mărmureanu se contrazice, jucîndu-se cu nervii românilor, nu se potrivește cu seriozitatea unui om de știință necutremurat psihic. Se pare că turiștii din stațiunea Neptun care vor să doarmă liniștiți noaptea au dat lovitura. Grație prezenței premierului Năstase în sus-numita stațiune, la orele fixate prin lege, discotecile își reduc sonorul la limită, iar concertele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
Constantin Țoiu În fața muzeului Cluny, peste drum de Sorbona, pe Rue des Ecoles, Montaigne stă picior peste picior surâzând ironic la trecători. De fapt, nu ironic, mai mult o privire acută de om de lume. Știu că dacă îi mângâi vârful papucului revii în acest loc... Cum aș atinge butonul unei sonerii, apăs cu degetul arătător vârful de bronz al papucului auriu, îngălbenit de atâtea mâini ce l-au pipăit... Ca și când s-ar
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
în spatele meu: Bonjour Mon-taigne! E un puști vioi de vreo zece ani care trece pe lângă mine țopăind într-un picior, probabil cursa lui zilnică. Am timp să văd bareta papucului decoltat, cu toc roșu purpuriu, cum purtau în Evul mediu oamenii de seamă... am timp să-mi amintesc de legenda piciorului drept al statuii retezat în jumătatea de mileniu scursă de cine știe ce adorator al Eseurilor, picior pus la loc ulterior și care nu mai e, sigur, ce-a fost. Stilul acestui
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
definitiv asupra existenței unui mod românesc de a vedea lumea. E doar un abil joc de construcție a demonstrației, o strategie care sfîrșește prin a-l convinge pe cititor că întrebarea asupra diferențelor dintre felul în care gîndesc și simt oamenii ce aparțin unor culturi diferite rămîne întotdeauna deschisă. Există o nedeclarată, dar evidentă notă polemică în alegerea subiectului. Despre o viziune românească asupra lumii s-a scris mult și s-a speculat cam tot atît de mult, exaltîn- du-se
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
Eugenia Vodă Dacă ai norocul să te afli la Avignon în timpul festivalului, plonjezi într-o atmosferă de un farmec indescriptibil. Vorba vine, pentru că, se știe, nu există nimic indescriptibil, există numai oameni incapabili să descrie ceva; incapabili, de pildă, să înțeleagă cum, cale de trei săptămîni, un oraș întreg e un cuptor care arde în teatru continuu, ceea ce nu înseamnă doar o sumă de spectacole (și ce sumă! în jur de 700
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
de 700!), înseamnă un ALT spectacol, de o teatralitate specială (teatralitate, adică un amestec de "semne și senzații" independente de orice "text", am spune, dacă ar fi să-l invocăm pe dl Barthes). La Avignon, hălăduind pe străzile invadate de oameni care iubesc teatrul, te simți liber și în dulce fraternitate cu toată lumea. Ai senzația, nu contează cît de înșelătoare, că ai putea să faci orice și să fii oricum, iar micul tău spectacol ar fi privit ca normal. Așa cum pare
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
cum sună un text în clarobscurul unei biserici părăsite, cu pereții gri, scorojiți, printre vitralii și coloane, unde nu se mai slujește decît teatru)... E un loc teatral imposibil, pentru că Istoria e prea prezentă", a spus, în 1947, un mare om de teatru, Jean Vilar, despre Curtea de onoare a "Papilor", refuzînd să monteze ceva acolo. Pe urmă a revenit, a devenit fondatorul, animatorul, directorul festivalului, și a fost începutul unei frumoase povești, care avea să dureze pînă în 1971 (cînd
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
În absența personajului principal, am văzut, la festival, un film, Largo desolato, de Agnieszka Holland, după un scenariu de Havel, cu o vizibilă încărcătură autobiografică. Nevroza unui intelectual disident, la sfîrșitul anilor '80, claustrat în propriul apartament, supravegheat de poliție. Omul care, privit dintr-un anumit unghi, e "un simbol", din alt unghi e un bărbat slab, debusolat, teoretizîndu-și în van propriul blocaj emoțional ("se cască un hău între tine și funcțiunea ta socială", "nu mai ești subiectul activ al vieții
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
incandescent, într-un întuneric profund, în fața unui public restrîns, înghesuit pe băncile înguste ale unei capele. O savantă instalație video (la care s-a lucrat doi ani) proiectează, pe acele măști, umbre, lumini, replici, reacții, viață: sînt fețele a doisprezece oameni singuri și orbi, rătăciți în neant. Tehnic vorbind, mirajul e desăvîrșit; spectatorul neavertizat nu realizează că înaintea lui nu sînt niște actori în carne și oase. Cultural vorbind, e împlinit visul lui Maeterlinck, de la 1890, de a înlocui, în teatru
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
așezați pe perne, direct pe nisip, am văzut un Macbeth special (de la Teatrul Centaurului, din Marsilia, animat de Camille și Manolo). De aici nu reții nici o față, reții, în schimb, "actori hibrizi", siluete de actori nedespărțite de cai ("calul și omul fuzionează, într-un personaj dublu", spun autorii), reții șuierul vîntului zgîlțîind cortul, reții nisipul care te atinge și pe tine cînd caii galopează în mijlocul publicului, reții plastica violentă și tensiunea viscerală, netrucată, reții vocea melodioasă a lui Lady Macbeth și
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]