3,747 matches
-
umere în jur, ca niște fiare. Mortul se odihnea în liniștea lui, care parcă se cernea din cerul singuratic. Vremuri de bejenie, 1907 Fântâna Hazului a apărut mai întâi în Luceafărul, nr. 6 din 15 martie 1907. Se spune că omorul ar fi fost un fapt real, iar descrierea locului seamănă, conform mărturiilor Profirei Sadoveanu, drumului din Ciohoreni, satul în care prozatorul a copilărit. O istorie de demulttc "O istorie de demult" Mergeam departe, spre podgoriile de la Băiceni, pe o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
căzuse, la rândul lui, în mâinile lui Selim; Gaza avea să-i urmeze curând. Rămas fără oameni, Tumanbay a dat poruncă să fie alcătuite miliții populare în vederea apărării capitalei; a golit închisorile și a anunțat că toate fărădelegile, chiar și omorurile, le erau iertate celor care se angajau în aceste miliții. Când, în ultimele zile ale anului, armata otomană s-a apropiat de Cairo, sultanul mameluk și-a adunat trupele în tabăra de la Raidanieh, în partea de răsărit a orașului; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe care toți germanii și toți celții, cu excepția trădătorilor, îl iubeau pentru că se opusese romanilor. Vorbeau despre prizonieratul lui Julius la Roma, unde fusese dus la porunca lui Nero, care-i ucisese fratele. Nu se spuse nimic despre acuzația de omor care pusese din nou în pericol libertatea regelui batavilor. Se vorbi în schimb despre Galba, noul împărat ales de legiunile din Hispania, care era prietenul celților și îl eliberase pe Julius pentru ca acesta să se poată întoarce în patria sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
spune că i s-a opus lui Galba atunci când acesta a fost ales de legiunile din Hispania. Se mai spune că Flavius Valens a corupt doi dintre ofițerii săi ca să-l ucidă. Apoi Valens a încercat să-l acuze de omor pe regele batavilor, Julius Civilis. În bucătăria enormă, mirosind a mirodenii, bucătarii, paharnicul și sclavii se întorseseră la mese și la cratițele aburinde. Listarius termină de tăiat prazul și puse pe foc o cratiță de cupru în care așeză coastele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
era ucigașul. Velunda murise imediat, și totuși medicul știa. Îi dăduse de înțeles prin privirea aceea, prin acele trei cuvinte: „Știu cine ești“. Cu ce glas le rostise! Dar nu asta îl înspăimânta pe Vitellius. La urma urmei, acuzația de omor din partea unui zdrențăros, chiar dacă o fi fost priceput la vindecarea bolilor, nu avea nici o greutate dacă pe celălalt taler al balanței se afla el, imperator-ul. Altceva îl neliniștea la tânărul acela... ceva de neînțeles, teribil... Își aminti de scurta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Ia spune, Valerius Galul nu e cumva fratele tribunului care a luptat alături de Galba și care acum se află în Pannonia cu Legiunea Galbiana? Nu știu. — Ce-i de făcut? mormăi Vitellius. Toți știu că l-am acuzat public de omor pe medic. Am poruncit să fie pus în lanțuri și judecat. Eu, unul, sunt convins că e în stare să ucidă și aș vrea să-l văd mort cât de curând - dar nu vreau să-mi atrag ura soldaților. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
jure credință lui Vitellius. Poporul îl aplaudase pe noul împărat, considerând că l-a răzbunat pe Galba, și purtase în procesiune, de la un templu la altul, statuile împăratului decapitat de Otho, acoperind cu coroane de laur locul unde fusese săvârșit omorul. Numidul mai spuse că Senatul se grăbise să decreteze că lui Vitellius îi erau rezervate toate onorurile cuvenite unui împărat. Imediat, învingătorilor de la Bedriacum le-a fost trimisă o delegație care să transmită armatei venite din Germania admirația poporului roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se prăbușească în capul celor care merg la teatru sau la restaurant, cu țigle și zidărie cu tot. Până acum a făcut-o de cinci ori. Până acum a avut cinci astfel de prăbușiri. Una s-a soldat cu un omor. Crimă de gradul doi. Polițiști ultravioleți îl așteaptă jos, dar, din cât se pare, nu vor fi în stare să-l prindă pe acest psihopat al acoperișurilor și adept al streșinilor și pervazelor, al contraforturilor și luminatoarelor de la mansarde, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în baie și am spart o halbă de scotch. Mai târziu am cules o ștoarfă de pe stradă. Nu s-a întâmplat nimic. Ea nu putea fi mai drăguță de atât. Știi de ce? Pentru că i-a fost teamă să nu o omor, de aia. Azi-dimineață, în timp ce reușeam să avortez o labă catastrofală, de ți se usca gâtul, a sunat telefonul. Erau cei de la revista Cleopatra, care mă invitau să fiu Celibatarul Lunii. Succesul nu m-a schimbat. Am rămas ceea ce am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu ea în cap. —Ba bine că nu! Vreau să pun mâna pe cel care a încercat să mă facă să par o incompetentă, dacă nu mai mult. Tot ce-ar mai lipsi acum ar fi să fiu acuzată de omor din culpă. M-am uitat fix la el: —Și să nu te aud că faci bancuri pe seama trecutului meu sângeros, că va fi rău de tine. Și-a ridicat mâinile. Nu te lega de mine, OK? Ochii lui albaștri erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și nu o simplă pată pe zidăria aceea care se îndârjea să reziste. A zâmbit nădăjduind că, poate, în clipele următoare, totuși, îmi cade vreo grindă în cap sau, de ce nu, că Blajinul, faima pușcăriei prin anii ’30, cu șaisprezece omoruri la activ, toate din gelozie, iese de undeva, din beciul în dreptul căruia ne opriserăm, și-mi înfige șișul răzbunării în inima care, cum bine intuia inginerul, în acele clipe bătea numai și numai pentru Ester. Dezamăgit, nedumerit, gânditor, întristat, bântuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Am Încercat să mă tîrăsc, dar Tomás m-a Înșfăcat de gulerul pardesiului și m-a tîrÎt numaidecît pe palier. M-a azvîrlit pe scări ca pe un gunoi. Dacă i se Întîmplă ceva Beei, Îți jur că o să te omor, mi-a spus el din pragul ușii. M-am ridicat În genunchi, implorînd o secundă, o șansă ca să-mi recapăt glasul. Ușa s-a Închis, abandonîndu-mă În Întuneric. Am simțit o Împunsătură În urechea stîngă și mi-am dus mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de gravuri intitulată Dezastrele războiului (1818-1820), artistul este în ipostaza spectatorului înspăimântat de ceea ce “nu se poate privi”, al disperării, angoasei și ororilor, a căror penibilă motivație este ura - Nu se știe pentru ce!; Iată ce este mai rău - supliciilor, omorurilor, violurilor - Frumoasele vitejii asupra cadavrelor mutilate fără sens, al mulțimilor anonime cuprinse de o ciudată nebunie căci Ei nu cunosc drumul și nu știu Ce se poate face mai mult? Peste spectacolul coșmaresc al realității macabre se suprapune subconștientul torturat al artistului
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
terenului, scoțând în evidență tot felul de detalii: bălțile de noroi reflectând umbre și lumina lunii, scăpărările neoanelor din Hollywood, în depărtare. Danny se gândi la cele șase luni ale lui ca detectiv, la cele două cazuri rezolvate rapid de omor în familie. Băieții de la morgă încărcară trupul în ambulanță, aceasta execută o întoarcere în U, apoi se îndepărtă fără sirenă. O maximă a lui Vollmer se impunea: „În omorurile cauzate de o pasiune extremă ucigașul își va trăda întotdeauna patologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ale lui ca detectiv, la cele două cazuri rezolvate rapid de omor în familie. Băieții de la morgă încărcară trupul în ambulanță, aceasta execută o întoarcere în U, apoi se îndepărtă fără sirenă. O maximă a lui Vollmer se impunea: „În omorurile cauzate de o pasiune extremă ucigașul își va trăda întotdeauna patologia. Dacă detectivul reușește să analizeze probele fizice de o manieră obiectivă, apoi să gândească subiectiv, din punctul de vedere al ucigașului, va reuși adesea să soluționeze crime care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Șef și McPherson va fi locotenentul guvernatorului. Te interesează?” Mâna dreaptă a lui Ellis Loew rămăsese întinsă pe masă; Dudley Smith i-o strânse, numai zâmbete. Mal recapitulă lista cazurilor pe care le cerceta: o prostituată drogată din Chinatown, două omoruri nesoluționate în Watts, un jaf și un ADW la bordelul frecventat de mai marii de la LAPD. Prioritate redusă, nici o prioritate. Adăugă mâna lui la grămadă și zise: „Mă interesează”. Apoi grămada se dispersă; Dudley Smith îi trase cu ochiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dependent de droguri, care fusese tăiat și depus în apropiere de Sunset Strip. E foarte probabil ca la ora respectivă victima să nu fi fost sub influența drogurilor, dar voia totuși o listă cu dealerii de heroină, fiind posibil ca omorul să fie legat de droguri. Ofițerul de serviciu întrebă „Ce mai face Mickey zilele astea?”, adăugă „Fă o cerere oficială”, după care închise. Supărat, Danny formă numărul personal al doctorului Layman de la morga orașului, ținând un ochi pe orchestră. Patologul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ar fi refuzat să coopereze. Lesnick, căruia i se mai acordau maximum șase luni de viață, primise asigurarea unui înalt oficial de la Departamentul de Justiție că după moartea sa toate dosarele confidențiale vor fi distruse, cazierul fiicei sale, condamnată pentru omor din culpă și eliberată condiționat, va fi definitiv clasat și toate hârtiile oficiale existente la autoritățile de la FBI, municipiu și statul California legate de transmiterea de către Lesnick a unor informații confidențiale referitoare la unii pacienți subversivi vor fi incinerate. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
absolvise abia de șase luni cea mai proastă facultate de drept din California. Acuzatul, un pește faimos pentru plăcerea lui de a provoca durere cu un vibrator țintuit cu metal, probabil va scăpa de orice acuzație. Alte două cazuri de omor erau alocate unui tânăr care încă nu împlinise douăzeci și cinci de ani. Inteligent, dar naiv. În cazul respectiv un membru al bandei Cobrele Violete trăsese într-o mulțime de elevi din fața Liceului de Arte și Meserii, presupunând că acolo s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Zombie, se pare că asasinul și Goines plecaseră de pe Central Avenue cam între 12.15 și 12.45 noaptea, le-a luat o jumătate de oră ca să ajungă la destinație, iar asasinului i-au mai trebuit zece minute ca să pună omorul la cale și să-l săvârșească. Între 1 și 1 și jumătate noaptea. Asasinul își agresează victima post-mortem. Se joacă cu organele lui genitale până le învinețește, îi crestează spatele cu lama sau bisturiul, îi scoate ochii, îi ejaculează în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
întrebări, băiete! Am un văr care-i la asigurări, așa că am o simpatie pentru rasa asta. Violu’ se strecură pe sub gard și își frecă botul de genunchiul lui Danny. Danny făcu un pas înapoi. O revendicare într-un caz de omor. Știm că asasinul a fost un bărbat, dar legistul crede că ăla ar fi asmuțit un câine, un coiot sau un lup asupra victimei după ce-a murit. Cum ți se pare ideea? Conklin își vârî o scobitoare în gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
spuse: — Ale mele. Sunt convins că urmele de dinți sunt umane. Tocmai am vorbit cu un om care crește câini de luptă și mi-a spus că ipoteza ta e posibilă, dar ar lua multă pregătire și nu cred că omorul a fost chiar atât de premeditat. Mi-a spus că sângele menstrual al unei cățele ar constitui cea mai bună momeală și m-am gândit să faci niște teste pe organele respective, ca să vezi dacă nu găsești alt tip de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Dă-i drumul! Tăieturile de pe spate erau interesante. Mi-au amintit de cartea lui Gordon Kienzle despre răni. O știi? — Nu. — Ei bine, Kienzle e un medic patolog care a început ca stagiar la Urgențe. Era fascinat de agresiunile fără omor și a alcătuit un volum cu fotografii și specificații despre rănile provocate de atacurile umane. Am consultat cartea respectivă și tăieturile lui Martin Mitchell Goines sunt identice cu mostrele trecute la categoria „bățul zoot” - un băț scurt, cu o lamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se foloseau prin ’42-’43. Erau foarte folosite de găștile anti-mexicane, iar polițiștii de intervenție le foloseau pentru a tăia anumite elemente hispanice recalcitrante, care purtau costume zoot. Cercetează dosarele de la Omucideri și la LAPD, și la LASD, și vezi omorurile cu bețe zoot. Danny spuse: — E un indiciu valoros, doctore. Mulțumesc. — Încă nu-mi mulțumi. Am verificat dosarele chiar înainte să te sun. Nu există nici un caz de crimă de acest gen. Un prieten de-al meu din LAPD, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Era un exibiționist și, probabil, fusese dezamăgit că moartea lui Goines nu avusese parte de nici un fel de publicitate. Era posibil ca și celelalte două cadavre să fi fost aruncate pe undeva unde urmează să fie găsite, ceea ce însemna că omorurile doi și trei surveniseră noaptea trecută sau cel mai târziu ieri. Întrebări: modelele petelor de sânge de pe pereți aveau vreo semnificație sau era vorba pur și simplu de sânge împroșcat cu furie? Ce putea însemna litera W? Erau cele trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]