2,119 matches
-
Divinarum Institutionum, VI, 18, 29, dă impresia interpelării directe a fiecărui individ amintindu-i datoria de a se opune soluțiilor lumii pentru rezolvarea problemelor legate de raporturile interumane. Individul nu va putea lupta eliminându-și adversarii împotriva oricărui principiu de omenie, trebuind să vizeze suprimarea aceleiași lupte prin eliminarea pericolelor cauzatoare. Radicala nepotrivire dintre creștinism și serviciul militar este clar ilustrată în Divinarum Institutionum, VI, 20, 10-17, unde, uniformizându-se tradiției creștine, autorul își exprimă atitudinea de condamnare față spectacolele gladiatorilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștinește. Însă, dacă nu mi se îngăduie, sunt gata să mor“. Guvernatorul l-a întrebat: „Ferreolus, de unde îți vine toată această dorință de a muri? Poate, după ofensarea legilor și disprețul față de împărat, din disperarea de a mai trăi? Dar omenia mea iartă și lasă să fie uitat tot ceea ce ai spus contra zeilor și a împăraților. Acum căiește-te de cuvintele pe care le-ai rostit și supune-te legilor repudiind secta creștinilor și sacrifică zeilor“. Ferreolus a răspuns: „Omenia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
omenia mea iartă și lasă să fie uitat tot ceea ce ai spus contra zeilor și a împăraților. Acum căiește-te de cuvintele pe care le-ai rostit și supune-te legilor repudiind secta creștinilor și sacrifică zeilor“. Ferreolus a răspuns: „Omenia și indulgența, pe care mi le promiți, să le primească cel care trebuie să slujească ție și împăraților tăi; legilor acestora nu aduce nici o jignire cine pune deasupra lor legea lui Dumnezeu. Mai degrabă este vinovat cel care nu se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cele mai elementare; trebuie să se asocieze pentru a se ajuta reciproc; astfel, instaurează cetatea. Dreptul natural, așa cum a fost el elaborat în Evul Mediu, arată care sunt condițiile naturale ale organizării sociale, conforme cu natura umană, și cum trebuie omenii să acționeze, conform legii morale care este înscrisă în firea lor. Locke este, fără îndoială, teoreticianul cel mai important și cel mai influent pentru formarea lumii moderne. Bill of Rights de la 1689 și Declarația de independență a Statelor Unite reflectă ideile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
spre a se tângui. Măria-ta, zise el, nu mi-a dat suta de lei cea făgăduită și nu mi-e ciudă atât pentru suta de lei, ci mi-e ciudă că mă bănuiește a nu fi fost om de omenie. Eu am fost curat ca argintul și nici prin gând nu mi-a trecut să mă ating de lucrul altuia. Vodă pricepu tertipurile neguțătorului și porunci să i-l aducă. Ascultând și pe unul și pe altul și punând vorbele
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de către „prietenii” din Răsărit...) și care știe să aprecieze since rita tea unor mărturii ale unui OM înzestrat de Cel de Sus cu harul povestirii, caracteristică unor moldoveni autentici din Țara de Jos, unde sunt vinuri bune și oameni de omenie... Iași, 23 octombrie 2008 Și Constantin Ostap mă mai fericește cu o don ație însoțită de autograf: ultima carte a domniei sale apăr ută în anul 2008: Ion HURJUI M e m o r i i l e... (Publicat în “Pagini
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a-și scurta lungile nopți de iarnă". Iar de scris scrie "reflecții", nu... romane. Într-un anume sens, s-ar zice că Bizu refuză să devină scriitor numai fiindcă nu are suficientă voință de putere, preferând să-și păstreze nealterată omenia, care nu poate exista, suntem avertizați, "fără o lucidă viziune a morții". Altminteri, voința de putere "macină omenia, tulbură viziunea clară a caducității universale și sentimentul relativului izvorât din ea, întreține în sufletele cele mai echilibrate un nesănătos ferment de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
s-ar zice că Bizu refuză să devină scriitor numai fiindcă nu are suficientă voință de putere, preferând să-și păstreze nealterată omenia, care nu poate exista, suntem avertizați, "fără o lucidă viziune a morții". Altminteri, voința de putere "macină omenia, tulbură viziunea clară a caducității universale și sentimentul relativului izvorât din ea, întreține în sufletele cele mai echilibrate un nesănătos ferment de mândrie absurdă" (iar artistul, se știe doar, nu-i deloc o fire modestă). Fără conștiința morții și a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și sentimentul relativului izvorât din ea, întreține în sufletele cele mai echilibrate un nesănătos ferment de mândrie absurdă" (iar artistul, se știe doar, nu-i deloc o fire modestă). Fără conștiința morții și a efemerului n-ar fi posibilă, deci, "omenia", fiindcă "cine nu se culcă cu moartea nu poate avea grăuntele de labilitate necesar iubirii de oameni și al sentimentului de egalitate în fața neantului universal, fără care viața e o luptă de fiare". Iar în această "luptă de fiare" se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai sus (cât se poate de evident!) semnalează totodată ponderea majoră a resorturilor morale în orice întreprindere umană sau fapt de cultură, nu mai puțin în literatura și critica literară. E de reținut crezul profund umanist al scriitorului, care atribuie "omeniei" (și, subiacent, sentimentului morții) rolul de factor de echilibru, absolut necesar în elaborarea vieții active, deoarece împiedică "dezlănțuirea voinței de putere într-o formă pasională, de lipsă de obiectivitate, de micime sufletească, de ură și de răzbunare, de jalnică zădărnicie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
absolut necesar în elaborarea vieții active, deoarece împiedică "dezlănțuirea voinței de putere într-o formă pasională, de lipsă de obiectivitate, de micime sufletească, de ură și de răzbunare, de jalnică zădărnicie și de zbucium inutil sub glaucul ochi al neantului". "Omenia" constituie de fapt, pentru Lovinescu, virtutea supremă, singura care conferă criticului literar (discernătorului de valori) o indiscutabilă autoritate. Mai mult, "omenia" pare a fi văzută, aici, ca reprezentând finalitatea morală a culturii înseși. 1.5. De ce plânge Bizu? Revenind la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
micime sufletească, de ură și de răzbunare, de jalnică zădărnicie și de zbucium inutil sub glaucul ochi al neantului". "Omenia" constituie de fapt, pentru Lovinescu, virtutea supremă, singura care conferă criticului literar (discernătorului de valori) o indiscutabilă autoritate. Mai mult, "omenia" pare a fi văzută, aici, ca reprezentând finalitatea morală a culturii înseși. 1.5. De ce plânge Bizu? Revenind la "roman", remarcăm că, după relatarea sumară a biografiei lui Bizu (de la anii copilăriei până la momentul întoarcerii în țară, o dată cu încheierea studiilor
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca să aibă și ei în noaptea de Crăciun un musafir. Mi au oferit o cană cu vin fiert și cartofi din spuza de la sobă. Păreau oameni de treabă și ospitalieri. Chiar dacă casa lor era sărăcăcioasă, în schimb, era bogată în omenie și credință. Oboseala și căldura din casă și-au spus cuvântul încât cred că am adormit instantaneu. „Dăinuirile” din ograda veacurilor de demult. Venind într-o zi , să le revăd , cuprins de nostalgia amintirilor, avem să constat îndurerat că duiosul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
brânză cu smântână, plăcintă cu brânză, vin și țuică ca la orișicare gospodar. M-au invitat la masa de Crăciun. Le-am mulțumit și le-am urat sărbători fericite și sănătate lor și copiilor lor. Le eram recunoscătoare pentru pentru omenia lor. în timp ce ne ospătam, afară se iscase zarvă mare. Câinele lătra de zor iar cineva striga cât îl țineau plămânii la cei din casă. Era moș Vasile, paznicul de la primărie care venise cu o sanie înhămată la doi cai. ,,Măi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dacă a fi un păhar de vin, nu te-oi refuza.“ Nu știu dacă întâmplarea prin care am trecut mi-a schimbat viața, dar în mod sigur pot să spun că atunci am învățat ce înseamnă să fii om de omenie... (M.B.) „suferințe” în clasa aIV-a am fost făcut pionier deoarece prin „mijloace diverse”, tata a fost convins să se înscrie la colectiv. Terminând clasa aIV-a, a urmat și despărțirea de doamna învățătoare, dar îl voi avea ca profesor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
septuagenar Costache Buraga. La acest ceas de sărbătoare și bilanț, o fișă incompletă a izbînzilor sale de o viață cuprinde peste 40 de ani de trudă la catedra școlii satului, o continuă, uriașă și anonimă muncă de răspîndire în rîndul omenilor locului a cunoștințelor de horticultură, pomicultură, zootehnie, apicultură, un portofoliu de invenții brevetate și nebrevetate încă și, ca un corolar, un muzeu al zonei, în care toată viața a adunat cu competență și har mii și mii de obiecte cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
conflict de interese și o confruntare de voințe și orgolii bărbătești. Autorul surprinde, dintro dublă perspectivă - cea a naratorului omniscient și cea a personajului însuși - frământările lui Ghiță, oscilațiile de lumină și umbră, momentele de însingurare, dar și cele de omenie, când își aduce aminte de nevastă și de copii, măcinat de remușcări. Scena procesului (cap. XI) reprezintă un momentcheie în devenirea personajului, un moment de culminație a crizei morale. Deși convins că sămădăul e vinovat de jefuirea arendașului și de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine revelează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Pentru toate aceste carențe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine marchează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Și în relația cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui George (cap. X). Văzând patima cu care Ion o privește pe Florica, Ana îi spune că se va sinucide. Răspunsul plin de cruzime al celui pe care îl iubește cu disperare reliefează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Item 3: ilustrarea a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii poate fi tratată de dreapta judecată a discernământului și prin virtutea umilinței (cap. 15-16). Aceată luptă continuă a pustnicului, această încordare extraordinară trebuie întreruptă de ,,acel plăcut răgaz de odihnă și omenie” care, de obicei, intervine numai uneori la vizitele fraților, ce trebuie primite cu dragoste, deoarece ele vor provoca o și mai mare dorință de pustiu. La rugămintea lui Gherman, Avva Avraam trece la o analiză minuțioasă a cuvintelor Domnului din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
chestiune care îi era pusă, dovedindu-se a fi un dialectician de mare vocație. Pentru Cassiodorus, bunul său amic Dionisie Smeritul era o întrupare superlativă a celor mai înalte idealuri ale perfecțiunii umane și creștine, căci „dovedea prin faptele sale omenia și era vrednic de societatea regilor”. Cassiodorus îi dedică amicului său Dionisie, magistrul de ars bene judicandi de la Academia din Vivarium, un portret în care admirația, afecțiunea profundă și recunoștința se împletesc armonios. E un portret în care viața empirică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tulburat viața orașului și, mai ales, a spitalului. Cei doi copii ai familiei Lunguleac au trecut cu dificultate peste clipele de coșmar, dar au fost susținuți psihic și financiar de prietenii părinților. Nu putem să nu remarcăm gestul plin de omenie al directorului adjunct al Direcției de Sănătate Publică Iași, dr. Eugen Popescu, prieten cu familia Lunguleac, ce are o grijă părintească față de fiul cel mic al doctorului Lunguleac, coleg de clasă la "Negruzzi" și prieten cu fiul său. Spitalul Socola
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alte grupuri au suferit la fel de mult ca evreii. În sfârșit, istoria acestora din urmă nu a fost una de pasivitate, și nu cu sionismul începe istoria ofensivei și a bravurii evreiești 22. Încă din Antichitate, macabeii nu se remarcaseră prin omenia metodelor lor războinice. Revoltele repetate ale evreilor împotriva romanilor fuseseră marcate de vărsări de sânge. Cât despre tulburările din Alexandria, de la începutul erei creștine, era vorba de o serie de conflicte între evrei și alte segmente ale societății, nu de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
asupra globalizării și să constate imensele probleme a ceea ce Edgar Morin numește "multi-criză". El imaginează soluții și nu se sfiește chiar să facă profeții. Astfel, criticînd cartea lui George Soros, Criza capitalismului global, Tiberiu Brăilean scrie: "Prea multă lăcomie distruge omenia și poate chiar omenirea pînă la urmă. Este o boală. Ca și boala puterii sau cea a plăcerii. Sunt cei trei viței de aur la care ne închinăm. Nu mai e doar unu, ca pe vremea lui Moise, acum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]